ÎN CONTEXTUL UNOR DOBÂNZI SCĂZUTE LA DEPOZITE"Este o perioadă bună pentru investiţii alternative"

A consemnat EMILIA OLESCU
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări / 23 decembrie 2014

"Este o perioadă bună pentru investiţii alternative"

(Interviu cu Mihaela Mitroi, liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică din cadrul PwC România)

"După fuziuni importante, consolidarea în sectorul bancar va continua"

"Noua regulă economică este prudenţa"

"Bugetul nu trebuie văzut ca un joc de sumă nulă, în care reducerea anumitor taxe ar trebui să însemne majorarea altora, ca să compensăm golul de venituri"

După fuziuni importante care au avut loc în 2014, consolidarea în sectorul bancar va continua şi în următorii ani, estimează Mihaela Mitroi, liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică din cadru PricewaterhouseCoopers România.

Domnia sa ne-a spus, într-un interviu, că preconizează creşteri în domeniul creditării: "Probabil că va mai dura câţiva ani pentru ca, atât companiile, cât şi consumatorii, să-şi recapete încrederea în evoluţia pozitivă a economiei şi să înceapă să investească şi să consume într-un ritm mai susţinut. Cu siguranţă, însă, nu vom vedea o revenire la ritmul de creştere a creditării din anii premergători crizei financiare, întrucât noua regulă economică este prudenţa".

Reprezentantul PwC este de părere că vom asista şi în perioada care urmează la vânzarea unor portofolii de credite neperformante, aşteptându-se la o activitate de fuziuni şi achiziţii susţinută, în sectorul agricol şi al producţiei alimentare.

Domnia sa apreciază că, în condiţiile unor dobânzi scăzute la depozitele bancare, este o perioadă bună pentru investiţii alternative.

Reporter: Care au fost punctele forte şi punctele slabe ale lui 2014, din punct de vedere economic şi al mediului de afaceri?

Mihaela Mitroi: În ceea ce priveşte punctele pozitive ale acestui an, am putea menţiona, în primul rând, continuarea creşterii economice, reducerea deficitului bugetar şi menţinerea stabilităţii macroeconomice într-un context regional dificil, precum şi îmbunătăţirea într-o oarecare măsură a gradului de absorbţie a fondurilor europene (de la 33% la aproape 45% din fondurile structurale disponibile pentru perioada 2007-2013).

De asemenea, anul acesta au fost adoptate câteva măsuri fiscale cu impact pozitiv asupra mediului de afaceri - reducerea CAS cu 5%, scutirea de la impozitare a profitului reinvestit, dar şi adoptarea unor prevederi care fac posibilă înfiinţarea de structuri de tip holding în România.

În acelaşi timp, anul 2014 a marcat şi o nedorită reducere a investiţiilor publice, dar şi introducerea taxei pe construcţiile speciale şi a unei accize suplimentare la carburanţi, care au avut un impact negativ asupra mediului de afaceri din România.

Reporter: În acest context, cum apreciaţi evoluţia fiscalităţii din ţara noastră?

Mihaela Mitroi: Reducerea contribuţiilor de asigurări sociale este o măsură foarte bună, pe care mediul de afaceri a solicitat-o de multă vreme, ţinând cont de nivelul ridicat al acestora, comparativ cu cele din alte state europene. Personal, am susţinut de mai mulţi ani această măsură şi mă bucur să văd că autorităţile au ţinut cont, într-un final de recomandarea mediului de afaceri.

Chiar dacă pe termen scurt aceasta ar putea duce la o diminuare a încasărilor bugetare din CAS, pe termen mediu şi lung măsura reducerii CAS ar trebui să aducă mai multe venituri bugetare, ca urmare a creării de noi locuri de muncă în economie. Desigur, crearea de noi locuri de muncă depinde şi de alţi factori, aşa cum sunt creşterea economică şi fluxul de investiţii.

În schimb, introducerea accizei suplimentare la carburanţi şi a taxei pe construcţiile speciale au avut un impact negativ asupra mediului de afaceri, prin creşterea costurilor.

Bugetul nu ar trebui văzut ca un joc de sumă nulă, în care reducerea anumitor taxe ar trebui să însemne majorarea altora, pentru a compensa golul de venituri. Dimpotrivă, autorităţile fiscale ar trebui să se concentreze pe menţinerea stabilităţii şi predictibilităţii fiscale şi să ia măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale şi creşterea nivelului de colectare a veniturilor. Să nu uităm că, potrivit datelor Comisiei Europene din 2013, România nu reuşeşte să colecteze decât 58% din Taxa pe Valoarea Adăugată pe care ar trebui să o încaseze, prin urmare îmbunătăţirea colectării ar putea să compenseze în foarte mare măsură orice iniţiativă de relaxare fiscală.

Reporter: Cum credeţi că poate fi rezolvată problema scăderii investiţiilor străine directe din ţara noastră?

Mihaela Mitroi: Reducerea investiţiilor străine este o problemă cu care se confruntă întreaga regiune a Europei Centrale şi de Est, din mai multe motive - criza persistentă din zona Euro, reducerea perspectivelor de creştere economică, atât în ţările din regiune, cât şi în cele din Europa Occidentală, criza ucraineană, deciziile de politică economică ostile investitorilor luate în unele state din regiune (spre exemplu în Ungaria). Toate acestea au diminuat fluxurile de investiţii străine către regiune.

România trebuie să caute să menţină un mediu atractiv pentru investitori, prin asigurarea unei stabilităţi, predictibilităţi şi transparenţe sporite din punct de vedere fiscal şi legislativ. De asemenea, sunt necesare investiţii susţinute în îmbunătăţirea infrastructurii ţării, o problemă pe care investitorii, mai ales cei din zona industrială, o ridică de cele mai multe ori.

Reporter: Ce estimări aveţi referitoare la testele de stres care urmează să se desfăşoare anul viitor, în sistemul bancar din ţara noastră?

Mihaela Mitroi: Testele de stres pentru instituţiile financiare desfăşurate la nivel european sunt necesare pentru a preveni repetarea situaţiei din 2008-2009, atunci când a fost nevoie de intervenţia statului în mai multe ţări europene, pentru a împiedica prăbuşirea unor instituţii de credit cu importanţă sistemică, fapt ce ar fi antrenat efecte în lanţ în sistemul bancar european.

După cum ştim, sistemul bancar autohton a fost ferit de astfel situaţii, iar meritul revine Băncii Naţionale a României, care a monitorizat atent situaţia băncilor din România şi a intervenit de fiecare dată când a fost cazul. Nu ne aşteptăm ca rezultatele testelor locale de stres să arate dificultăţi majore sau sistemice, ci poate doar unele ajustări punctuale. Totuşi, este important să urmărim şi evoluţia mediului bancar european, întrucât sistemul bancar românesc este deţinut în proporţie de peste 80% de bănci străine.

Reporter: Estimaţi că va fi relansată creditarea şi prin ce metode?

Mihaela Mitroi: Sistemul bancar din România trece printr-o perioadă de consolidare, fapt evidenţiat şi de numărul mare de fuziuni şi achiziţii derulate în ultimul an, pe piaţă. La capătul acestui proces, sunt convinsă că întregul sistem bancar va deveni mai solid şi mai capabil să asigure finanţarea necesară economiei în condiţii sustenabile şi să răspundă nevoilor din ce în ce mai sofisticate ale consumatorului de servicii bancare. Prin urmare, mă aştept ca în anii următori creditarea să crească moderat, cu accent în continuare pe creditarea în lei. Datorită diferenţialului de dobândă, România încă oferă randamente la credite superioare celor din alte ţări europene, astfel că preconizăm ca liniile de finanţare de la băncile mamă să fie menţinute şi extinse. Desigur, pentru relansarea creditării va fi nevoie nu doar de o ofertă sporită din partea băncilor, dar şi de creşterea apetitului pentru creditare din partea companiilor şi populaţiei. Probabil că va mai dura câţiva ani pentru ca atât companiile, cât şi consumatorii să-şi recapete încrederea în evoluţia pozitivă a economiei şi să înceapă să investească şi să consume într-un ritm mai susţinut. Cu siguranţă, însă, nu vom vedea o revenire la ritmul de creştere a creditării din anii premergători crizei financiare, întrucât noua regulă economică este prudenţa.

Reporter: Având în vedere că dobânzile la depozite sunt în scădere, care este alternativa optimă pentru cei care doresc să facă plasamente?

Mihaela Mitroi: Ne aflăm la începutul unui nou ciclu de creştere şi o vorbă veche printre investitori spune că afacerile sunt bune la capătul unei recesiuni. În condiţiile unor dobânzi în scădere, este o perioadă bună pentru investiţii alternative. România prezintă încă multe oportunităţi, iar multe nişe de piaţă nu sunt încă acoperite. Este loc de investiţii productive, iar autorităţile ar trebui să sprijine dezvoltarea spiritului antreprenorial, care este o adevărată garanţie a dezvoltării viitoare a ţării. De asemenea, investiţiile pe bursă sau în fonduri reprezintă o alternativă la clasicul depozit bancar.

Reporter: Cum vedeţi evoluţia relaţiilor noastre cu organizaţiile financiare internaţionale?

Mihaela Mitroi: Acordurile preventive încheiate cu Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Mondială au reprezentat o ancoră de stabilitate în perioada crizei economice, au impulsionat autorităţile să adopte în ritm accelerat mai multe reforme structurale şi să ajusteze deficitul bugetar, aducându-l în limite sustenabile. De asemenea, acestea au oferit o garanţie suplimentară pentru investitori că România va depăşi perioada dificilă a crizei fără sincope.

Relaţia este una de parteneriat, bazată pe dialog reciproc şi negociere, după cum s-a văzut şi în ultimul timp.

Desigur, la un moment dat, România va trebui să-şi contureze politicile economice, bugetare şi fiscale şi fără ajutorul instituţiilor financiare internaţionale, însă acest lucru ar trebui să se producă după un număr de ani de creştere economică susţinută şi într-o perioadă în care pieţele sunt mai optimiste. În prezent, pieţele sunt destul de precaute şi existenţa acordurilor cu instituţiile financiare internaţionale este în continuare apreciată de investitori.

Reporter: În ce domenii sunt anunţate/ar fi nevoie de fuziuni/ achiziţii?

Mihaela Mitroi: În anul viitor, ne aşteptăm să continue consolidarea în sectorul bancar, precum şi vânzarea unor portofolii de credite neperformante. De asemenea, au fost anunţate câteva tranzacţii mari în sectorul energetic (ENEL s-a arătat interesată să-şi vândă companiile de distribuţie de electricitate din România) şi în industria cimentului (în urma fuziunii dintre Lafarge şi Holcim, grupul va fi nevoit să vândă din fabricile pe care le deţine în România). Nu în ultimul rând, ne aşteptăm să vedem o activitate de fuziuni şi achiziţii susţinută în continuare şi în sectorul agricol, şi al producţiei alimentare.

Reporter: Ce perspective are mediul economic de la noi?

Mihaela Mitroi: Pe termen mediu, România rămâne o piaţă atractivă, cu numeroase oportunităţi şi nişe de piaţă încă neacoperite. În acelaşi timp, România are nevoie cât mai repede de o strategie pentru gestionarea problemelor sale demografice pe termen lung, care, dacă nu se inversează tendinţele actuale, se vor traduce într-o populaţie mai mică, ce va avea o pondere mai mare a populaţiei vârstnice, acest lucru antrenând o creştere a cheltuielilor sociale şi de sănătate şi o reducere a ritmului potenţial de creştere economică.

Reporter: Mulţumesc!

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Apanova
BTPay
Electromagnetica
marmomac.com
arsc.ro

Curs valutar BNR

30 Sep. 2022
Euro (EUR)Euro4.9490
Dolar SUA (USD)Dolar SUA5.0469
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.1652
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6367
Gram de aur (XAU)Gram de aur270.7253

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

ccib.ro
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro