ÎN URMĂTORII ANIRomânia va pune în prim plan inovarea şi dezvoltarea sectorului cybersecurity

A CONSEMNAT EMILIA OLESCU
Ziarul BURSA #Companii #IT / 30 septembrie

România va pune în prim plan inovarea şi dezvoltarea sectorului cybersecurity

În următorii ani, ţara noastră va pune în prim plan inovarea şi dezvoltarea sectorului cybersecurity, este de părere Eduard Dumitraşcu, preşedintele Asociaţiei Române pentru Smart City (ARSC). Domnia sa ne-a spus, într-un interviu, că, în România, se vorbeşte destul de puţin despre acest concept şi mai mult despre infracţionalitate, care este tratată punctual.

Reporter: Cum au fost afectate proiectele smart city de pandemia de Covid 19?

Eduard Dumitraşcu: Provocările actuale ale zonelor urbane şi evoluţia tehnologiei au crescut, într-un ritm alert, nevoia de transformare digitală a oraşelor. Pandemia a fost un accelerator al unei tendinţe pre-existente, cea a introducerii tehnologiilor în viaţa noastră, prin urmare, şi în comunităţile din România.

Semnătura digitală nu a apărut în 2020, însă acceptarea sa în cadrul instituţiilor din România a fost grăbită de distanţarea socială şi de contextul social din acel moment. Un rol determinant l-a avut înfiinţarea instituţiilor cu rol în digitalizare, astfel încât totul să poată căpăta un parcurs şi o coerenţă.

Dacă evaluăm impactul limitării interacţiunii umane directe, vom găsi atât beneficii, cât şi riscuri. Pe de o parte, pandemia a adus în spaţiul public conştientizarea nevoii adoptării unor soluţii tehnologice, însă, pe de altă parte au fost amânate investiţii, omenirea confruntându-se simultan cu o problemă de siguranţă sanitară şi cu un mediu economic incert. Au fost dezvoltate soluţii punctuale pentru telemuncă sau şcoala la distanţă, au fost adoptate pe scară largă soluţiile de plată online şi altele, care chiar dacă acum par de nelipsit, în 2020 nu erau folosite de foarte multe instituţii sau companii.

Sub presiune, multe dintre primării, în mod special, au adoptat rapid primele oferte primite. S-a produs un decalaj între cei care deja ştiau soluţiile şi tehnologiile existente, cei care au investit anterior în dezvoltarea personalului şi care acum erau pregătiţi, iar pe de altă parte au fost comunităţi care au trecut direct de la fax la semnătură digitală, iar acum la interoperabilitate. Este de aşteptat să crească decalajele între cei care abia acum investesc în dobândirea de competenţe şi cei care dezvoltă şi adaugă soluţii deja avansate.

Luând în calcul faptul că numărul proiectelor a crescut constant, de la an la an, putem considera că impactul a fost pozitiv. Aş sublinia însă că trebuie avută în vedere şi calitatea acestora şi calea deschisă către riscurile de securitate cibernetică.

Reporter: În ce stadiu ne aflăm din punct de vedere al dezvoltării proiectelor de tip smart city?

Eduard Dumitraşcu: În primul rând aş aminti faptul că în sfârşit vorbim de un plan, la nivel naţional, despre strategie şi viziune. Avem un minister al digitalizării, avem o Autoritate pentru Digitalizarea României, o lege a interoperabilităţii, o serie de iniţiative care sunt dedicate reducerii birocraţiei.

Pandemia ne-a adus în faţă o poză a momentului, o radiografie care ne-a arătat că, într-adevăr, în mediul rural încă avem şcoli cu grup sanitar în curte, dar cu pretenţii de învăţare la distanţă, în contextul în care o parte dintre elevi nu aveau nici măcar un dispozitiv propriu. Dar, iată că am putut vorbi pentru prima oară despre achiziţia unor astfel de tehnologii în şcoli. Dar dacă nu se vor întreţine, actualiza şi folosi şi de acum înainte, atunci au fost o achiziţie inutilă. Am mai constatat că profesorii nu erau pregătiţi, că indicele DESI ne poziţionează corect pe ultimele locuri la alfabetizare digitală şi că avem mult de muncă. Munca de acasă este probabil cel mai mare câştig pentru libertatea angajatului, iar o serie de platforme au dezvoltat noi particularităţi, special pentru a corespunde unui nou tip de cerere. În ceea ce priveşte proiectele de smart city, fiecare dintre domeniile componente a avut de câştigat. Proiectele mari lipsesc încă, iar una dintre cauze este lipsa personalului specializat în instituţiile publice. Cu toate acestea suntem în plină dezvoltare a proiectelor smart city, iar oraşele încep să îşi decidă propria identitate.

Avem oraşe care au promovat bugetarea participativă, avem oraşe şi comunităţi care îşi asumă obiectivul de a fi comunităţi sustenabile, proiecte de regenerare urbană, vorbim de coridoare de mobilitate verde şi trenuri cu hidrogen.

Reporter: Ce proiecte importante de acest tip au fost implementate în ultima perioadă şi în ce zone ale ţării?

Eduard Dumitraşcu: În iulie 2022 existau 1001 de iniţiative, aflate în stadiul de proiect, în curs de implementare sau finalizate, în 144 de oraşe mari, medii şi mici din ţară, faţă de 860 de proiecte smart din 124 de oraşe, anul trecut. Aşadar suntem în dezvoltare. Un exemplu este amplul proiect de regenerare urbană de la Sibiu, ce implică transformarea Lacului Binder într-un nou obiectiv pentru sport şi agrement, un proiect care a reuşit să redea o zonă comunităţii. Se pot practica sporturi nautice, există plajă cu nisip şi plaja verde şi locuri de joacă şi de promenadă.

Există şi foarte multe proiecte pe verticală de Smart Mobility. Unul dintre ele este sistemul integrat de transport public ecologic din Municipiul Suceava. Au fost achiziţionate 42 de autobuze electrice, iar acum Suceava este un oraş ce are un transport public local 100% electric, astfel reducându-se producerea de gaze cu efect de seră şi, totodată, crescând numărul de pasageri transportaţi.

Municipiul Braşov a devenit în 2022 oraşul cu cea mai mare flotă de autobuze electrice din România.

Deasemenea, asistăm la câteva schimbări importante. Primăria Sectorului 2 din Bucureşti, alături de Primăria municipiului Cluj-Napoca şi Primăria municipiului Suceava au fost selectate în Misiunea "100 de oraşe inteligente şi neutre climatic până în 2030", iniţiativă a Comisiei Europene. Absolut remarcabil însă este faptul că sunt încă nouă oraşe care şi-au propus misiunea de a deveni oraşe verzi: Alba-Iulia, Bistriţa, Braşov, Buzău, Piatra Neamţ, Râmnicu Vâlcea, Roman, Timişoara şi Tulcea. Bineînţeles, toate acestea vor dezvolta proiecte care le vor aduce tot mai aproape de obiectivul final.

Reporter: Ce planuri au autorităţile locale şi Municipiul Bucureşti în acest sector?

Eduard Dumitraşcu: Bucureştiul are, din punct de vedere administrativ, şapte primării, şapte abordări şi nu întotdeauna comparabile, iar dacă adăugăm aici şi Ilfovul, vom înţelege şi discrepanţa atât de mare între zone ale aceluiaşi oraş sau regiuni.

În Bucureşti, Sectorul 4 conduce detaşat pe partea de digitalizare. Cu un început timid în 2016, a continuat în forţă, iar de la începutul anului 2022, plata taxelor şi impozitelor în Sectorul 4 este digitalizată complet şi se efectuează exclusiv online, prin ordin de plată sau la aparatele de tip Self Pay. Sectorul 4 este prima administraţie locală din România digitalizată 100%.

Sectorul 6 are, de asemenea, o serie de proiecte de impact, iar aici putem aminti proiectele de regenerare urbană, Parcul Liniei sau reamenajarea Lacului Morii. Sectorul 6 se concentrează pe verticalele Smart Living şi Smart Citizen, dar este proactivă şi pe partea de transformare digitală.

O altă surpriză frumoasă vine de la Sectorul 2, care a pornit o serie de activităţi menite să îl transforme într-un sector verde.

Însă, în lipsa unei abordări unitare, fiecare dintre cele şapte primării va acţiona după propria viziune, acolo unde există o viziune.

Reporter: Care sunt domeniile ce atrag cele mai multe proiecte smart city?

Eduard Dumitraşcu: Având în vedere supraaglomerarea traficului din zonele urbane din ţara noastră, nu este de mirare că în fruntea clasamentului la numărul de proiecte Smart City este chiar verticala de Smart Mobility. În 2020 erau 188 de proiecte smart dedicate mobilităţii, în 2021 s-a ajuns la 260 de proiecte, iar în 2022 există deja 322 de proiecte, care se bazează, în mare, pe modernizarea transportului public şi a sistemelor de managementul traficului.

Guvernarea inteligentă este următorul punct de interes, cu un număr mare de proiecte, nu neapărat pentru că este mai atractiv, ci pentru că este necesar. Putem spune că, atât cetăţenii, cât şi administraţia publică au devenit din ce în ce mai conştienţi de modul în care această componentă poate influenţa bunăstarea tuturor şi poate aduce schimbări pozitive pe multe alte planuri.

Ca o concluzie, putem spune că există o abordare pragmatică a comunităţilor. Cumva, domeniile sau verticalele care s-au dezvoltat cel mai mult sunt şi cele care prezintă cele mai mari provocări din acele comunităţi.

Reporter: Ce acţiuni a avut Asociaţia în ultimul an în acest domeniu?

Eduard Dumitraşcu: Toate acţiunile derulate de ARSC, nu numai pe parcursul acestui an, dar de la bun început, de la înfiinţarea organizaţiei, au fost orientate spre dezvoltarea comunităţilor. În ultimul an ARSC a trecut la dialogul exclusiv cu autorităţile, la crearea de proiecte dedicate comunităţii, alături de parteneri din administraţia publică.

Astfel, organizaţia a participat în 2022 la diverse expoziţii şi târguri, unele profesionale, altele adresate comunităţii. ARSC a participat la Black Sea Defence and Aerospace (BSDA) şi Tech Expo în calitate de expozant şi a promovat securitatea din oraşele inteligente, respectiv nevoia profundă de digitalizare din ţara noastră. La Bucharest Tech Expo Asociaţia a eliberat în premieră primele diplome de "Cetăţean Digital" bazate pe competenţele digitale ale participanţilor.

Asociaţia Română pentru Smart City a deschis primul centru de incluziune digitală, la Snagov, şi a pornit un demers de impact în comunitate City Air - primul program de monitorizare a calităţii aerului în şcoli. Am continuat să organizăm şi să participăm la numeroase evenimente care au avut ca scop promovarea conceptului de dezvoltare inteligentă a comunităţilor.

În martie 2022, ARSC a organizat cea de-a şasea ediţie a Galei Smart City Industry Awards unde a pus sub lumina reflectoarelor şi a premiat cele mai inovatoare proiecte şi iniţiative Smart City din ţara noastră.

De asemenea, în data de 24 Mai 2022, a avut loc Caravana Smart City Bucureşti-Ilfov, eveniment care a conectat sectorul public şi privat cu privire la principalele subiecte legate de digitalizare, mobilitate urbană, infrastructură, educaţie, sănătate şi provocările comunităţilor inteligente.

Pe parcursul anului 2022, ARSC a continuat şi va continua să fie un promotor al conceptului de Smart City, prin Webinarul săptămânal care este transmis live pe Linkedin, Facebook şi Youtube, dar şi prin revista Smart City Magazine.

Reporter: Cum colaboraţi cu autorităţile publice?

Eduard Dumitraşcu: Asociaţia Română pentru Smart City a colaborat de-a lungul timpului cu autorităţile publice pentru diferite proiecte. Unul dintre cele mai recente este dezvoltarea Centrului pentru Incluziune Digitală de la Snagov. Acesta a fost deschis în parteneriat cu Primăria Snagov şi reprezintă un demers social cu ajutorul căruia creăm competenţele digitale minime pentru a ajuta oamenii să se integreze cu ecosistemele smart ale comunităţilor noastre şi pentru a facilita adaptarea la piaţa muncii şi meseriile viitorului. De asemenea, ARSC a derulat şi programul Academia Primarilor, un proiect susţinut de către Ambasada Olandei la Bucureşti şi care a avut rolul de a îi ajuta şi instrui pe cei din administraţia locală să se adapteze şi să familiarizeze cu elementele principale care vor juca un rol important în procesul transformării oraşelor pe care le coordonează în comunităţi sustenabile.

Reporter: Ce acţiuni are Asociaţia pentru dezvoltarea acestui domeniu în 2022?

Eduard Dumitraşcu: Recent, Asociaţia Română pentru Smart City a organizat videoconferinţa Mobility-as-a-Service în România, în 21 septembrie va organiza videoconferinţa Viitorul Serviciilor Comunitare de Utilităţi Publice. Scopul acestora este de a aduce în spaţiul public tema revitalizării şi reorganizării sistemelor de transport în direcţia orientării acestora către călători, respectiv spre utilizator, în cadrul dezbaterii viitorul serviciilor de utilităţi publice. Un alt moment important îl reprezintă organizarea primului eveniment dedicat transportului public din România, ROPAT 2022 - Reuniunea Operatorilor, Producătorilor Şi Autorităţilor din Transportul Public -, între 27 şi 28 Octombrie la Camera de Comerţ şi Industrie a României.

Pe 24 Noiembrie, la Camera de Comerţ şi Industrie a României, va avea loc SEAG 2022, Smart Energy Awards Gala. În marginea celor 25 de ani de parteneriat strategic dintre România şi SUA, Asociaţia Română pentru Smart City organizează evenimentul anului pentru Industria Energetică din România dorind să contribuie la trecerea la nivelul următor al parteneriatului dintre cele două ţări.

Reporter: Cum consideraţi că va fi afectat acest segment de războiul de la graniţa?

Eduard Dumitraşcu: Războiul actual aduce multe obstacole care va trebui să fie depăşite, dar precum pandemia, acest context ne poate învăţa lecţii şi ne poate ajuta să deschidem anumite domenii la care nu aveam acces până acum sau nu reprezentau o prioritate pentru noi.

Un exemplu ar putea fi modul în care vom aborda de acum încolo sectorul de securitate energetică sau celelalte infrastructuri critice - parte din comunităţile inteligente. Războiul poate reprezenta o ameninţare reală asupra resurselor de energie, fapt pe care l-am putut observa şi în cazul conflictului actual care se desfăşoară la graniţele noastre. Mai ales în această eră a dezvoltării şi digitalizării energia reprezintă una dintre resursele cruciale.

O altă componentă asupra căreia situaţia actuală ne-a atras atenţia este domeniu de cybersecurity. În România se vorbeşte destul de puţin despre acest concept şi mai mult despre infracţionalitate, tratată punctual. Nu avem o abordare integrată a acestui concept şi nu investim suficient în zona de prevenire şi mai ales, în zona de educaţie. În anii următori, România va pune, mai mult ca sigur, în prim plan inovarea şi dezvoltarea acestui sector.

Reporter: Mulţumesc!

(Interviu preluat din revista BURSA Construcţiilor)

Pe scurt

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

GALA BURSA 2022
Avocat Ianul Alexandra
Apanova
BTPay
Electromagnetica
DIGI
arsc.ro
roovi.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

07 Dec. 2022
Euro (EUR)Euro4.9186
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.6835
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9766
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7021
Gram de aur (XAU)Gram de aur267.0437

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
thediplomat.ro
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro