Revista BURSA Construcţiilor

IORDACHE - ÎNGERUL INFRACTORILORMai întâi Şova; se pregăteşte Dragnea

George Marinescu
Ziarul BURSA #Politică /

Mai întâi Şova; se pregăteşte Dragnea

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ia decizii diferite în speţe asemănătoare  

Pentru Şova mumă, pentru Vâlcov ciumă

Cum scapă un infractor de sentinţa deja pronunţată? Cum iese din închisoare un puşcăriaş, fără să-şi probeze nevinovăţia?

Simplu. Stă liniştit.

Există un înger care lucrează pentru el.

Numele îngerului este Florin Iordache. Nimic nu este prea scump pentru el când în cauză este vorba despre eliberarea lui Liviu Dragnea.

Este în stare să elibereze 20.000 de infractori.

Este în stare să invoce prevederile europene privind condiţiile de detenţie. Este în stare să nu facă nimic ca să amelioreze aceste condiţii. Este în stare să impună legea recursului compensatoriu pentru eliberarea condamnaţilor penal.

Este în stare să atace, la Curtea Constituţională, completurile din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Nu degeaba acest înger este vicepreşedintele Camerei Deputaţilor.

Decizia completului de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Jus­tiţie (ICCJ) care, ieri, a admis contestaţia depusă de Dan Şova, fostul ministru al Transporturilor, constituie un precedent judiciar favorabil politicienilor condamnaţi definitiv, în ultimii ani, pentru fapte de corupţie.

Faptul că Instanţa Supremă a ţinut cont de decizia Curţii Constituţionale nr. 417 din 3 iulie 2019 prin care se stipulează că ÎCCJ este obligată să aibă completuri de trei judecători specializate pe cazuri de corupţie şi a retrimis întregul dosar al lui Dan Şova la instanţa de fond pentru rejudecarea în întregime, îi poate folosi fostului lider PSD, Liviu Dragnea, care, săptămâna trecută, în nume personal, a depus o contestaţie în anulare a deciziei definitive de condamnare. Liviu Dragnea nu poate folosi chiar aceleaşi considerente ca Dan Şova, paragraful al doilea al deciziei CCR din 3 iulie îi este nefavorabil. Paragraful arată că, în privinţa cauzelor înregistrate pe rolul ÎCCJ şi soluţionate de aceasta în primă instanţă anterior Hotărârii Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr.14 din 23 ianuarie 2019, în măsura în care nu au devenit definitive, urmează a fi rejudecate, în condiţiile art.421 pct.2 lit.b) din Codul de procedură penală, de completurile specializate alcătuite potrivit art.29 alin.(1) din Legea nr.78/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.161/2003.

Din acest motiv, Dragnea a contestat compunerea completului de cinci judecători care l-a condamnat definitiv, la 3 ani şi 6 luni de închisoare, în 27 mai, pentru instigare la abuz în serviciu, în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman.

Alte surse susţin că, în acest caz, Dragnea ar putea invoca faptul că al doilea paragraf al deciziei CCR încalcă principiul egalităţii de şanse în procesul penal şi principiul privind tratamentul judiciar echitabil pentru toţi cetăţenii. Astfel, ar creşte şansele ca dispoziţiile deciziei CCR să se aplice, ulterior, şi lui Liviu Dragnea.

Practică neunitară la nivelul ÎCCJ

În privinţa deciziei de ieri, din cazul Şova, se poate observa că, în cadrul aceleiaşi Secţii Penale a ÎCCJ, există două opinii diferite cu privire la întinderea efectelor deciziei CCR din 3 iulie privind completurile specializate de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În cazul judecării apelului depus de Darius Vâlcov, condamnat în primă instanţă de un complet de 3 judecători, la 8 ani de închisoare pentru trafic de influenţă, abuz în serviciu şi spălare de bani, un alt complet de 5 judecători al ÎCCJ a decis, la mijlocul săptămânii trecute, să sesizeze, înainte de judecarea efectivă a apelului, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene cu privire la aplicabilitatea deciziei CCR din 3 iulie 2019. Magistraţii acestui complet au solicitat opinia colegilor europeni cu privire la normele aplicabile legate de specializarea instanţei. În cazul Vâlcov, completul de cinci al ÎCCJ a preferat să aştepte opinia CJUE care va stabili dacă decizia CCR este aplicabilă şi dosarelor pentru care a fost pronunţată deja o sentinţă, fie ea şi nedefinitivă.

La fel au stat lucrurile, ieri, la Înalta Curte şi în dosarul fostului ministru al Energiei Constantin Niţă, ce are o condamnare de 4 ani de închisoare pentru trafic de influenţă. Magistraţii ÎCCJ au decis să sesizeze CJUE în legătură cu aplicarea deciziei Curţii Constituţionale privind rejudecarea unor dosare de corupţie.

În cazul Dan Şova, un alt complet de cinci judecători a ales, ieri, să se pronunţe direct şi să stabilească rejudecarea întregului dosar din cauza nespecializării completului de la fond, conform deciziei CCR.

Avem, aşadar, două opinii diferite, două soluţii diferite în interiorul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar acest lucru creează confuzie în rândul cetăţenilor. Conform legislaţiei în vigoare, în cazul unei astfel de situaţii, ar trebui să se întrunească completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte ca să rezolve această situaţie de practică judiciară neunitară.

Doar că nimeni din conducerea ÎCCJ nu pare dispus să facă acest lucru şi există riscul ca decizia din cazul Şova să fie invocată drept precedent judiciar favorabil şi în cazul contestaţiei în anulare depusă de Liviu Dragnea. Decizia de ieri îi dă speranţe fostului lider al PSD că poate ieşi din închisoare mai repede decât a stabilit instanţa.

Toate acestea se întâmplă în condiţiile în care mulţi magistraţi au ieşit la pensie în ultimii ani şi instanţele, inclusiv ÎCCJ, se confruntă cu un deficit acut de judecători.

Mai mult, viciul invocat pentru anularea unor sentinţe definitive este unul ipotetic, chiar dacă el este statuat printr-o decizie a CCR luată cu majoritate simplă, de 5 la 4. Astfel de "portiţe" sunt echivalente cu eliberarea puşcăriaşilor, pe baza recursului compensatoriu, din cauza condiţiilor proaste de detenţie.

În ultimii trei ani, se pare că PSD şi CCR s-au ocupat intens de condiţiile de detenţie ale infractorilor condamnaţi şi de eliberarea lor. Acest lucru s-a petrecut sub atenta supraveghere a lui Florin Iordache. Ceea ce a făcut Iordache se potriveşte unui scenariu plauzibil: pare că nu a avut altă grijă decât să îl scape pe Liviu Dragnea de puşcărie, iar pentru acest lucru a pus totul la bătaie, chiar şi funcţia de ministru al justiţiei.

În demersurile sale, Florin Iordache a beneficiat de colaborarea cu Tudorel Toader, care a zdruncinat combaterea corupţiei. În idealul lor comun, de favorizare a infractorilor, ei au fost însoţiţi de corul "divin" al majorităţii constituite în cadrul Curţii Constituţionale a României care a emis decizie după decizie pentru punerea în practică a planurilor celor doi.

Un complet de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis, ieri, o contestaţie depusă de Dan Şova şi a dispus ca dosarul "CET Govora', în care fostul senator avea o condamnare definitivă de trei ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă, să se rejudece de la zero, ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale privind completurile specializate.

Instanţa a mai dispus ca dosarul să fie trimis la Curtea de Apel Bucureşti, deoarece Dan Şova nu mai are calitatea de senator, el fiind avocat. Decizia a fost luată cu o majoritate de patru voturi, unul dintre judecători făcând opinie separată, în sensul suspendării procesului şi sesizării Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.

Dan Şova a fost eliberat din penitenciar în decembrie 2018, după ce Curtea Constituţională a constatat nelegalitatea constituirii completurilor de 5 judecători de la Instanţa supremă.

Pe 3 iulie 2019, CCR a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, generat de neconstituirea de către Instanţa supremă a completurilor specializate pentru judecarea infracţiunilor de corupţie. În urma acestei decizii, toate dosarele soluţionate de completurile de 3 judecători de la Instanţa supremă, înainte de 23 ianuarie 2019, care nu au o decizie definitivă sau au o sentinţă definitivă, dar sunt încă în termenul de exercitare a căilor de atac extraordinare, vor fi rejudecate.

Decizia CCR a fost luată cu majoritate simplă: 5 voturi pentru şi 4 împotrivă. Pentru completurile de trei judecători specializate pe corupţie au votat Valer Dorneanu, Gheorghe Stan, Cristian Deliorga, Marius Enache şi Varga Attila. Au votat împotrivă şi au avut opinii separate faţă de această decizie Daniel Morar, Mona Pivniceru, Livia Stanciu şi Simina Tănăsescu.

Conform opiniei separate întocmită de judecătorii constituţionali Livia Stanciu şi Simina Tănăsescu, "înfiinţarea completurilor specializate de către Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este facultativă, iar nu obligatorie", iar "dispoziţiile art.19 alin.(3) din Legea nr.304/2004 nu instituie obligaţia Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de a înfiinţa complete specializate în nicio materie şi, implicit, nici în materia infracţiunilor de corupţie".

La rândul lor, judecătorii Mona Pivniceru şi Daniel Morar arată şi ei, în opinie separată, că judecătorii instanţei supreme "au dobândit gradul profesional maxim de unde rezultă existenţa unei reguli de drept ce nu poate fi răsturnată, respectiv existenţa specializării acestora în materiile pe care le judecă". "În consecinţă, la nivelul instanţei supreme toţi judecătorii din materie penală sunt specializaţi în judecarea oricăror infracţiuni, indiferent că acestea sunt reglementate de dreptul comun sau legile speciale", afirmă judecătorii Mona Pivniceru şi Daniel Morar.

Consiliul Superior al Magistraturii şi Colegiul de conducere al instanţei supreme ar fi trebuit să elaboreze un set de reguli care să garanteze specializarea completurilor de 3 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care judecă dosare de corupţie, atâta timp cât în România "legea a instituit completuri specializate", ceea ce înseamnă că "judecătorii sunt şi trebuie să fie specializaţi".

Dacă în privinţa judecătorilor de la instanţele inferioare ierarhic Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se poate pretinde o sub-specializare, având în vedere că nu dispun de cunoştinţele şi experienţa profesională a judecătorului de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în privinţa acestora din urmă nu se poate impune o asemenea cerinţă pentru că, de principiu, prin cariera lor/ experienţa şi cunoştinţele lor au dobândit gradul profesional maxim de unde rezultă existenţa unei reguli de drept ce nu poate fi răsturnată, respectiv existenţa specializării acestora în materiile pe care le judecă.

Daniel Morar şi Mona Pivniceru consideră că, la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, întrucât judecătorii acesteia nu pot fi grupaţi în generalişti şi specializaţi, art.29 din Legea nr.78/2000 nu putea să reglementeze decât o obligaţie cu caracter organizatoric în sensul că Colegiul de conducere a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie trebuie să stabilească dacă toate completurile sau numai unele judecă în primă instanţă infracţiuni reglementate de Legea nr.78/2000.

Cei doi afirmă că s-ar putea ajunge la situaţia în care, în condiţiile deciziei CCR, aceiaşi judecători din cadrul secţiei penale care au judecat în complet "nespecializat" să ajungă să judece aceleaşi categorii de cauze în complet "specializat". Mai mult, judecătorii care au judecat în complet "nespecializat", iar hotărârea dată ar fi desfiinţată pe acest motiv, ar putea face parte din orice complet de apel, respectiv Completul de 5 judecători.

Opinia Cititorului ( 8 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

  1. Justitia este "pentru unii muma pentru altii ciuma".Numai fraerii mai au incredere in justitie.

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. Bati la porti securistice. Spui un adevar insa securistii care scriu in presa au primit "servite". Unul s-a infiltrat de ceva vreme si pe aici. Cam de cand si-a schimbat site-ul web formatul.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Nu am sa-ti elimin comentariul, desi Regulamentul iti interzice hartuirea ziaristilor si/sau denigrarea ziarului.

      Dar, daca ti l-as elimina, atunci nu as mai avea prilejul sa-ti raspund la fel de aluziv pe cit comentezi tu. 

      Iata aluzia mea: cam de cind si-a schimbat site-ul formatul, din cauza influentei in crestere, am atras si pe unii cititori care sint ori securisti, ori nemernici ori timpiti.

      Exista printre ei citiva care intrunesc toate cele trei caracteristici - securisti, nemernici si timpiti. 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Fals, multa lume s-a prins ce hram poarta. Cine il apara, ii este complice.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Securist nu poate fi decat Ovidiu Marincea, fost jurnalist, ajuns la SRI direct din presa pe post de capitan. Sau Robert Turcescu locotenent-colonel sub acoperire. Anca Gradinaru, Ioana Ene Dogioiu și Dan Tapalagă, Ionel Stoica, Valentin Zaschievici. Existenta unor agenti sub acoperire a fost confirmata de seful SRI, George Maior. Ziare, hotnews, Romania Libera, Digi, Jurnalul, de ce nu ar fi si altele?

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    prin deciziile-i aberante, s-a dovedit o arma letala in mina infractorilor, care utilizind-o pur si simplu au anihilat Justitia. Ce au anihilat-o, au facut-o de risul lumii! Rind pe rind infractorii care au jefuit tara mai rau ca tatarii sunt eliberati si declarati oameni cinstiti. Cine a mai pomenit asa ceva!Prin actiunile sale, CCR s-a dovedit a fi un grup infractional organizat, in slujba infractorilor. Trebuie arestati si intemnitati, singura cale ca romanii, din noaptea neagra care-i inconjoara, sa sa ajunga si sa vada lumina diminetii.

    Si po.r.cii infractori, dupa tot dezastrul pe care l-au facut prin distrugerea Justitiei, mai vor si ridicarea MCV, facut anume pentru urmarirea progresului reformei Justitiei si intarirea luptei impotriva coruptiei.

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. nino nino, ia-ti pastilele si poarta-te cuviincios

      citeste analfabetule despre MCV-ul Bulgariei si o sa vezi coruptia la nivelul european

      nu te duce mintea, esti sarac 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    De vina sunt Livia Stanciu si Cristina Tarcea care nu au aplicat o lege clară dar, ele nu suportau o sa fie trase la sorti, ele vroiau sa fie sefe si la baie.

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS