ISABEL SCHNABEL, MEMBRU ÎN BOARDUL BCE:"Politica BCE ar putea agrava inegalitatea veniturilor"

Mihai Gongoroi
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări / 24 noiembrie

"Politica BCE ar putea agrava inegalitatea veniturilor"

Într-o ieşire surprinzătoare din ortodoxia Băncii Centrale Europene (BCE), Isabel Schnabel, membru în boardul BCE din partea Germaniei, a afirmat recent că, deşi politica monetară implementată la nivelul zonei euro a contribuit la o scădere a inegalităţii veniturilor obţinute din piaţa muncii, programele BCE de achiziţie de active "pot duce" la lărgirea diferenţelor de avuţie dintre bogaţi şi săraci. Concluzia nu pare atât de inovatoare având în vedere că achiziţiile de obligaţiuni suverane ale BCE nu fac - pe lângă menţinerea costurilor suverane de finanţare la niveluri scăzute - decât să ofere lichiditate în pieţele financiare şi să asigure combustibil pentru umflarea preţurilor activelor, dar Schnabel reuşeşte să surprindă prin francheţea sa. Da, ce se întâmplă în Statele Unite este un exemplu elocvent: masa monetară tipărită de Federal Reserve (Fed) şi injectată în economia financiară a SUA umflă preţul activelor de risc într-un ritm masiv, mărind inegalitatea dintre cei mai bogaţi şi oamenii de rând, respectiv cei care nu participă la piaţa bursieră.

În general, efectele politicii monetare în privinţa majorării diferenţelor de avuţie din societate - cel mai mare driver al acestor discrepanţe în continuă creştere este întocmai politica monetară - sunt un subiect tabu. Ba chiar există studii - unul publicat chiar de BCE (https://www.ecb.europa.eu/pub/pdf/scpwps/ecb.wp2190.en.pdf), care încearcă să arate exact contrariul a ceea ce spune Isabel Schabel, mai precis cât de eficiente sunt politicile monetare cu dobânzi negative şi injecţii masive de lichiditate de ordinul zecilor de miliarde de euro şi efectul minimal ("neglijabil", după cum se spune în studiul BCE ataşat) asupra inegalităţii.

Din păcate, dar din fericire pentru bancherii centrali, în prezent nu există niciun studiu despre impactul inflaţiei masive cu care ne confruntăm asupra inegalităţilor. Din fericire pentru BCE pentru că banca centrală europeană continuă să afirme că nici prin gând nu-i trece să majoreze dobânzile în următoarele 6 trimestre ca răspuns la inflaţia ce pare să accelereze şi să se extindă la tot mai multe categorii de produse şi servicii.

Bancherii centrali au păstorit însă creşterea inegalităţilor având în vedere că politica monetară a fost în ultimul deceniu, după prăbuşirea Lehman Brothers, ultima redută împotriva deflaţiei, sau cum se spune în engleză "the only game in town".

În discursul său, ţinut la o conferinţă a Federal Reserve, Schnabel a motivat politica monetară a ultimului deceniu a fost adecvată pentru că dobânzile scăzute au ajutat oamenii cu venituri salariale reduse pentru că a stimulată creşterea economică, ideea fiind că salariile au fost mai importante decât dobânzile la depozite primite de cei care economisesc.

"Pe net, o scădere a ratelor de dobândă reduce inegalitatea de venituri în condiţiile în care gospodăriile cu venituri mai scăzute tind să aibă, în medie, un risc mai ridicat de a-şi pierde locurile de muncă în timpul unei recesiuni comparativ cu angajaţii care câştigă mai mult. Deci efectul unei politici monetare expansioniste este unul pozitiv, prin efectul ei asupra creşterii PIB, şi beneficiile sunt în principal ale grupului cu veniturile cele mai scăzute", a afirmat Schnabel.

Oficialul BCE a admis totuşi că cele 4,5 trilioane de euro - 40% din PIB-ul zonei euro în 2019 - injectate de BCE în pieţele financiare din 2014 până în prezent au dus la o creştere a preţurilor activelor şi că aceste active sunt în mod disproporţionat deţinute de cei bogaţi.

"Achiziţiile de active cu scadenţe lungi ale băncilor centrale au adus beneficii în mod disproporţionat gospodăriilor mai bogate", a spus Isabel Schnabel.

Cu toate acestea, oficialul BCE a continuat să argumentele că cele mai importante surse ale inegalităţii nu au legătură cu politica monetară, ci cu transformarea tehnologică care lasă în dezavantaj angajaţii cu competenţe mai scăzute şi care afectează puterea de negociere a angajaţilor.

Clement Fontan, profesor de economie politică la UC Louvain, arată că discursul lui Schnabel este total diferit faţă de cele din trecut pe subiect.

"Până recent, BCE a susţinut exclusiv că relaxarea cantitativă va duce la scăderea inegalităţii. Iar când a analizat sursele inegalităţii BCE a vorbit numai despre schimbarea tehnologică şi competenţe. Schnabel spune că mai este ceva acolo, respectiv lipsa de putere a angajaţilor şi creşterea financializării", a precizat Fontan pentru publicaţia euractiv.com.

Acesta o taxează totuşi pe Schnabel pentru lipsa de asumare a BCE şi, mai mult, pentru lipsa de a lua în calcul rolul instituţional al BCE în privinţa inegalităţii.

"Pura existenţă a unei bănci centrale independente cu un focus principal pe stabilitatea preţurilor consolidează inegalitatea", arată Fontan, care adaugă că "ţinta de 2% pentru stabilitatea preţurilor aduce defapt beneficii deţinătorilor de capital şi pune presiune pe salarii". De altfel, este greu de explicat cum "stabilitatea preţurilor" înseamnă "creşterea preţurilor cu o rată anuală de 2%".

În orice caz, Schnabel a mai spus că guvernele sunt cele care trebuie să reacţioneze la majorarea inegalităţilor şi că o încheiere "prematură" a programelor de achiziţie de active ale BCE ar putea cauza o recesiune care "nu ar aduce beneficii angajaţilor cu salarii mici".

Oficialul BCE a menţionat ca soluţii pentru reducerea inegalităţii implementarea de noi politici educaţionale, majorarea taxelor pe venit şi pe avere şi implementarea de noi pachete fiscale de stimulare a economiei.

Opinia Cititorului ( 1 )

  1. Este dificil de explicat populatiei ca mijloacele de interventie in economie ale unei banci centrale sunt limitate.

    Ca si politician, cel mai simplu este sa gasesti vinovati, nu sa faci reforme care iti atrag antipatia alegatorilor.  

    Un vinovat de serviciu care nu poate reactiona este banca centrala. Are bani fara limita, controleaza dobanzile cum vrea, deci are toate mijloacele sa rezolve orice problema!

    Astfel, politicianul nu are nici o responsabilitate. 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

PREŢUL SĂNĂTĂŢII

Dtlawyers
BTPay
Apanova
GRAMPET GROUP
Electromagnetica
ifep.ro
UNNPR

Curs valutar BNR

26 Noi. 2021
Euro (EUR)Euro4.9491
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.3869
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.7398
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8407
Gram de aur (XAU)Gram de aur255.1246

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
romaniansmartcity.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro