IUNIE FINANCIARGuvernul Cîţu - greu de schimbat, legea 5G - promulgată, pandemia - aproape de zero

Emilia Olescu, George Marinescu
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 08 iulie

Guvernul Cîţu - greu de schimbat, legea 5G - promulgată, pandemia - aproape de zero

Executivul a prezentat Planul Naţional de Redreasare şi Rezilienţă Bucureştiul, co-organizator al EURO 2020

Sentimentul populaţiei, la finalul lunii trecute, era unul pozitiv, în contextul în care evoluţia pandemiei de Covid-19 este în continuă scădere, în 30 iunie fiind înregistrate la nivelul întregii ţări doar 52 de noi cazuri de infectare cu Sars-Cov 2. În acelaşi timp, în iunie au început vacanţele şi concediile, iar mulţi dintre cei care încă nu au zile libere au putut profita de lucrul la domiciliu şi de rata scăzută de îmbolăviri ca să fugă măcar câteva zile la munte sau pe litoral, cu tot cu laptopul de serviciu.

Conform autorităţilor, un rol important în reducerea pandemiei l-a avut şi campania de vaccinare, care, după ce a atins un vârf în primăvară, odată cu prima lună de vară a consemnat o scădere a numărului zilnic de persoane vaccinate. Cu toate acestea, în 30 iunie 2021, statistica ne arată că, la nivelul întregii ţări, erau 4.725.000 de persoane vaccinate (din care 4.530.387 de persoane cu schema completă de vaccinare).

Deşi veştile bune despre pandemie ar fi trebuit să se reflecte şi pe plan politic, scena internă a fost plină de convulsii care au debutat încă din primele zile ale lunii trecute, când Guvernul a prezentat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pe care îl trimisese în 31 mai Comisiei Europene, au continuat la jumătatea lunii cu revocarea Renatei Weber din funcţia de Avocat al Poporului - revocare ce a fost infirmată în 29 iunie, în unanimitate, de Curtea Constituţională a României - şi s-au încheiat, în aceeaşi zi cu decizia CCR, odată cu respingerea moţiunii de cenzură înaintată de parlamentarii PSD împotriva Cabinetului Cîţu.

Peste toate acestea s-au adăugat şi pagubele produse de inundaţiile care au avut loc în urma precipitaţiilor abundente din cursul lunii trecute.

În plan economic, printre altele, Legea dării în plată a fost declarată constituţională, cu o singură excepţie, pe piaţa bancară a fost încheiată o tranzacţie importantă între două bănci şi a fost lansată schema de susţinere pentru HoReCa.

În luna iunie, Capitala a găzduit, în calitate de co-organizator, câteva meciuri de fotbal din cadrul EURO 2020.

Guvernul a prezentat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă

În 2 iunie, premierul Florin Cîţu, vicepremierii Dan Barna şi Kelemen Hunor şi Cristian Ghinea, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, au prezentat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), pe care îl trimiseseră la finalul lunii mai Comisiei Europene şi care se află în această perioadă în negociere, înainte de aprobarea acestuia de către oficialii de la Bruxelles. Programul care va aduce susţinere financiară importantă pentru trei sectoare - Transporturi (6,7 miliarde euro), Educaţie (3,6 miliarde de euro) şi Sănătate (2,4 miliarde de euro) este detaliat în 1203 pagini şi mai multe anexe.

Şeful Guvernului a arătat că, din cele 29,2 miliarde euro alocate prin PNRR, vor fi construiţi 450 kilometri de autostradă, vor fi construite sute de şcoli şi creşte, spitale - primul ar urma să fie gata în anul 2024 - şi vor fi renovate mai multe unităţi sanitare.

Conform documentului publicat de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, din cei 29,217 miliarde euro, 12,013 miliarde euro (40,88%) sunt destinaţi investiţiilor şi reformelor din zona verde, iar 5,894 miliarde euro (20,08%) pentru componenta digitală. Banii care vor fi alocaţi de Uniunea Europeană prin PNRR trebuie accesaţi până cel târziu la 31 decembrie 2023, iar proiectele finanţate prin acest program trebuie finalizate până la 31 decembrie 2026. În caz contrar, sumele trebuie returnate. Primii bani din PNRR ar putea veni în luna octombrie.

Sprijin pentru artiştii afectaţi de pandemie

În condiţiile înregistrării unei curbe acut descendente privind evoluţia zilnică a cazurilor de infectări cu Sars-Cov 2, Guvernul a decis, în şedinţa din 3 iunie, modificarea hotărârii de guvern pentru prelungirea stării de alertă prin introducerea primei relaxări după valul trei al pandemiei care a bulversat lunile de primăvară. Conform actului administrativ adoptat de Cabinetul Cîţu, nunţile şi botezurile se pot desfăşura până la ora 2:00.

În aceeaşi şedinţă de guvern, a fost aprobată ordonanţa de urgenţă prin care a fost extinsă acordarea indemnizaţiei pentru profesionişti, în valoare de 41,5% din câştigul salarial mediu brut, şi altor persoane, respectiv celor care au realizat venituri înainte de instituirea stării de urgenţă, în baza unor contracte de drepturi de autor şi drepturi conexe. Indeminzaţia se va acorda numai acelor persoane care au beneficiat pe perioada stării de urgenţă şi/sau alertă de indemnizaţia pentru întreruperea activităţii, şi numai în cazul reducerii timpului de muncă şi/sau a veniturilor.

În cadrul şedinţei, Executivul a mai aprobat şi un memorandum privind politicile publice de digitalizare a României pe următorii zece ani, politici ce vor fi finanţate cu 2,4 miliarde lei, aproximativ 500 milioane euro.

Legea 5G a fost promulgată

Controversatul proiect de lege privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice şi de comunicaţii de interes naţional şi condiţiile implementării reţelelor 5G a trecut, în 7 iunie, de Senat, după ce proiectul primise votul Camerei Deputaţilor, în 19 mai. Actul normativ, al cărui efect principal ar fi excluderea de pe piaţa 5G din ţara noastră a companiei chineze Huawei, a fost promulgat în 11 iunie de preşedintele Klaus Iohannis.

Proiectul legislativ a fost criticat dur de jucătorii din piaţa telecom, ce reclamă faptul că prevederile acestuia vor duce la creşterea exponenţială a costurilor, dat fiind că trebuie să înlocuiască rapid echipamentele actuale furnizate de producătorul chinez Huawei.

Actul normativ lasă decizia privind autorizarea proiectelor 5G în mâinile membrilor Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) şi, practic, exclude de facto compania Huawei de la operaţiunile de realizare a echipamentelor.

Creşterea opţională a vârstei de pensionare la 70 de ani, girată de Guvern

Executivul a aprobat, în şedinţa din 9 iunie, proiectul de lege care prevede creşterea opţională a vârstei de pensionare la 70 de ani, actul normativ urmând a fi dezbătut şi adoptat de Parlament. Unul dintre proiectele importante aprobate în aceeaţi zi este prelungirea stării de alertă cu încă 30 de zile pe teritoriul României, începând cu data de 12 iunie 2021, hotărârea de guvern incluzând şi noile relaxări introduse de Guvern prin prisma evoluţiei descendente a pandemiei în ţara noastră.

Moţiunea simplă introdusă de PSD împotriva ministrului Cristian Ghinea după întocmirea PNRR a fost supusă dezbaterii în 14 iunie, iar votului în 15 iunie. La dezbaterea din 14 iunie, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a arătat că absorbţia fondurilor europene pentru exerciţiul financiar multianual 2014-2020 a ajuns la 55%, în condiţiile în care, de la începutul anului 2020, ţara noastră a primit câte 10 milioane euro zilnic de la Bruxelles.

Motiunea a fost respinsă în 15 iunie de Camera Deputaţilor. S-au înregistrat 143 voturi pentru demiterea ministrului Ghinea, 171 voturi împotriva demiterii şi o abţinere.

Klaus Iohannis, la summitul NATO de la Bruxelles

În 14 iunie, în urma summit-ului NATO ce a avut loc la Bruxelles, liderii statelor membre au decis continuarea consolidării politicii alianţei de descurajare şi apărare colectivă în cazul conflictelor cu statele terţe, întărirea Flancului Estic în condiţiile relaţiilor tensionate dintre Ucraina şi Federaţia Rusă şi au condamnat comportamentul agresiv şi destabilizator al Rusiei faţă de aliaţii şi partenerii alianţei nord-atlantice. La summitul NATO a fost prezent şi preşedintele Klaus Iohannis.

Dispută aprigă pentru controlul politic al Avocatului Poporului

Situaţia politică a devenit tensionată la mijlocul lunii trecute, odată cu demararea procedurii de revocare a Renatei Weber din fruntea instituţiei Avocatului Poporului. După ce, iniţial, majoritatea parlamentară i-a respins toate rapoartele cu privire la activitatea instituţiei în ultimii doi ani, în 16 iunie plenul reunit al Parlamenului a decis revocarea lui Weber din funcţia de Avocat al Poporului. Imediat după vot, PSD a anunţat că sesizează Curtea Constituţională cu privire la neconstituţionalitatea revocării Renatei Weber.

Membrii majorităţii parlamentare PNL-USRPLUS-UDMR au acuzat-o pe Renate Weber că şi-a exercitat mandatul cu încălcarea Constituţiei şi prevederilor legii de organizare şi funcţionare a Avocatului Poporului. Referitor la aceste acuzaţii, cu o zi înaintea revocării, la audierea din cadrul şedinţei comisiilor juridice reunite, Renate Weber a spus: "Punctual, în cererea de revocare nu e prevăzut niciun articol din Constituţie despre care s-ar putea spune că este încălcat prin activitatea mea. (...) Avocatul Poporului nu se substituie celorlaltor autorităţi ale statului. Toate sesizările din oficiu se fac pe ceea ce transmite presa. (...) Nu puteţi culpabiliza Avocatul Poporului pentru această inerţie care vine din partea guvernamentală".

În 29 iunie, Curtea Constituţională a decis, în unanimitate, că procedura de revocare a Renatei Weber din funcţia de Avocat al Poporului nu respectă dispoziţiile Constituţiei.

Bogdan Chiriţoiu, un nou mandat la conducerea Consiliului Concurenţei

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, în 18 iunie, decretul prin care Bogdan Chiriţoiu a primit un nou mandat de cinci ani în funcţia de preşedinte al Consiliului Concurenţei. Bogdan Chiriţoiu a fost propus pentru funcţia de preşedinte al Consiliului de către Colegiul Consultativ alcătuit din 17 membri - reprezentanţi ai mediului academic, ai societăţii civile, ai sindicatelor şi patronatelor, apoi aprobat de Guvern şi avizat favorabil în şedinţă comună, în 25 mai, de comisiile reunite de buget, finanţe, bănci, de comisiile de industrii şi de politică economică, reformă şi privatizare din Camera Deputaţilor şi Senatului.

La câteva zile după emiterea decretului privind şefia Consiliului Concurenţei, preşedintele Klaus Iohannis a transmis, în 23 iunie, ministrului Justiţiei, Stelian Ion, cererea de urmărire penală a lui Victor Vlad Grigorescu, fost ministru al energiei în perioada noiembrie 2015 - ianuarie 2017, pentru faptele ce fac obiectul Dosarului penal nr. 261/P/2018 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de urmărire penală şi criminalistică. Fostul ministru al energiei este acuzat de săvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii în formă continuată, pe care ar fi comis-o cu prilejul întocmirii declaraţiilor de avere, unde a omis să treacă sau a trecut incorect de mai multe ori venitul realizat din închirierea unui site către o firmă din străinătate.

Majorarea alocaţiilor copiilor, amânată pentru anul viitor

Guvernul a decis, în şedinţa din 24 iunie, ca majorarea cu 20% a alocaţiilor copiilor ce trebuia să fie aplicată în 1 iulie să fie amânată până la 1 ianuarie 2022. Cuantumul alocaţiei de stat pentru copii începând cu drepturile lunii ianuarie 2022 va fi de 486 lei pentru copiii cu vârsta de până la 2 ani sau de până la 3 ani în cazul copilului cu handicap; 243 lei pentru copiii cu vârste cuprinse între 2 ani şi 18 ani, precum şi pentru tinerii peste 18 ani care urmează cursuri liceale sau profesionale; 486 lei pentru copiii cu vârste cuprinse între 3 ani şi 18 ani în cazul copilului cu handicap.

Tot în aceeaşi şedinţă, Cabinetul Cîţu a adoptat ordonanţa de urgenţă privind disponibilizările care vor avea loc în sectorul energetic în următorii ani.

"În acest moment, numărul estimat de persoane disponibilizate până în 2025 este de 9000 de persoane - 2239 la societatea Complex Energetic Hunedoara şi 282 de persoane la Compania Naţională a Uraniului, 6484 de persoane la societatea Complexul Energetic Oltenia. Este vorba de politica de decarbonare a Uniunii Europene, de aceea avem aceste disponibilizări în aceste zone", a precizat prim-ministrul Florin Cîţu.

Executivul a modificat, în aceeaşi zi, Anexele 2 şi 3 la HG 636 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României şi a introdus noi relaxări, începând cu 1 iulie. Conform acestora, printre altele, în spaţiile deschise sau închise competiţiile sportive se pot desfăşura cu participarea spectatorilor până la 50% din capacitatea maximă a spaţiului. Spectacolele, concertele, festivalurile publice şi private sau alte evenimente culturale organizate în aer liber se pot desfăşura în prezenţa a 2500 de spectatori, vaccinaţi, trecuţi prin boală sau testaţi negativ PCR. Evenimentele respective pot fi organizate fără limitarea numărului persoanelor participante, dacă toate aceste sunt vaccinate şi dacă este asigurată o suprafaţă de un metru pătrat pentru fiecare persoană. Actul administrativ prelungeşte activitatea operatorilor economici desfăşurată în baruri, cluburi şi discoteci până la ora 2:00, fără a depăşi 70% din capacitatea maximă a spaţiului, dacă toate persoanele sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2. Totodată, se elimină limitarea gradului de ocupare a structurilor de primiri turistice cu funcţiuni de cazare turistică.

Executivul a mai stabilit scutirea, până la finalul anului, a sectorului HoReCa de plata impozitului specific.

Moţiune de cenzură respinsă

Imediat după decizia CCR legată de revocarea Avocatului Poporului, din 29 iunie, plenul reunit al Parlamentului a dezbătut şi votat moţiunea de cenzură depusă de senatorii şi deputaţii PSD la adresa guvernului Cîţu. Dezbaterea moţiunii a fost un prilej de acuze dintr-o parte într-alta a scenei politice cu privire la starea în care se află economia, societatea şi infrastructura românească la peste 31 de ani de la Revoluţia din decembrie 1989. Premierul Florin Cîţu a calificat drept jalnic, patetic, penibil şi lipsit de temei textul moţiunii de cenzură şi a arătat că toate împrumuturile contractate în ultimii doi ani se regăsesc în investiţiile demarate de guvernul Orban şi ulterior de actualul guvern. Şeful Guvernului s-a referit şi la faptul că economia ţării noastre are o revenire în V după criza sanitară şi economică de anul trecut, că venitul salarial mediu a crescut cu 11% comparativ cu anul trecut, ceea ce a dus la o majorare cu 8% a puterii de cumpărare faţă de anul 2020. La rândul lor, reprezentanţii PSD au arătat că în guvernările Orban şi Cîţu veniturile românilor nu au crescut, majorarea pensiilor a fost blocată, creşterea alocaţiilor pentru copii a fost amânată şi reamânată, nivelul salariilor bugetare a fost îngheţat, dar au crescut galopant preţurile la alimentele de bază şi la utilităţi.

Moţiunea de cenzură iniţiată de parlamentarii PSD a întrunit doar 201 voturi din cele 234 necesare, astfel că guvernul condus de premierul Florin Cîţu îşi continuă mandatul la Palatul Victoria.

După moţiunea de cenzură a avut loc şedinţa de guvern în care membrii Cabinetului au stabilit introducerea în ţara noastră, începând cu 1 iulie, certificatului digital privind Covid-19.

"Certificatele eliberate sunt valabile astfel: certificatele de vaccinare până la data de 30 iunie 2022, certificatele de testare 24 de ore pentru testul antigen rapid şi 72 de ore pentru testul Real Time PCR, iar certificatele de vindecare, 180 de zile de la data primului rezultat pozitiv la testul pentru SARS-CoV-2 înregistrat în platforma informatică Corona Forms. Certificatele vor putea fi eliberate în format digital, iar pentru persoanele care nu au acces la certificate în format digital, primăriile, direcţiile de evidenţă a populaţiei şi direcţiile de sănătate publică vor putea asista cetăţenii pentru eliberarea certificatului în format letric", a spus, la finalul şedinţei de guvern, Ioana Mihăilă, ministrul Sănătăţii.

Banca Transilvania a cumpărat Idea::Bank

În plan economic, chiar la începutul lunii trecute, a avut loc o achiziţie importantă în zona bancară. Consiliul de Administraţie al Băncii Transilvania a aprobat, în şedinţa din 2 iunie, perfectarea tranzacţiei pentru achiziţionarea întregului pachet de acţiuni deţinut de către Getin Holding Group în capitalul social al Idea::Bank, semnarea contractului având loc în aceeaşi zi. În cadrul tranzacţiei, BT a dobândit şi participaţii în capitalul social al societăţilor din Grupul Idea::Bank din România, respectiv Idea Leasing IFN SA şi Idea Broker de Asigurare SRL. Preţul tranzacţiei este de aproximativ 43 milioane de euro. În ultimii ani, Banca Transilvania a mai achiziţionat Bancpost, Victoriabank şi Volksbank România. Idea::Bank (fosta Romanian International Bank) a fost preluată în anul 2014 de Getin Holding, unul dintre cele mai mari grupuri financiare poloneze.

INS: Deficitul comercial s-a adâncit cu 957,5 milioane euro, în primele patru luni din 2021 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut

Institutul Naţional de Statistică (INS) a anunţat, în data de 9 iunie, că deficitul balanţei comerciale s-a adâncit la 7,06 miliarde euro, în primele patru luni ale anului în curs, fiind mai mare cu 957,5 milioane de euro decât cel înregistrat în perioada similară a anului trecut. Conform INS, în perioada 1 ianuarie - 30 aprilie 2021, exporturile au însumat 23,966 miliarde euro, iar importurile au totalizat 31,026 miliarde euro. Exporturile au crescut cu 19,9%, iar importurile au urcat cu 18,9%, comparativ cu primele patru luni din 2020. Ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor au fost deţinute de grupele de produse maşini şi echipamente de transport (49,1% la export şi 36,8% la import) şi alte produse manufacturate (29,9% la export şi 29,8% la import).

Legea dării în plată - constituţională, cu o singură excepţie

Legea dării în plată este constituţională, cu o singură excepţie, a hotărât, în 9 iunie, Curtea Constituţională a României (CCR), după două amânări ale acestei decizii.

Avocatul Alexandra Ianul (fostă Burada), care a susţinut constituţionalitatea legii, a precizat, după decizia CCR: "Avem o lege a dării în plată absolut constituţională, cu excepţia modificărilor pe alin. 8, avem prag, nu vor mai fi discuţii legate de impreviziune de acum încolo şi, exact cum anticipam, soarta proceselor din instanţă pe darea în plată este una clară - mergem cu toţii spre victorie".

CCR a transmis, într-un comunicat: "Curtea Constituţională a României a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sunt neconstituţionale dispoziţiile art. 8 alin. (5) tezele a doua şi a treia din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite.

Cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 4 alin.(1) ind.1-ind.3, (3) şi (4), art.5 alin. (3) şi (3) ind.1, art.7 alin. (4) şi (5) ind.1 din Legea nr. 77/2016, precum şi Legea nr.52/2020, în ansamblul său, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

În argumentarea soluţiei de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (5) tezele a doua şi a treia din Legea nr. 77/2016, cu modificările şi completările aduse prin Legea nr.52/2020, Curtea a reţinut că prezumarea absolută a impreviziunii în ipoteza în care debitorul a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, dar este în continuare executat silit pentru datoria iniţială şi pentru accesoriile acesteia, neacoperite prin executarea silită a imobilului ipotecat, conservă elementele de neconstituţionalitate reţinute în Decizia nr.731/2019. În aceste condiţii, Curtea a constatat că art.8 alin. (5) tezele a doua şi a treia din Legea nr. 77/2016 nu respectă deciziile anterioare ale Curţii Constituţionale (Decizia nr. 623/2016 şi Decizia nr.731/2019), astfel că încalcă art. 147 alin. (4) din Constituţie. Totodată, s-a reţinut şi încălcarea art.1 alin. (5) şi art.44 din Constituţie, prin raportare la cele stabilite în Decizia nr.731/2019".

Dezbaterea cu privire la acest act normativ a avut loc după ce mai multe bănci şi IFN-uri au sesizat Curtea cu privire la eventuale obiecţii de neconstituţionalitate.

MF a listat la BVB o nouă emisiune de titluri de stat Fidelis, destinată populaţiei

Ministerul Finanţelor (MF) a lansat, în 18 iunie, la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), o nouă emisiune de titluri de stat Fidelis, destinată populaţiei, ajungând astfel la a patra ofertă publică de vânzare de titluri de stat Fidelis derulată pe piaţa noastră de capital în aproape un an.

Perioada de subscriere este 22 iunie - 12 iulie, iar emisiunea este formată din trei tranşe. Două dintre acestea sunt denominate în lei, cu scadenţe de unu şi doi ani, respectiv 15 iulie 2022 şi 15 iulie 2023, dobânzile aferente fiind de 2,95% pe an în cazul celei cu maturitatea în 2022 şi 3,25% pe an pentru cea cu maturitatea în 2023. În ambele cazuri, valoarea nominală a unui titlu este de 100 de lei, iar subscrierea minimă este de 5.000 de lei. Cea de-a treia tranşă, denominată în euro, are scadenţa în data de 15 iulie 2023 şi dobânda anuală de 1%. Valoarea nominală a unui titlu este de 100 de euro, subscrierea minimă fiind de 1.000 de euro.

Ministerul Economiei a lansat schema de ajutor pentru HoReCa

Ministerul Economiei a lansat, în 29 iunie, schema de ajutor pentru HoReCa, înscrierile putând fi făcute până la data de 12 iulie, ora 20:00. Schema vizează acordarea unor ajutoare financiare "în cuantum de 20% din baza de calcul, rezultată din desfăşurarea activităţilor aferente codurilor CAEN prevăzute la art. 3 alin (2), în anul 2020 comparativ cu anul 2019, dar nu mai mult de echivalentul în lei al sumei de 800.000 de euro la nivel de întreprindere. Cifrele utilizate trebuie să fie brute, înainte de deducerea impozitelor sau altor taxe".

Bugetul Schemei este estimat la 500 milioane euro, echivalent în lei. Sumele sunt asigurate de la bugetul de stat prin bugetul MEAT, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate cu această destinaţie şi/sau din fonduri externe.

Schema se derulează până la 31 decembrie 2021, plata sumelor corespunzătoare urmând să fie realizată până cel târziu la data de 30 iunie 2022, în limita creditelor bugetare. Prin implementarea măsurii se estimează acordarea de ajutor de stat unui număr maxim de 74.000 de beneficiari.

Indemnizaţiile de şomaj tehnic nu se mai decontează de la bugetul de stat, de la 1 iulie

În ultima zi a lunii trecute, autorităţile au anunţat că, începând cu această lună, indemnizaţiile de şomaj tehnic nu se mai decontează de la bugetul de stat, iar angajatorii care doresc să aplice măsura şomajului tehnic trebuie să suporte din bugete proprii aplicarea acesteia. Facilitatea a fost prelungită succesiv de la începutul pandemiei, iar ultimul termen până la care a fost prevăzută posibilitatea de a beneficia de acest sprijin din partea statului pentru domeniile restricţionate din cauza pandemiei a fost 30.06.2021, conform OUG 211/2020. De la 1 iulie, rămân aplicabile dispoziţiile generale ale Codului Muncii, care oferă posibilitatea angajatorului de a aplica măsura şomajului tehnic în privinţa salariaţilor, iar indemnizaţia aferentă de 75% din salariul de bază va fi suportată direct de angajator.

Evaluarea Naţională, creştere uşoară faţă de 2020

Viitorii liceeni au scăpat de primele emoţii la sfârşitul lunii iunie, când s-au afişat notele de la Evaluarea Naţională. Tura a doua de emoţii urmează în această lună şi este legată de repartizarea computerizată, în funcţie de opţiuni şi media generală. Rata mediilor peste 5 de la Evaluarea Naţională a crescut faţă de anul trecut. Dintre cei 123.122 de candidaţi prezenţi la examen în acest an, 94.526 de candidaţi au obţinut medii mai mari sau egale cu 5, rezultând o rată de 76,80%, în uşoară creştere, comparativ cu anul trecut (76,10%). Rata de participare a fost de 93,9%: 123.122 de candidaţi prezenţi (dintr-un total de 131.179 de absolvenţi înscrişi), 120 de candidaţi au încheiat examenul cu media generală 10. La proba de Limba şi literatura română, 103.684 de candidaţi (83,9%) au obţinut note peste sau egale cu 5 (cinci), iar 467 de candidaţi au fost notaţi cu 10 (zece). La proba de Matematică, 83.058 de candidaţi (67,4%) au note peste sau egale cu 5, iar 1.439 de candidaţi au obţinut nota 10. La proba de limbă şi literatură maternă, 7.619 candidaţi (95,9%) au obţinut note peste sau egale cu 5, iar 123 de candidaţi au obţinut nota 10. Cinci elevi au fost eliminaţi din cauza unor tentative de fraudă. Lucrările acestora au fost notate cu 1. Rezultatele au fost publicate prin anonimizarea numelui şi a prenumelui, pe baza unui cod unic alocat şi comunicat fiecărui candidat. (O.D.)

EURO 2020 la Bucureşti

Ţara noastră a fost "părtaşă" la cel mai mare eveniment fotbalistic al anului - EURO 2020 -, în calitate de co-organizator. Calitatea de gazdă a fost onorată la cel mai înalt nivel, nu au existat probleme majore, iar Arena Naţională a fost apreciată de toţi oaspeţii, jucători şi spectatori. Cinci formaţii (Macedonia de Nord, Austria, Ucraina, Franţa şi Elveţia) au evoluat pe Arena Naţională, iar suporterii acestor echipe au "invadat" Centrul Vechi. Cei mai vocali/veseli au fost macedonenii, care s-au bucurat din plin de prezenţa echipei lor la un turneu final, cei mai fericiţi la plecare au fost însă elveţienii, care au sărbătorit din plin eliminarea de către echipa lor a campioanei mondiale en-titre. Pe Arena Naţională s-au jucat partidele Austria - Macedonia de Nord 3-1, Ucraina - Macedonia de Nord 2-1, Ucraina - Austria 0-1 şi Franţa - Elveţia 3-3 (4-5 după penalty-uri). La partida dintre Franţa şi Elveţia, din cadrul optimilor de finală, a asistat şi preşedintele UEFA, slovenul Alexander Ceferin. Asistenţa de la această optime, 22.642 de spectatori, a fost cea mai mare din ultimii doi ani şi cu siguranţă că stadionul ar fi fost plin dacă nu existau limitările impuse de criza sanitară. (O.D.)

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
BTPay
Apanova
anahotels.ro

Curs valutar BNR

24 Sep. 2021
Euro (EUR)Euro4.9491
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.2167
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5700
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7803
Gram de aur (XAU)Gram de aur237.8628

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Hidroelectrica
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Topul firmelor din Bucuresti 2021
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
bsenergyweek.com
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro