Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a anunţat, marţi, că liderii coaliţiei au decis să păstreze cuantumul de 70% din ultimul salariu net pentru pensiile magistraţilor, la fel cum era prevăzut în legea respinsă recent de Curtea Constituţională, informează news.ro.
Actualmente, procentul este de 80% din ultimul salariu net. Kelemen Hunor a mai precizat că proiectul de lege trebuie trimis în această săptămână Consiliului Superior al Magistraturii pentru avizare.
Kelemen Hunor a declarat, marţi, la RFI, că liderii coaliţiei au convenit să nu modifice cuantumul pensiei magistraţilor prevăzut în legea respinsă recent de Curtea Constituţională.
"În coaliţie, am discutat variantele, după întâlnirea de săptămâna trecută cu magistraţii la Cotroceni, care sunt variantele şi toată lumea este de acord să vedem dacă mai e nevoie de o consultare, azi, mâine, toată lumea este de acord că în această săptămână noi trebuie să trimitem proiectul la CSM pentru avizare şi pe fond, toată lumea este de acord că nu umblăm la cuantum, deci 70% din valoarea venitului, salariului, cum ar veni, vorbim de cuantumul pensiei", a declarat Kelemn Hunor.
Liderul UDMR consideră că se poate negocia perioada de tranziţie până la ieşirea la pensie la 65 de ani: "La perioada de tranziţie, sigur, aici, eu pot să vă spun ce am propus şi ieri şi săptămâna trecută, eu aş accepta prelungirea perioadei de tranziţie de la 10 la 15 ani, dacă şi colegii mei vor fi de acord. Până la urmă, dacă e să căutăm un compromis, eu cred că din partea noastră, din partea coaliţiei, din partea arcului guvernamental, este o posibilitate de a arăta că din punctul nostru de vedere, pacea socială şi guvernarea justă şi dreaptă este lucrul cel mai important".
Kelemen Hunor afirmă că "astăzi, probabil că premierul va mai discuta şi cu preşedintele, să vedem ce s-a mai întâmplat de săptămâna trecută, dacă au mai fost discuţii, dar noi suntem obligaţi să trimitem proiectul la CSM spre avizare".
Reprezentanţii CSM afirmau, înaintea de adoptarea legii care a fost declarată neconstituţională de către CCR, că reducerea cuantumului pensiei, faţă de 80% cât este în prezent, ”este în mod evident contrară jurisprudenţei Curţii Constituţionale care a statuat în mod constant că legiuitorul este ţinut să respecte principiul independenţei justiţiei, sub aspectul securităţii financiare a magistraţilor, care impune asigurarea unor venituri din pensii apropiate celor pe care magistratul le avea în perioada în care era în activitate”
Potrivit CSM, este evident că prin reducerea propusă prin proiect cuantumul pensiei se îndepărtează de la dezideratul afirmat de instanţa de contencios constituţional, fapt care plasează proiectul de act normativ în contradicţie cu principiul independenţei justiţiei, în componenta referitoare la independenţa financiară a magistraţilor.
”Din aceeaşi perspectivă, argumentaţia invocată în expunerea de motive, în sensul că prin această măsură se urmăreşte respectarea şi pentru magistraţi a aceleiaşi rate de înlocuire a câştigurilor medii ca în cazul celorlalte categorii profesionale care benficiază de pensii de serviciu, nu ţine seama de faptul că standardul consacrat de Curtea Constituţională în cazul magistraţilor este reprezentat de «plata unei pensii al cărei nivel trebuie să fie cât mai apropiat posibil de acela al ultimei remuneraţii primite pentru activitatea jurisdicţională», iar nu de vreo abordare similară cu cea referitoare la alte categorii profesionale”, adaugă CSM.
Reprezentanţii CSM explică faptul că prin Legea nr. 282/2023 au fost stabilite noi condiţionări vizând extinderea considerabilă, de la o lună la 48 de luni, a perioadei avute în vedere la stabilirea bazei de calcul, dar şi instituirea unui plafon maxim pe care pensia netă nu îl poate depăşi, respectiv nivelul venitului net realizat în ultima lună de activitate. În acelaşi timp, propunerea vizând reducerea cuantumului pensiei la 65% din veniturile care reprezintă baza de calcul contravine principiului nediscriminării, fiind în mod evident de natură a introduce un nou element de diferenţiere între magistraţi care, deşi se află în situaţii similare, nu beneficiază de aceleaşi drepturi. Această diferenţiere care nu are la bază un criteriu obiectiv şi rezonabil, conjugată cu celelalte elemente de discriminare care decurg din modificările referitoare la condiţia de vârstă şi la modalitatea de etapizare a acesteia conturează un dezacord flagrant cu valorile care fundamentează principiul constituţional al egalităţii în drepturi.
CCR a respuns legea motivând că Executivul nu a aşteptat 30 de zile pentru avizul CSM.
















































Opinia Cititorului