LUNA DECEMBRIE FINANCIARĂStart la vaccinare, schimbări la guvernare

Emilia Olescu, George Marinescu
Ziarul BURSA #Macroeconomie /

Start la vaccinare, schimbări la guvernare

Înfiinţarea la Bucureşti a Centrului European de Competenţe în Domeniul Securităţii Cibernetice, crearea unui buget pentru 2021 pe un deficit de 7% din PIB, îngheţarea salariilor bugetare, prelungirea datei până la care poate fi solicitată amânarea ratelor bancare pentru cel mult nouă luni sunt câteva dintre anunţurile importante făcute la nivel macro, în luna decembrie, de autorităţile statului.

În paralel, scena politică de la sfârşitul anului trecut s-a aflat sub efectul rezultatului alegerilor parlamentare din 6 decembrie. Deşi PSD s-a situat pe primul loc în preferinţele electoratului cu privire la mandatele din Camera Deputaţilor şi Senatului, social-democraţii au fost nevoiţi să intre în opoziţie, deoarece noua coaliţie de centru-dreapta, alcătuită din PNL, USRPLUS şi UDMR, are majoritatea mandatelor din noul Parlament: 244 de deputaţi şi senatori din 466. Majoritate la care se adaugă şi cei 18 deputaţi ai minorităţilor naţionale, care au contribuit şi ei la învestirea noului guvern condus de fostul ministru al Finanţelor Publice, Florin Cîţu.

Ludovic Orban a devenit preşedintele Camerei Deputaţilor, iar Anca Dragu - preşedintele Senatului. Surprizele alegerilor din 6 decembrie au fost reprezentate de intrarea în Parlament a Alianţei pentru Unirea Românilor, formaţiune politică al cărei lider este George Simion, şi ieşirea din Legislativ a partidelor Pro România şi PMP, care nu au atins pragul electoral. Odată cu ele dispar din prim-planul politicii interne, pentru următorii patru ani, foştii premieri Victor Ponta, Călin Popescu Tăriceanu, dar şi liderii PMP Eugen Tomac şi Marius Paşcan. Acestora li se adaugă şi alţi politicieni cu state vechi care nu au mai prins un loc în noul Parlament şi printre care se numără Eugen Teodorovici, fost ministru al Finanţelor Publice, Şerban Nicolae şi Eugen Nicolicea, ultimii doi fiind cunoscuţi pentru asaltul dat asupra independenţei justiţiei şi a magistraţilor în perioada 2016-2019.

Dar să derulăm pe rând firul evenimentelor din ultima lună a anului trecut.

Ziua Naţională a României, 1 Decembrie, a fost celebrată în condiţii de pandemie. A fost pentru prima dată de mai bine de 80 de ani încoace, când Ziua Naţională a fost marcată de un ceremonial militar restrâns, fără defilarea tradiţională pe sub Arcul de Triumf a tuturor forţelor armate şi fără participarea cetăţenilor, ci numai a oficialităţilor din fruntea statului.

La şedinţa de guvern din 4 decembrie, membrii Cabinetului Orban au adoptat noi măsuri aşteptate de mediul economic confruntat cu reducerea activităţii din cauza pandemiei Covid-19. Guvernul a prelungit măsura şomajului tehnic şi a fost flexibilizat programul de muncă numit Kurzarbeit, până la 30 iunie 2021. De asemenea, a fost adoptată ordonanţa de urgenţă pentru compensarea pierderilor din industria HoReCa, în cuantum de 20% din diferenţa dintre cifra de afaceri din 2020, faţă de cea înregistrată în 2019. În domeniul agriculturii, Cabinetul Orban a adoptat o hotărâre de guvern pentru plata ajutorului de stat pentru acciza la motorină aferentă trimestrului doi al anului 2020, respectiv 176 de milioane de lei, şi o hotărâre pentru prelungirea acestei scheme de ajutor de stat până în 2023, de care beneficiază 17.540 de fermieri din ţara noastră.

În cadrul aceleiaşi şedinţe, cu doar două zile înaintea alegerilor parlamentare, membrii guvernului Orban au adoptat în domeniul educaţiei o hotărâre prin care au instituit cuantumul minim pentru bursele şcolare, la 100 de lei pe lună pentru un elev, sumă care poate fi suplimentată de administraţiile publice locale. Bursele respective vor fi finanţate din bugetele locale şi din sumele defalcate de TVA pentru echilibrare din bugetul de stat.

AUR - în Parlament, Orban - de la premier la preşedintele Camerei

Se pare că măsurile luate de guvernul liberal nu şi-au atins scopul dorit, atât timp cât, la alegerile parlamentare din 6 decembrie, PNL s-a situat pe al doilea loc în privinţa numărului de voturi obţinute, după PSD.

Astfel, conform rezultatelor înregistrate de Biroul Electoral Central şi de Autoritatea Electorală Permanentă, câştigător al alegerilor cu aproape 30% din voturi a fost PSD, urmat de PNL cu peste 25%, USRPLUS cu aproape 16%, Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) cu 9% şi UDMR cu aproape 6%.

În urma scrutinului din 6 decembrie, au fost aleşi în total 466 de parlamentari - 330 de deputaţi şi 136 de senatori -, conform datelor transmise de Biroul Electoral Central.

Din cauza eşecului înregistrat de partidul său la alegerile parlamentare, dar şi prin prisma declaraţiilor lui Dacian Cioloş, copreşedintele USRPLUS, care a afirmat că o alianţă de centru-dreapta se va constitui doar dacă preşedintele PNL nu va dori să conducă viitorul guvern, Ludovic Orban a demisionat, în 7 decembrie, din funcţia de prim-ministru. Nicolae Ciucă, ministrul Apărării Naţionale, a devenit premier interimar până la constituirea noului guvern.

În aceeaşi zi, preşedintele Klaus Iohannis a declarat: "Rezultatele alegerilor arată că nu există un câştigător clar al acestor alegeri. (...)

Este, deci, clar, dacă adunăm aceste rezultate, că centrul dreapta, partidele de centru-dreapta împreună au obţinut peste 50% dintre voturile valabil exprimate. Şi pot să vă spun cu toată sinceritatea că acesta a fost obiectivul meu şi din acest motiv a trebuit să mă exprim un pic mai des în public în ultimele săptămâni. În acest fel, PSD poate, în fine, după un ciclu întreg de alegeri - europarlamentare, referendum, prezidenţiale - PSD poate să rămână în afara deciziei politice".

Bruxelles-ul a decis înfiinţarea la Bucureşti a Centrului European de Competenţe în Domeniul Securităţii Cibernetice

O veste importantă a fost primită în 10 decembrie, când oficialităţile de la Bruxelles au decis ca ţara noastră să găzduiască, la Bucureşti, Centrul European de Competenţe în Domeniul Securităţii Cibernetice. Este prima agenţie europeană pe care o va găzdui România, menită să contribuie la securitatea cibernetică a Uniunii Europene şi a statelor membre. Acest centru va fi principalul organism de execuţie pentru resursele financiare ale uniunii dedicate securităţii cibernetice în cadrul programului Europa Digitală şi Orizont Europa şi va sprijini securitatea cibernetică de-a lungul întregului lanţ valoric, de la activitatea de cercetare până la activitatea de implementare şi de adoptare pe scară largă a tehnologiilor cheie.

A doua zi, în 11 decembrie, Guvernul a prelungit cu încă 30 de zile starea de alertă, începând cu 14 decembrie.

După prezentarea de către BEC şi AEP a rezultatelor oficiale ale alegerilor parlamentare din 6 decembrie, în 14 decembrie a avut loc

prima rundă de consultări ale preşedintelui Klaus Iohannis cu reprezentanţii partidelor parlamentare. La finalul ei, şeful statului nu a luat nicio decizie privind numele viitorului premier, aşteptând constituirea noului Parlament şi închegarea unei majorităţi de centru-dreapta.

De altfel, Klaus Iohannis a emis în 16 decembrie decretul de convocare şi constituire a noului Parlament pentru 21 decembrie.

Impozitarea cu 85% a pensiilor de serviciu mai mari de 7.000 de lei - neconstituţională

În 15 decembrie, după aproape şase luni de la sesizare, Curtea Constituţională a decis că legea privind noul sistem de impozitare a pensiilor speciale, care prevede impozitarea cu 85% a pensiilor de serviciu ce depăşesc suma de 7.000 de lei, este neconstituţională.

Decizia a fost luată în unanimitate, după patru amânări ale pronunţării. Curtea a constatat că Parlamentul nu a respectat beneficiul pensiei de serviciu reglementate de Legea 303/2004, Legea 47/1992 şi Legea 94/1992 în privinţa judecătorilor, judecătorilor Curţii Constituţionale, procurorilor, magistraţilor-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ai Curţii Constituţionale şi consilierilor de conturi, deoarce această pensie de serviciu se află în sfera de protecţie constituţională.

HG privind strategia de vaccinare împotriva Covid-19, modificată în Guvern

În şedinţa de guvern din 17 decembrie, membrii Executivului au modificat HG 1031/2020 privind aprobarea strategiei de vaccinare împotriva Covid-19. Ei au creat, astfel, cadrul legal pentru ca Ministerul Apărării Naţionale, prin instituţiile din subordine, şi Ministerul Afacerilor Interne, prin instituţiile din subordine şi din coordonare, să aducă la îndeplinire activităţile prevăzute de lege în campania de vaccinare.

Guvernul a alocat, în cadrul aceleiaşi şedinţe, 20.729.000 lei pentru susţinerea activităţii aeroporturilor regionale cu un trafic situat între 200.000 - 3.000.000 pasageri pe an, aflate în subordinea unor judeţe, pentru compensarea pierderilor înregistrate în perioada martie-iunie 2020 ca urmare a pandemiei Covid şi cauzate direct de această pandemie.

Luni, 21 decembrie, a avut loc şedinţa de constituire a noului Parlament în componenţa rezultată în urma alegerilor din 6 decembrie. PSD deţine 47 mandate la Senat şi 110 mandate la Camera Deputaţilor, PNL - 41 la Senat, respectiv 93 la Camera Deputaţilor. Alianţa USRPLUS are 25 de mandate la Senat şi 55 la Camera Deputaţilor, iar Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) - 14 la Senat şi 33 la Camera Deputaţilor. UDMR a obţinut 9 mandate la Senat şi 21 la Camera Deputaţilor.

De asemenea, 18 mandate de deputat au fost atribuite reprezentanţilor minorităţilor naţionale. La finalul celor două şedinţe maraton, Ludovic Orban a fost ales preşedintele Camerei Deputaţilor, iar Anca Dragu (USRPLUS) a devenit preşedintele Senatului.

Menţionăm că, în aceeaşi zi, Agenţia Europeană a Medicamentului a aprobat primul vaccin împotriva Covid-19. Vaccinul produs de companiile Pfizer şi BioNTech urma să fie distribuit în toate statele membre ale Uniunii Europene, pentru demararea, în 27 decembrie,a campaniei de vaccinare.

Guvernare de centru-dreapta, PSD în opoziţie

După constituirea noului Parlament, în 22 decembrie, a avut loc a doua rundă de consultări politice ale preşedintelui cu partidele parlamentare, rundă de la care au lipsit reprezentanţii PSD care au considerat că preşedintele Klaus Iohannis nu a respectat imparţialitatea politică a funcţiei deoarece a militat pentru închegarea unei majorităţi parlamentare de centru-dreapta. Reprezentanţii PNL, USRPLUS şi UDMR au mers împreună la consultări şi i-au înmânat lui Klaus Iohannis acordul de colaborare guvernamentală şi parlamentară pentru perioada 2020-2024. În aceste condiţii, preşedintele a acceptat propunerea de premier a celor trei partide de centru-dreapta şi l-a desemnat pe Florin Cîţu premier însărcinat cu formarea noului guvern.

În 23 decembrie, cu 260 de voturi pentru, guvernul Cîţu a trecut de Parlament, după ce, înaintea şedinţei de plen, audierile miniştrilor în comisiile de specialitate s-au desfăşurat pe repede-înainte. După votul din Parlament, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul pentru numirea Guvernului în următoarea componenţă: Florin-Vasile Cîţu - prim-ministru; Ilie-Dan Barna - viceprim-ministru; Kelemen Hunor - viceprim-ministru; Alexandru Nazare - ministrul finanţelor; Lucian Nicolae Bode - ministrul afacerilor interne; Bogdan Lucian Aurescu - ministrul afacerilor externe; Stelian-Cristian Ion - ministrul justiţiei; Nicolae-Ionel Ciucă - ministrul apărării naţionale; Claudiu-Iulius-Gavril Năsui - ministrul economiei, antreprenoriatului şi turismului; Virgil-Daniel Popescu - ministrul energiei; Cătălin Drulă - ministrul transporturilor şi infrastructurii;

Nechita-Adrian Oros - ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale; Tanczos Barna - ministrul mediului, apelor şi pădurilor; Cseke Attila-Zoltan - ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei; Cristian Ghinea - ministrul investiţiilor şi proiectelor europene; Raluca Turcan - ministrul muncii şi protecţiei sociale; Vlad Vasile Voiculescu - ministrul sănătăţii;

Sorin-Mihai Cîmpeanu - ministrul educaţiei; Ciprian-Sergiu Teleman - ministrul cercetării, inovării şi digitalizării; Bogdan Gheorghiu - ministrul culturii şi Novak Carol-Eduard - ministrul tineretului şi sportului.

În aceeaşi seară a avut loc prima şedinţă a noului guvern, în care s-a discutat despre necesitatea continuării în anul 2021 a programelor demarate în anul 2020.

În 24 decembrie, preşedintele Klaus Iohannis a trimis Parlamentului, spre reexaminare, legea privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 166/2020 pentru modificarea Legii nr. 173/2020 privind unele măsuri pentru protejarea intereselor naţionale în activitatea economică. Legea nr. 173/2020 interzice, pentru o perioadă de 2 ani, înstrăinarea participaţiilor statului la companiile şi societăţile naţionale, la bănci, precum şi la orice altă societate la care statul are calitatea de acţionar, indiferent de cota de participaţie deţinută. De asemenea, potrivit acestui act normativ, pe aceeaşi perioadă de timp se suspendă orice operaţiuni privind înstrăinarea participaţiilor statului la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la societăţile la care statul are calitatea de acţionar, începute anterior intrării în vigoare a Legii nr. 173/2020.

Vaccinare demarată la turaţie redusă

În aceeaşi zi, Klaus Iohannis a confirmat că în 27 decembrie va începe campania de vaccinare anti-Covid în ţara noastră.

"Se începe cu o primă tranşă, mai degrabă simbolică, dar deja imediat după Crăciun încep să vină următoarele tranşe de vaccin şi aşa se va continua până când toată populaţia beneficiază de vaccin. Aceste vaccinuri sunt sigure, sunt eficiente, sunt autorizate la cele mai înalte standarde europene. Şi noi şi experţii recomandăm tuturor românilor să fie pregătiţi să se vaccineze", a afirmat preşedintele Iohannis.

Ţara noastră a primit iniţial 10.000 de doze de vaccin, iar campania a demarat în 27 decembrie în toate cele zece spitale de boli infecţioase aflate în prima linie în lupta împotriva Covid-19. Prima persoană vaccinată a fost Mihaela Anghel, asistentă medicală generalistă la Institutul Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş", membră a echipei medicale care, în data de 27 februarie 2020, a preluat primul pacient din România confirmat cu virusul Sars-Cov-2.

În şedinţa din 28 decembrie, membrii Cabinetului Cîţu au aprobat ordonanţa de urgenţă privind noua structură a Guvernului şi a ministerelor. Imediat după şedinţa de guvern, premierul Florin Cîţu a declarat că noul Executiv va prelungi, până la 30 iunie 2021, măsurile active: indemnizaţia acordată pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă, munca flexibilă şi acordarea ajutorului pentru decontarea unei părţi a salariului brut al angajaţilor menţinuţi în muncă.

În privinţa angajaţilor din sistemul bugetar, şeful Guvernului a precizat că nu este "adeptul tăierii salariilor", că acestea nu vor fi tăiate şi că, până la efectuarea unei analize cu privire la sistemul public, veniturile respectivilor angajaţilor vor fi menţinute la nivelul lunii decembrie 2020.

În privinţa valorii salariului minim, premierul a spus că acesta va creşte cu 3,1%.

În cadrul vizitei oficiale pe care preşedintele Klaus Iohannis a efectuat-o în 29 decembrie în Republica Moldova, şeful statului a semnat alături de omologul său, Maia Sandu, o declaraţie comună care îşi propune să consolideze parteneriatul strategic dintre cele două state. Ţara noastră va acorda un nou pachet financiar de sprijin Republicii Moldova care va viza susţinerea procesului de vaccinare anti-Covid-19, prin furnizarea a 200.000 de doze de vaccin, furnizarea de medicamente, echipamente medicale şi de protecţie pentru îngrijirea pacienţilor Covid-19, dar şi sprijinirea luptei anticorupţie, susţinerea agricultorilor din statul vecin şi a societăţii civile şi independenţei mass-media.

Salariile bugetarilor - îngheţate

Senatul a adoptat, în 30 decembrie, cu amendamente, OUG 123/2020 care vizează creşterea etapizată a alocaţiilor de stat pentru copii, ca urmare a reexaminării solicitate de preşedintele Klaus Iohannis.

În aceeaşi zi, în cadrul şedinţei de guvern a fost adoptată ordonanţa de urgenţă prin care au fost îngheţate salariile bugetarilor şi a fost stabilită valoarea salariului minim pe economie pentru anul 2021.

"Această ordonanţă reprezintă un impact bugetar sau o economie la buget de 17,6 miliarde de lei pentru anul 2021. La primul articol - se menţin în cuantum brut salariile şi sporurile de care beneficiază personalul din administraţia publică centrală şi locală, inclusiv personalul care ocupă funcţia de demnitate publică şi funcţii asimilate acestora la nivelul acordat pentru luna decembrie 2020. Acesta este un impact bugetar de aproape 12 miliarde lei - şi aici sunt mai multe lucruri pe care le-am luat în calcul. În primul rând, am spus că la baza deciziei stă şi ceea ce am văzut că s-a întâmplat cu legea salarizării unitare în ultimii trei ani de zile, o lege care a fost aplicată prost, o lege care a creat discrepanţe, deşi promitea să rezolve inechităţile din sistemul public, o lege care a fost urmată de foarte multe excepţii. (...) Nu venim cu nicio tăiere, nu se întâmplă nimic cu veniturile din sectorul bugetar, rămân la nivelul din decembrie 2020, după ce a fost o creştere anul trecut de 25% şi alte sporuri în mai multe sectoare", a declarat, imediat după şedinţă, premieriul Florin Cîţu.

Referitor la valoarea salariului minim, Cîţu a spus că aceasta va fi, de la 1 ianuarie 2021, de 2300 lei.

Prin aceeaşi ordonanţă, s-a amânat până la 1 ianuarie 2022, intrarea în vigoare a legii care prevede pensii speciale pentru aleşii locali.

Şeful Guvernului a menţionat că în 2021 vor fi acordate vouchere de vacanţă în cuantum de 1.450 de lei şi că valoarea punctului de amendă rămâne la nivelul anului 2020, adică 145 lei. Prin acelaşi act normativ s-a stabilit continuarea măsurilor de anulare a dobânzilor, penalităţilor şi a tuturor accesoriilor reglementate de Ordonanţa nr. 69/2020, astfel încât cererea să poate fi depusă până la 31 martie 2021, precum şi continuarea măsurii de acordare a eşalonării simplificate, reglementate de Ordonanţa nr. 181/2020, astfel încât cererea să poată fi depusă până la sfârşitul lunii martie.

Totodată, s-a stabilit continuarea, până la 31 martie 2021, a măsurii de soluţionare a solicitărilor de rambursare a TVA cu efectuarea controlului ulterior.

Tot în şedinţa din 30 decembrie, Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă prin care amână intrarea în vigoare a dispoziţiilor privind completurile de apel de trei judecători, deoarece, din cauza lipsei de personal, există, conform Consiliului Superior al Magistraturii, riscul creării unor blocaje în sistemul judiciar.

Termenul până la care pot fi depuse solicitările pentru amânarea ratelor bancare - prelungit până la 15 martie

În penultima zi din decembrie, Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă potrivit căreia termenul până la care pot fi depuse solicitările pentru amânarea ratelor bancare pe o perioadă de cel mult nouă luni a fost prelungit până la 15 martie 2021.

Premierul Florin Cîţu a spus, la data respectivă: "Este o ordonanţă pe care o aşteaptă foarte mulţi români. Este vorba despre modificarea Ordonanţei 37 privind acordarea unor facilităţi pentru creditele acordate de instituţii de credit şi instituţii financiare nebancare anumitor categorii de debitori. Iniţial, EBA (n.r. - Autoritatea Bancară Europeană) ne-a spus foarte clar că ratele nu pot să fie prelungite decât pentru nouă luni de zile. A venit cu explicaţii şi acum vă putem spune că nu există limite pentru cei care pot să solicite, dar, da, maximum este nouă luni de zile. Dacă ai avut nouă luni de zile rata amânată, nu mai poţi să o prelungeşti, dar ceilalţi pot să meargă până la nouă luni de zile şi partea bună este că sunt şi persoane care nu au făcut parte până acum n.r. - din program), pot să aplice la această măsură".

Conform pim-ministrului Cîţu, "condiţiile rămân cam aceleaşi, debitorii trebuie să declare pe propria răspundere scăderea veniturilor, încasărilor, cu minim 25% din ultimele trei luni anterioare solicitării suspendării obligaţiilor de plată, prin raportare la perioada similară 2019-2020".

Cîţu: "Bugetul pe anul 2021 va fi construit cu un deficit de 7% din PIB"

Premierul Florin Cîţu a declarat, în 28 decembrie, că bugetul pe anul curent va fi construit cu un deficit de 7% din PIB, ceea ce arată angajamentul pentru consolidarea fiscală, menţionând că este un buget care nu pune frână economiei: "Pentru bugetul de anul viitor rămânem la ceea ce am spus şi până acum: suntem adepţii unei consolidări fiscale, ceea ce înseamnă că vom construi un buget cu care vom veni în Parlamentul României cu un deficit bugetar în jur de 7% din PIB, ceea ce arată, pe de o parte, angajamentul nostru ferm pentru consolidarea fiscală şi, în acelaşi timp, este un deficit bugetar care, în contextul economic actual, nu pune o frână economiei. Politica fiscală rămâne stimulativă în 2021, este adevărat, aşa cum estimăm noi, în prima parte a anului, se va muta către o politică fiscală neutră în a doua parte a anului". Oficialul a menţionat că vor avea loc mai multe discuţii pe tema bugetului şi că va fi transparent în această privinţă.

Senatul a aprobat contractarea unui împrumut de jumătate de miliard de euro de la BIRD

Senatul a adoptat, în data de 28 decembrie, proiectul iniţiat de Guvern privind ratificarea Acordului prin care România împrumută de la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD), 500 de milioane de euro.

Acordul a fost semnat la New York, la 23 septembrie 2019, amendat şi actualizat prin Scrisoarea de amendament semnată între România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, la Bucureşti, la 31 iulie 2020 şi la 26 august 2020.

Proiectul are ca obiect de reglementare ratificarea acordului de împrumut dintre Romania şi BIRD destinat programului pe bază de rezultate în sectorul sanitar. Acesta urmăreşte creşterea acoperirii asistenţei medicale primare pentru comunităţile vulnerabile, îmbunătăţirea eficienţei cheltuielilor de sănătate şi implementarea unor serii de reforme în vederea consolidării sistemului de sănătate şi întăririi capacităţii autorităţilor de a răspunde la situaţiile de urgenţă cauzate de pandemia COVID-19.

Bitcoinul a atins valoarea record de 28.599,99 de dolari, în 30 decembrie

Tot în 30 ale lunii trecute, bitcoinul şi-a continuat aprecierea, atingând o valoare record de 28.599,99 de dolari, ceea ce înseamnă o apreciere de 295% pe parcursul anului trecut, pe fondul interesului crescut din partea marilor investitori.

Cea mai cunoscută criptomonedă a depăşit pentru prima dată pragul de 20.000 de dolari în data de 16 decembrie şi între timp s-a apreciat cu aproape jumătate.

Comparativ, la începutul acestui an, bitcoin se tranzacţiona la aproximativ 8.000 de dolari, dar în primăvară, când a izbucnit pandemia de coronavirus (COVID-19), a scăzut la 4.000 de dolari. În toamnă, bitcoin s-a apreciat semnificativ, datorită cererii din partea marilor investitori, atraşi de potenţialul unor câştiguri rapide, şi a aşteptărilor că va deveni o metodă de plată de bază. Bitcoin este cea mai importantă monedă digitală, cu o cotă de piaţă de aproape 70%.

Timişoara va fi Capitală Europeană a Culturii în 2023

Timişoara va fi Capitală Europeană a Culturii în 2023, în urma deciziei de amendare a acţiunii Capitale Europene ale Culturii votată de Consiliul UE, după cum a anunţat, în 23 decembrie, ministerul nostru de resort. Acesta a comunicat: "Consiliul UE a votat, în unanimitate, Decizia de amendare a acţiunii Capitale Europene ale Culturii, marcând astfel finalizarea procesului legislativ pentru modificarea calendarului viitoarelor titluri, în contextul măsurilor şi restricţiilor impuse de pandemia COVID-19. Astfel, oraşele Galway (Irlanda) şi Rijeka (Croaţia), care şi-au amânat sau anulat evenimentele planificate în acest an, îşi vor continua acţiunile culturale până în 30 aprilie 2021".

Oraşele care ar fi trebuit să deţină titlul anul viitor vor fi reprogramate, Timişoara şi Elefsina (Grecia) urmând să fie Capitale Europene ale Culturii în 2023, alături de Veszprem (Ungaria), şi să organizeze evenimente culturale de amploare, în condiţii mai sigure pentru artiştii, turiştii şi cetăţenii europeni.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

BTPay
Hidroelectrica

Curs valutar BNR

15 Ian. 2021
Euro (EUR)Euro4.8737
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0172
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5274
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.4853
Gram de aur (XAU)Gram de aur239.4568

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Video
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro