ICT

MARTIE FINANCIARAcuzaţii de păgubire a investitorilor SIF4, Covid 19 - valul 3, proteste nocturne ignorând restricţiile

George Marinescu
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 06 aprilie

Acuzaţii de păgubire a investitorilor SIF4, Covid 19 - valul 3, proteste nocturne ignorând restricţiile

Aprobarea bugetului de stat, valul al treilea al pandemiei, noi restricţii de circulaţie, greva spontană la metrou şi protestele împotriva măsurilor impuse de guvern constituie coordonatele celei mai furtunoase luni de la începutul anului 2021 şi până acum. Dacă martie a început cu o luptă politică încinsă în Parlament privind bugetul de stat, a treia lună a anului s-a încheiat sub semnul celor două tipuri de protest - unul sindical şi altul civic, ambele în afara legii 55/2020 privind starea de alertă. În tot acest timp, numărul cazurilor noi de infectare a crescut constant. În 16 martie a fost consemnată prima trecere din acest an a pragului de 6000 de infectări în 24 de ore (6118), pentru ca vârful să fie atins în 25 martie - cu 6651 de cazuri - şi finalul lunii să ne găsească aproape de pragul din 16 martie - 6115 cazuri în 31 martie. Această situaţie a dus la creşterea numărului de pacienţi în secţiile ATI, care, în ultima zi a lunii trecute, nu mai aveau niciun pat disponibil pentru bolnavii de Covid-19, şi la adoptarea de noi restricţii de circulaţie de către Guvern, în ciuda celor aproape 2 milioane de cetăţeni care deja au fost vaccinaţi cu minim o doză în primele trei luni ale anului curent.

Buget adoptat de mărţişor

În primele două zile ale lunii martie, plenul Parlamentului a dezbătut, pe repede-înainte, legea bugetului de stat şi legea bugetului asigurărilor sociale de stat. În urma dezbaterilor care s-au întins, în 1 martie, dincolo de miezul nopţii, în 2 martie Parlamentul a adoptat proiectul legii bugetului de stat pentru acest an, la limită, cu 234 voturi "pentru" şi 170 voturi "împotrivă", adică exact numărul de voturi necesare pentru adoptarea respectivului act normativ. Dacă ar fi lipsit din sală unul dintre parlamentarii PNL, USR-PLUS sau UDMR, legea bugetului de stat nu ar fi trecut de Parlament. Parlamentarii puterii au respins cele 3466 de amendamente depuse de opoziţia politică la legea bugetului de stat.

Conform actului normativ adoptat de Parlament, bugetul de stat are venituri în sumă de 173,7 miliarde lei, cheltuieli în sumă de 326,4 miliarde lei credite de angajament şi în sumă de puţin peste 261 miliarde lei credite bugetare, cu un deficit de 87,34 miliarde lei. La nivel consolidat, deficitul este estimat la 7,16% din Produsul Intern Brut (pe cash) în acest an, în condiţiile unor venituri reprezentând 32,67% din PIB, respectiv 364,9 miliarde de lei, şi ale unor cheltuieli de 39,84% din PIB, respectiv 444,9 miliarde de lei. Bugetul de stat este configurat pe un cadru economic cu o creştere de 4,31% prevăzută pentru anul 2021

Bugetul de stat alocă aproape 62 miliarde lei pentru investiţii şi 90,08 miliarde lei pentru plata pensiilor.

Imediat după adoptarea legii, liderii PSD au anunţat că vor întocmi plângeri penale la DNA pe numele membrilor guvernului pentru introducerea în proiectul de act normativ a Anexei 7.03 prin care se alocă direct, către unităţi administrativ-teritoriale conduse de reprezentanţi ai coaliţiei de guvernare, peste 360 milioane lei pentru diferite proiecte de investiţii.

Legea privind terenul de la Romexpo, constituţională

În şedinţa din 3 martie 2021, Curtea Constituţională a respins cu majoritate de voturi, ca neîntemeiată, obiecţia formulată de 51 de deputaţi aparţinând Grupului Parlamentar al Uniunii Salvaţi România, Grupului Parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România, precum şi neafiliaţi şi a constatat că legea pentru modificarea şi completarea legii camerelor de comerţ din România nr.335/2007 este constituţională în raport cu criticile formulate. Prin legea respectivă, toate terenurile care se află în concesiunea Camerei de Comerţ şi Industrie a României şi pe care aceasta a construit clădiri, vor fi transmise gratuit din proprietatea statului, în proprietatea CCIR. Printre aceste terenuri se numără şi cele 46 de hectare din zona Romexpo, unde CCIR în parteneriat cu o companie privată va pune în aplicare un proiect de regenerare urbană, în valoare de aproape 3 miliarde euro. După decizia CCR din 3 martie, legea respectivă a fost trimisă, în 31 martie, de preşedintele Klaus Iohannis, spre reexaminare Parlamentului.

Tot în 3 martie, în urma înţelegerilor din cadrul coaliţiei de guvernare, Cabinetul Cîţu a numit 36 de prefecţi şi 75 de subprefecţi, care vor activa în condiţiile Codului Administrativ modificat prin OUG 4/2021.

În aceeaşi zi, Tribunalul Bucureşti respingea definitiv solicitarea de redeschidere a dosarului 10 august de către DIICOT, cauză penală deschisă în urma reprimării violente de către Jandarmerie a protestului paşnic din 10 august 2018 din Piaţa Victoriei.

În cadrul şedinţei de bilanţ pentru anul 2020 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care a fost prezentat în aceeaşi zi, preşedintele Klaus Iohannis a arătat: "Reanalizarea legilor justiţiei nu mai poate fi amânată. Am încredere că, în perioada următoare, cadrul care reglementează activitatea justiţiei din România va redeveni unul predictibil, în acord cu standardele unui stat european. Pentru aceasta, sunt necesare dezbateri ample în Parlament, la care să participe nu doar reprezentanţii profesiilor implicate în actul de justiţie, ci şi reprezentanţi ai mediului universitar sau profesionişti din domeniul drepturilor omului. Îmi exprim speranţa că, în urma acestui dialog, vor fi corectate intervenţiile legislative controversate din ultimii ani şi vor fi adoptate soluţii adaptate noilor realităţi juridice şi sociale. (...) Creşterea calităţii actului de justiţie, aplicarea unitară a legii, soluţionarea dosarelor în termene rezonabile rămân deziderate actuale. O abordare proactivă în folosirea mecanismelor procedurale de care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dispune pentru realizarea unei practici unitare este de natură să asigure cetăţenii că legea este egală pentru toţi şi aplicată echitabil de către toate instanţele de judecată".

Agro IMM Invest, un sprijin pentru fermierii români

Guvernul a aprobat în 10 martie prelungirea programului IMM Invest pentru anul în curs, dar şi iniţierea unui subprogram destinat fermierilor din ţara noastră: Agro IMM Invest. Cu un plafon de garantare în anul 2021 de 1 miliard de lei, noul subprogram este destinat susţinerii IMM-urilor din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii şi a sectorului alimentar. Agro IMM Invest are o componentă de grant de 10% din valoarea finanţării, facilităţi la rambursarea ratelor şi o perioadă de graţie la acordarea creditului, de până la 24 de luni. La fel ca şi în cazul celorlalte programe, fermierii pot accesa Agro IMM Invest până la 30 iunie 2021.

"Anul trecut, când am implementat IMM Invest, au fost mai multe probleme şi am văzut nevoia de a crea un program special pentru fermieri, un program cu un plafon de 1 miliard de lei. Înţeleg că, deja, suma este aproape solicitată şi dacă este un program de succes, aşa cum a fost şi IMM Invest, vom avea grijă să suplimentăm suma", a precizat prim-ministrul Florin Cîţu, imediat după şedinţa de guvern.

Tot în şedinţa de guvern din 10 martie a fost aprobat proiectul de lege care ratifică acordurile dintre Guvernul României şi Guvernul SUA privind cooperarea în legătură cu proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă.

În cadrul aceleeaşi şedinţe, membrii Cabinetului Cîţu au aprobat prelungirea, începând in 14 martie, cu încă 30 de zile a stării de alertă. Din cauza valului al treilea al pandemiei şi a creşterii zilnice a numărului de noi persoane infectate, prin hotărârea respectivă circulaţia pe timpul nopţii, a fost redusă, fiind interzisă între orele 22:00 şi 5:00, faţă de 23:00-5:00, cum era până atunci.

La finalul şedinţei de guvern, premierul Florin Cîţu a prezentat câteva date din raportul Corpului de Control cu privire la incendiul care a avut loc la finalul lunii ianuarie la Pavilionul 5 Covid al Institutului Naţional de Boli Infecţioase Matei Balş, eveniment care s-a soldat, iniţial, cu moartea a şasea persoane şi cu mutarea în alte secţii a 200 de pacienţi.

Certificatul digital verde european, esenţial pentru redeschiderea turismului

16 martie a reprezentat un nou prilej de dispută în Parlament. Senatul a dezbătut şi votat moţiunea simplă depusă de 41 de parlamentari PSD împotriva lui Claudiu Năsui, ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului. Ei i-au reproşat stoparea şi subfinanţarea programelor de promovare la export, blocarea măsurilor 2 şi 3 ale OUG 130/2020 destinate finanţării IMM-urilor, blocarea sprijinului acordat antreprenorilor din HoReCa şi situaţia grea a companiilor de stat. Ministrul Economiei a menţionat că toate măsurile dispuse au fost în beneficiul cheltuirii judicioase a banului public şi pentru stoparea risipirii acestuia. Moţiunea a fost respinsă cu 55 de voturi pentru, 72 împotriva demiterii ministrului şi o abţinere.

A doua zi, 17 martie, a constituit un nou moment în gestionarea actualei pandemii. Comisia Europeană a propus crearea unei adeverinţe electronice verzi pentru a facilita libera circulaţie, în condiţii de siguranţă, în interiorul UE în timpul pandemiei de Covid-19. Documentul propus de Comisie va acoperi trei tipuri de adeverinţe: de vaccinare, privind testarea pentru Sars-Cov-2 (prin teste RT-PCR sau teste antigen rapide) şi pentru persoanele care s-au vindecat de Covid-19. Conform propunerii Comisiei, toţi cetăţenii - fie că au fost sau nu vaccinaţi - ar trebui să beneficieze de una dintre cele trei tipuri de adeverinţă electronică verde atunci când călătoresc în Uniunea Europeană.

Referitor la acest lucru, premierul Florin Cîţu a spus în aceeaşi zi că adeverinţa respectivă "nu are valoarea unui paşaport de vaccinare, paşaport care nu există nicăieri şi nu a fost adoptat de niciun stat membru al Uniunii".

Tot în 17 martie, guvernul a citit în primă lectură proiectul de lege care prevede posibilitatea continuării activităţii de către persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare.

"Vorbim despre persoanele care, odată ce au îndeplinit vârsta de pensionare, pot să opteze, la cerere, să lucreze până la vârsta de 70 de ani. Vorbim, aşadar, de o opţiune, de un drept, şi în niciun caz de o obligaţie şi acest drept ţine de dreptul salariatului de a munci. Persoanele îşi pot prelungi activitatea până la 70 de ani, atât în sectorul public, cât şi în sectorul privat. De asemenea, au posibilitatea să revină asupra acestei opţiuni de a munci şi să se întoarcă la pensie înainte de vârsta de 70 de ani, iar anii munciţi în plus de persoanele care optează pentru continuarea activităţii conduc la recalcularea pensiei în sistemul public de pensii. (...) Aş dori să mai menţionez aici că, în momentul de faţă, în sistemul public există aproximativ 35.000 de persoane care cumulează pensia cu salariul, în condiţiile în care, iarăşi o cifră foarte importantă, avem aproximativ 102.000 de persoane peste 65 de ani care în momentul de faţă au optat să cumuleze pensia cu salariul, atât în sistemul public, cât şi în sistemul privat", a spus Raluca Turcan, ministrul Muncii.

Companiile chineze, excluse de la licitaţii şi de la viitoarele proiecte pe PNRR

O decizie importantă luată de Guvern luna trecută a fost aprobarea ordonanţei de urgenţă prin care companiile chineze controlate de autorităţile de la Beijing au fost excluse din licitaţiile privind lucrările de infrastructură publică. Actul normativ a fost citit în primă lectură în 17 martie, când ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, a precizat: "Ordonanţa de urgenţă modifică legislaţia de achiziţii publice şi clarifică aspecte privind domiciliul operatorilor economici care pot participa la procedurile de achiziţie publică din România. (...) Prin adoptarea acestei ordonanţe de urgenţă, se clarifică faptul că participarea la licitaţii în România se poate face doar de către firme care provin din ţări cu legislaţii şi dintr-un cadrul legislativ şi normativ similar cu cel al Uniunii Europene, şi aici ne referim la norme de mediu, la norme privind drepturile omului, privind drepturile salariaţilor şi aşa mai departe".

Peste numai două zile, în 19 martie, Guvernul a citit în primă lectură Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, document ce a fost aprobat ulterior în şedinţa Executivului din 31 martie.

"Alocăm resurse importante, pentru infrastructură rutieră şi feroviară, dar vrem să facem, prin acest program, şi autostrăzi, bineînţeles reţeaua de gaze, vrem să construim spitale noi, spunem foarte clar, în acest program şi, bineînţeles, şi măsuri sociale. Deci acordăm o importanţă tuturor priorităţilor, o reformă de care România avea nevoie, iar reformele costă şi avem această finanţare, o şansă pe care nu o putem rata", a afirmat premierul Florin Cîţu, imediat după şedinţa de guvern.

Prin PNRR, ţara noastră va primi de la Comisia Europeană 30,5 miliarde euro, iar banii respectivi vor fi cheltuiţi pe realizarea unor proiecte în diferite domenii de activitate, proiecte care trebuie să includă şi un program de reforme în zona respectivă. Mai mult, proiectele trebuie să se încadreze într-unul din cei şase piloni ai PNRR: tranziţia verde, transformare digitală, competitivitate şi dezvoltare inteligentă, coeziune socială, sănătate şi politici pentru generaţiile următoare.

În negocierea PNRR cu Comisia Europeană, Guvernul va pleca de la o supracontractare de 140%, adică proiecte de peste 41 miliarde euro, deşi are o alocare de 30,5 miliarde euro.

În cadrul şedinţei de guvern din 19 martie, a mai fost aprobată hotărârea de guvern prin care se acordă plafonul pentru programul "Noua Casă".

"Este ultimul an din acest program, 2017-2021, şi alocăm un plafon de 1,5 miliarde de lei. Sunt sigur că foarte mulţi români aşteptau continuarea acestui program şi astăzi a fost aprobat în şedinţă de guvern", a precizat prim-ministrul Florin Cîţu.

Abrogarea legii 173/2020, un prim pas spre listarea la bursă a Hidroelectrica

Plenul Senatului a adoptat, în 22 martie, cu 70 voturi pentru, 51 voturi împotrivă şi zero abţineri proiectul de lege privind abrogarea articolelor 1,2 şi 3 din legea 173/2020 prin care fosta majoritate parlamentară condusă de PSD a oprit listarea la bursă a companiilor de stat şi vânzarea activelor în cazul companiilor cu grave probleme financiare.

Dacă proiectul de lege va trece şi de Camera Deputaţilor, care este for decizional cu privire la respectivul act normativ, atunci companiile de stat vor putea să fie listate la bursă, iar cele care au probleme financiare vor putea să vândă o parte din active pentru stingerea datoriilor. Proiectul de act normativ reprezintă un prim pas în listarea la bursă a unor importante companii de stat, printre care se numără şi Hidroelectrica, a cărei listare trenează de mai bine de patru ani.

După două zile, în 24 martie, Camera Deputaţilor a adoptat un alt proiect legislativ care a iscat aprinse dezbateri parlamentare: desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţiei, act normativ avizat negativ de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), deoarece nu asigură suficiente garanţii privind independenţa magistraţilor. Pentru desfiinţarea SIIJ au votat 171 de deputaţi, iar 136 au fost împotrivă. Proiectul iniţiat de ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a trecut de Camera Deputaţilor cu amendamentul prin care se stabileşte că judecătorii şi procurorii pot fi trimişi în judecată doar cu avizul secţiei specifice din cadrul CSM. Senatul este for decizional în prezenta speţă. Până atunci însă, trebuie să se pronunţe cu privire la respectivul act normativ Comisia de la Veneţia. Forul european a fost sesizat în 30 martie de ministrul Stelian Ion pentru a oferi o opinie competentă atât cu privire la desfiinţarea SIIJ cât şi cu privire la amendamentul care instituie o super-imunitate pentru judecători şi procurori.

Înăsprirea restricţiilor de circulaţie, motiv de noi proteste

Atingerea unui vârf al infectărilor cu Sars-Cov 2, de 6651 de cazuri în noi în 24 de ore, în 25 martie, a dus ca, în aceeaşi zi, pe baza hotărârii Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, Guvernul să aprobe înăsprirea restricţiilor de circulaţie pe timpul nopţii şi în weekend.

Astfel, conform actului aprobat de Guvern în şedinţa din 25 martie, acolo unde rata de incidenţă va fi peste 4 la mie în ultimele 14 zile, în zilele de vineri, sâmbătă şi duminică circulaţia este permisă doar până la orele 20:00, iar activitatea operatorilor economici este permisă până la orele 18:00. Revenirea asupra acestei măsuri în timpul weekendului se face când incidenţa scade sub 3,5 la mie. Dacă incidenţa depăşeşte 7,5 la mie, atunci circulaţia va fi permisă până la orele 20:00 pe toată durata săptămânii, iar operatorii economici îşi vor desfăşura activitatea până la orele 18:00, tot pe toată durata săptămânii, iar revenirea asupra acestei măsuri va fi când incidenţa scade sub şapte la mie. Singurele excepţii au fost instituite pentru sărbătorile pascale, când în noaptea respectivă, circulaţia persoanelor este permisă liber până la ora 2:00.

Totodată, operatorii economici care au activitatea de fitness vor avea activitatea suspendată acolo unde incidenţa depăşeşte 4 la mie şi se va relua activitatea când incidenţa scade sub 3,5 la mie.

În cadrul aceleiaşi şedinţe, membrii Cabinetului au mai aprobat prelungirea cu încă 90 de zile a scutirii la plata impozitului specific pentru antreprenorii din HoReCa şi prelungirea termenului limită până când contribuabilii pot solicita restructurarea datoriilor fiscale. Noul termen în acest sens este 31 ianuarie 2022. De asemenea, a fost prelungită până în ultima zi a lunii ianuarie 2022 măsura rambursării TVA cu control ulterior. Totodată, contribuabilii care vor plăti debitul principal până la 31 ianuarie 2022 vor beneficia de ştergerea accesoriilor cauzate de datorii.

Noile restricţionări cauzate de pandemie au fost aspru criticate de opoziţia politică şi în special de reprezentanţii Alianţei pentru Unirea Românilor, care au cerut cetăţenilor să protesteze în stradă faţă de recentele îngrădiri ale libertăţii individuale. Începând cu 28 martie, în multe oraşe din ţară au fost declanşate o serie de proteste zilnice împotriva guvernului şi a noilor restricţii impuse. În primele trei zile, protestele s-au terminat cu ciocniri violente între jandarmi şi o parte dintre participanţi, care au dus la aplicarea de amenzi contravenţionale (numai în primele trei zile cuantumul total al acestora a depăşit 1,2 milioane lei) şi la întocmirea mai multor dosare penale de ultraj.

Protestele respective au fost însă prefaţate de aşa-zisa grevă spontană de la metrou, din 26 martie. Conform liderilor USLM, conflictul ar fi izbucnit între angajaţi şi conducere, din cauza propunerilor acesteia din urmă pentru reducerea pierderilor bugetare a companiei Metrorex. Conducerea Metrorex le-a cerut salariaţilor ori să renunţe la majorarea de 18% a veniturilor primită în toamna trecută, ori să accepte unele disponibilizări de personal. Pentru că poziţiile celor două părţi erau ireconciliabile, angajaţii nemulţumiţi au blocat şinele de metrou şi nu au asigurat în 26 martie nici treimea de trenuri necesare pentru desfăşurarea activităţii conform legii dialogului social, fapt ce a cauzat pierderi de 2,8 milioane lei societăţii de stat. Ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, a spus că adevăratul motiv al conflictului ar fi nereînnoirea contractului dintre Metrorex şi Sindomet privind spaţiile comerciale de la metrou. Cert este că greviştii s-au ales cu trei dosare penale - unul la DNA şi două la DIICOT -, iar conflictul s-a stins în urma negocierilor mediate de noul prefect al Capitalei, Alin Stoica. În legătură cu situaţia Metrorex, la finalul lunii martie ministrul Cătălin Drulă a precizat că, în cazul în care sindicatul nu este de acord cu propunerile conducerii companiei, atunci nu exclude ca firma de stat să intre în insolvenţă pentru a aplica măsurile corecte şi necesare pentru echilibrarea balanţei financiare.

Evazioniştii fiscali scapă de puşcărie, iar ministrul Oros de moţiune

În ultima zi a lunii martie, preşedintele Klaus Iohannis, în urma deciziei CCR din 17 februarie 2021, a promulgat legea privind modificarea şi completarea legii nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale.

Prin respectivul act normativ votat de fostul Parlament condus de coaliţia PSD-ALDE-UDMR-Pro România, inculpaţii de evaziune fiscală de până la 100.000 de euro, nu mai execută pedeapsa cu închisoarea dacă achită integral prejudiciul, ci doar plătesc o amendă. De asemenea, "dacă în cursul urmăririi penale sau în cursul judecăţii până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive, prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile este acoperit integral, fapta nu se mai pedepseşte".

Tot în 31 martie, plenul Camerei Deputaţilor a respins, cu 115 voturi pentru şi 166 împotriva demiterii, moţiunea simplă depusă împotriva ministrului Agriculturii, Adrian Oros, de parlamentarii PSD.

În favoarea adoptării moţiunii simple au votat, alături de deputaţii PSD, şi reprezentanţii AUR. PSD a susţinut în moţiune că este obligatoriu ca ministrul Oros să plece urgent din funcţie, acuzându-l pe acesta că, după 17 luni de guvernare, nu a învăţat nimic şi că agricultura traversează cea mai neagră perioadă din cauza "incompetenţei şi amatorismului" de care acesta a dat dovadă. Deputaţii PSD l-au acuzat că nu a plătit despăgubirile pentru secetă, subvenţia pentru motorină şi că nu a iniţiat niciun program naţional pentru sprijinirea fermierilor afectaţi de pandemia Covid-19.

În replică, în timpul dezbaterilor care au avut loc luni, 29 martie, ministrul Adrian Oros a afirmat că PSD a distrus timp de 22 de ani agricultura şi că social-democraţii au acţionat numai în favoarea latifundiarilor roşii. Ministrul de resort a arătat că numărul tinerilor fermieri a crescut în timpul mandatului său şi că programul Agro IMM Invest va acoperi nevoia de capital a agricultorilor şi zootehniştilor.

Ben Madadi, cel mai mare investitor persoană fizică al SIF Muntenia (SIF4), acuză conducerea societăţii că nu promovează interesul investitorilor

În martie, Ben Madadi, cel mai mare investitor persoană fizică al SIF Muntenia (SIF4), a acuzat într-un articol conducerea societăţii că nu promovează interesul investitorilor, ci menţinerea propriei poziţii în fruntea SIF-ului. În esenţă, investitorul a prezentat cum conducerea SIF4 dirijează bani ai societăţii către un fond de investiţii, căruia îi plăteşte un comision de administrare de peste 10% pe an, iar fondul din banii SIF-ului cumpără şi acţiuni SIF4. Din cauza comisioanelor plătite, fondul, adică de fapt acţionarii SIF Muntenia, înregistrează pierderi, în schimb conducerea societăţii câştigă voturile administratorului de fond, după cum reiese din prezentarea investitorului, cu menţiunea că este vorba doar despre un exemplu, iar SIF-ul acţionează asemănător prin mai multe astfel de vehicule financiare. Ulterior, într-un alt articol publicat în această lună, investitorul a ridicat semne de întrebare privind modalitatea în care Opus Chartered Issuances, vehicul financiar înregistrat în Luxembrurg de la care SIF Muntenia deţine obligaţiuni ce urmăresc coşuri de acţiuni formate din titluri SIF Banat-Crişana, SIF Moldova şi SIF Oltenia, reuşeşte să plătească dobânzile aferente obligaţiunilor, în condiţiile în care dividendele plătite de SIF2 şi SIF5 se duc direct la SIF4, astfel încât fondul nu are încasări.

Euro a depăşit pragul psihologic de 4,9 lei

Moneda europeană s-a întrecut pe sine de mai multe ori, atingând maxim istoric după maxim istoric, în luna martie. Astfel, euro a încheiat luna mărţişorului depăşind pragul istoric de 4,9 lei. În ultima zi a lunii trecute, un euro era cotat de Banca Naţuonală a României (BNR) la 4,9251 lei, după ce, cu o zi înainte, acesta valorise 4,9156 lei.

În prima zi a saptămânii trecute, moneda europeană se cifra la 4,8972 lei. La începutul lunii martie, un euro era cotat la 4,8744 lei.

Înainte de atingerea pragului psihologic de 4,9 lei/euro, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al băncii centrale, a precizat: "Suntem în aceeaşi tendinţă regională de depreciere a monedelor emergente pe fondul întăririi valutelor puternice. Vedem aceste valute care s-au întărit în ultima perioadă. Tendinţa aceasta continuă. Am avut un record de curs şi pentru leu şi pentru zlot, ceea ce arată că aceasta este tendinţa în acest moment. Partea bună, dacă pot să spun aşa, este că deprecierea leului este una totuşi mică. Zlotul, dacă păstrăm comparaţia, s-a depreciat ceva mai mult". (E.O.)

Start fals pentru echipa naţională

Echipa naţională de fotbal a debutat la sfârşitul lunii martie în preliminarile pentru calificarea la Cupa Mondială din Qatar, care se va desfăşura anul viitor. Ce a început bine şi cu mult noroc s-a sfârşit cu un dezastru total.

În primul meci, tricolorii au trecut cu scorul de 3-2 de Macedonia, după un meci în care oaspeţii au ratat enorm. Carenţele din apărare ale echipei tricolore au fost evidente şi toată lumea se aştepta ca ele să fie remediate pentru următoarele întâlniri de selecţionerul Mirel Rădoi. Acesta nu a reuşit să remedieze nimic, doar a schimbat titularii într-un ritm care a ameţit pe toată lumea, inclusiv propria echipă. Înfrângerea cu Germania, scor 0-1, a fost oarecum aşteptată, deşi la limitarea proporţiilor scorului au contribuit germanii, care nu au forţat, şi portarul Niţă, care a apărat excepţional. Următorul meci a adus şi o premieră istorică, prima victorie pentru Armenia în faţa echipei noastre, scor 3-2. Partida de la Erevan a fost un mic dezastru, pentru noi, de la cap la coadă, toată lumea întrecându-se în greşeli, de la jucători şi antrenori, până la arbitri, care au dezavantajat în câteva rânduri echipa României. După un astfel de start, corul celor care au cerut demisia antrenorului a devenit uriaş, doar că antrenorul susţinut de conducerea Federaţiei Române de Fotbal, a decis să continuie, considerând că şansele de calificare la Cupa Mondială nu au fost complet compromise. (O.D.)

Programul TEZAUR, şi în luna aprilie

În ultima zi a lunii trecute, Ministerul Finanţelor a anunţat că persoanele fizice rezidente pot subscrie pentru titluri de stat TEZAUR şi în perioada 1-26 aprilie 2021, prin intermediul unităţilor operative ale Trezoreriei Statului şi prin subunităţile poştale ale Poştei Române.

Dobânzile anuale oferite sunt: 2,95% pentru scadenţa de 1 an, 3,35% pentru scadenţa de 3 ani şi 3,75% pentru scadenţa de 5 ani. Titlurile de stat sunt emise în forma dematerializată, au valoare nominală de 1 leu, iar dobânda anuală este plătită la termenele prevăzute în prospectul de emisiune. Titlurile de stat emise în cadrul Programului TEZAUR sunt transferabile şi pot fi răscumpărate în avans. Investitorii au posibilitatea anulării subscrierilor deja efectuate doar în perioada de subscriere, prin depunerea unei cereri.

Alternativa de economisire propusă de Ministerul Finanţelor se bucură de un interes crescut al românilor, deoarece veniturile/câştigurile aferente sunt neimpozabile.

Deţinătorii de titluri de stat TEZAUR lansate în cadrul emisiunilor anterioare şi care au ajuns la maturitate pot reinvesti disponibilităţile neridicate la scadenţă aferente acestor emisiuni anterioare prin subscrierea în cadrul emisiunilor de titluri de stat lansate în luna aprilie în cadrul Programelor de titluri de stat pentru populaţie TEZAUR. (E.O.)

Opinia Cititorului ( 6 )

  1. Cand s-a decis inchiderea magazinelor la ora 18 nu se stia ca ziua creste?De ce nu s-a introdus si la noi,ca in Italia tratarea infectatilor covid de medicii de familie(forme usoare si medii)sau prin telefon,dupa simtome,cum a procedat medicul din Oradea?Chiar asa mare e prostia prin mediile superioare?

    1. În lipsa unei epidemii de gripă, s-a trecut direct la pandemie , iar niște tratamente simple și puțin costisitoare dar eficiente, execedeau planurilor mai marilor lumii și ale guvernelor fără personalități și fără personalitate..

      Doamne!, oare chiar atat ii de batucit pamantul cu prosti?

      Sunt mai multi

    Oameni buni, sunteti oameni liberi, refuzati orice certificat de vaccinare - e un instrument totalitar care nu are nicio valoare intr-un stat democratic!

    Nu aveți nevoie de așa ceva pentru a ieși din casă și pentru a putea călători!

    Spuneți un NU hotărât fasciștilor guvernamentali care va încălca drepturile! 

    1. Bine! Spune-le-o mortilor! Moartea va elibereaza. Prost mai esti!

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
Apanova
BTPay
Boromir

Curs valutar BNR

07 Mai. 2021
Euro (EUR)Euro4.9262
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0800
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.4941
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6770
Gram de aur (XAU)Gram de aur238.7720

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Tohani
Cotaţii Emitenţi BVB
Concurs de idei de afaceri inovative ”Money is Funny” – ÎNSCRIERI
Cotaţii fonduri mutuale
Energy CEO forum awards
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro