MIHAI BĂLAN, DIRECTORUL EXECUTIV AL ASOCIAŢIEI ROMÂNE A INDUSTRIEI FOTOVOLTAICE:"Încercăm să fim proactivi şi să vedem cum putem, încet-încet, să nu mai depindem 100% de China"

M.G.
Ziarul BURSA #Miscellanea #Energie / 8 iulie

"Încercăm să fim proactivi şi să vedem cum putem, încet-încet, să nu mai depindem 100% de China"

Industria fotovoltaică din România vrea să dezvolte un lanţ valoric local şi să reducă dependenţa de importurile de panouri din China, a declarat, ieri, Mihai Bălan, director executiv la Asociaţia Română a Industriei Fotovoltaice (RPIA), în cadrul unei conferinţe de specialitate. Potrivit acestuia, există la nivel european o ambiţie pentru dezvoltarea producţiei de panouri fotovoltaice în Uniunea Europeană.

Bălan a afirmat: "Spre sfârşitul acestui an este posibil să vedem primii MW solari instalaţi în România, nu mi-am pierdut încă total speranţa. Foarte realist vor fi la începutul anului viitor, iar motivele pentru asta sunt în principiu date de lanţurile valorice externe pe care nu le putem controla. Dacă acum doi ani panourile se cumpărau de pe raft acum se aşteaptă 9 luni după ele, poate şi mai mult. Încercăm să fim proactivi şi să vedem cum putem, încet-încet, să nu mai depindem 100% de China. (...) Asta vrem, să dezvoltăm şi lanţul valoric, să începem să producem încet-încet aici panouri şi componente pentru turbine eoliene, precum şi alte lucruri. (...) Este important ca să putem să livrăm aceste ţinte la timpul lor, nu cu întârzieri de 1-2 ani şi aşa mai departe. Vorba preferată a sectorului energetic românesc, cel puţin a autorităţilor, este «nu se poate face peste noapte» şi noi încercăm să ne ţinem foarte departe de vorba asta. Dar sunt 2 sectoare care din punct de vedere al capacităţilor instalate au fost puse «pe hold», administrativ, timp de 7 ani şi trebuie să repornească cu forţă, instant, la cel mai înalt nivel, după 7 ani de activitate aproape zero. Aici sunt provocări de lanţ de aprovizionare, de forţă de muncă şi pe care trebuie să fim pregătiţi să le rezolvăm. Nu ne putem baza foarte mult pe ajutor extern, decât pe cooperarea pe care o avem în regiune şi în Europa".

Bălan a mai spus că costul unui MW instalat în solar a crescut cu circa 10-15% în ultimul an. Un MW în solar costă în prezent aproximativ 600.000 de euro, însă problema nu sunt costurile mai mari, ci timpii de livrare a panourilor. Oficialul RPIA a mai punctat că investiţiile în regenerabile creează valoare adăugată inclusiv prin energia ieftină livrată de aceste capacităţi regenerabile.

"De la un context în care adversitatea pentru sursele regenerabile era la un nivel foarte ridicat, astăzi putem să spunem că suntem una din cele mai atractive, dacă nu cea mai atractivă piaţă din Europa pentru asta. Şi dacă în ultimii ani ne-am obişnuit să ne plângem şi să fim critici (...), trebuie să recunoaştem că din punctul de vedere al timpului de «permitting» stăm bine, observăm o ambiţie crescută şi în planul de dezvoltare al Transelectrica, din punct de vedere al surselor de finanţare nu mai vorbesc, avem şi publice şi private şi un apetit destul de mare al investitorilor, iar capacitatea reţelei uşor-uşor va creşte. Va veni şi Fondul de modernizare cu nişte resurse care sincer nu ştiu dacă suntem capabili administrativ să-i atragem, aş spera că da. La anul vom avea CfD-uri, PPA-uri deja avem chiar dacă până acum nu au decolat, probabil că lipseşte puţin know-how şi curajul, având în vedere contextul economic general. Dar, uitându-ne la ţările din jur cred că suntem într-o poziţie bună şi ar trebui să profităm de ea cât mai repede pentru că întotdeauna investiţiile rapide în regenerabile sunt o soluţie pentru o economie care câteodată s-ar putea să ducă lipsă de alte investiţii. Investiţiile în regenerabile nu creează doar valoare prin investiţia în sine, ar trebui să creeze valoare şi prin producţia de echipamente şi întregul lanţ valoric, dar mai presus de asta ar trebui să producă valoare printr-o energie ieftină, adusă unei economii şi altor ramuri ale industriei care pot să beneficieze de această energie", a punctat Mihai Bălan.

Directorul executiv al Asociaţiei Române a Industriei Fotovoltaice a mai adăugat că inclusiv în Statele Unite se creează premizele pentru restabilirea lanţului locale de producţie de panouri.

"Se discută foarte serios la nivelul industriei solare europene, în dialog cu Comisia Europeană (...), situaţia în care China ar putea avea nevoie de panouri pentru piaţa internă şi s-ar putea să limiteze exporturile, evident crescând preţurile şi expunând Europa la încă o tranziţie. De asta vedem toată ambiţia europeană, spusă mai mult sau mai mult direct, că trebuie să construim panouri în Europa. 100% nu vom reuşi, dar 30% se poate. Vedem aceeaşi abordare şi la nivelul Statelor Unite. Printr-un «US Defence Act» au fost create premizele pentru restabilirea lanţului de producţie în America. (...) Nu trebuie să înlocuim o dependenţă de gaz rusesc de o dependenţă de panouri din China. Din fericire, avantajul Chinei nu stă în materialele sau metalele rare care sunt folosite în producţia panourilor. (...) Ei îşi permit să producă foarte ieftin. Europa şi Statele Unite nu vor produce niciodată atât de ieftin cum produce China. Dar oare China produce într-un mod sustenabil şi din punct de vedere al lanţului de aprovizionare? Răspunsul pare a fi nu. Atunci, dacă oricum tehnologia este cea mai ieftină, dacă mai creşte cu încă câţiva cenţi pe kw instalat atunci nu este neapărat o problemă atâta timp cât dezvolţi un lanţ pe care te poţi baza în următorii ani. Lucrurile nu sunt spuse atât de clar la nivelul Uniunii Europene, dar vă asigur că sunt luate serios în considerare. E un joc în care se merge un pic pe linie pentru că sunt implicaţii diplomatice destul de mari, la un lanţ valoric atât de important pentru viitorul tranziţiei energetice", a explicat Mihai Bălan.

Acesta a adăugat: "Din fericire producem turbine eoliene în Europa cât pentru toată lumea. Ăsta este un lucru bun, şi ele contribuie totuşi la tranziţia energetică. Dar ca să revin la panouri: nu văd de ce nu am putea (produce panouri în România) atâta timp cât direcţia politică este impusă, finanţarea este şi noi vedem şi un interes din partea investitorilor. Deja avem 2 anunţuri pentru intenţii de fabrici de panouri fotovoltaice în România. Poate ar trebui să vedem cum am putea să sprijinim aceste intenţii. După cum spuneam, componentele există, finanţarea există, voinţa politică există, există şi cererea. Să vedem care mai sunt elementele lipsă".

Totodată, Georgiana Toma, membru în boardul Asociaţiei Române pentru Energie Eoliană (RWEA) din partea Enel Green Power Romania, a spus că în 2023 se vor instala şi noi capacităţi de producţie în eolian în ţara noastră.

"Pentru la anul planurile sunt acolo şi se vor pune (noi MW în eolian în sistem). (...) Se vor racorda cu siguranţă. (...) Sunt lucruri care vor facilita şi vor împinge România spre această ţintă de 45% energie regenerabilă în consumul final de energie brută al Uniunii Europene în 2030. Asta este ultima ţintă a Comisiei Europene. Cu toţii ne dorim să contribuim la această ţintă. Iar tocmai aceste investiţii şi acest tip de resursă va duce la o ajustare a preţurilor şi practic la această independenţă (energetică) a Uniunii Europene. Noi mai avem un studiu în derulare, estimăm în toamnă să fie finalizat, pornind de la premizele acestui nou context, REPower EU. Acolo vom avea răspunsul cu privire la cum vor fi influenţate preţurile, investiţii, interconexiuni... Reglementările se mişcă, lucrurile se schimbă, avem deja din decembrie PPA-uri, s-a transpus directiva 944, sunt permise acum, aşteptăm la începutul anului viitor şi contractul pentru diferenţă (CfD). Şi la Consiliul Concurenţei se ţine o legătură foarte strânsă cu Comisia Europeană, cu ce se întâmplă la Comisie şi au derulat şi ei un studiu mai amplu (...), este vorba despre identificarea barierelor care împiedică intrarea pe piaţă a resurselor regenerabile. Au început în mai studiul, noi ca industrie am furnizat deja primele date, cele ce ţin de avizare şi autorizare a proiectelor, suntem în strânsă legătură şi undeva la începutul anului viitor înţeleg că este termenul pentru finalizare din partea lor. Concret se va termina cu un set de recomandări pentru autorităţi, probabil şi pentru noi ca industrie, pentru a facilita integrarea acestor resurse în piaţă. Noi considerăm că lucrurile se mişcă, se poate şi mai bine, dar contextul este foarte dinamic. Dar ne adaptăm din mers atât noi cât şi autorităţile", a spus Georgiana Toma.

La rândul său, Zoltan Nagy Bege, vicepreşedinte în cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), a afirmat în cadrul aceluiaşi eveniment că Planul Naţional Integrat Energie Schimbări Climatice (PNIESC) trebuie modificat de urgenţă, întrucât, de când a fost acesta elaborat, Comisia Europeană a venit cu două rânduri de propuneri noi privind creşterea producţiei de energie din surse regenerabile.

"Este nevoie de reevaluarea urgentă a Planului Naţional Integrat Energie Schimbări Climatice, după ce Comisia Europeană a propus, între timp, două pachete de măsuri, Fit for 55 şi RePowerEU", a arătat Bege.

El a susţinut că există anumite neconcordanţe între PNIESC şi Planul de dezvoltare pe 10 ani al Transelectrica.

"Flexibilizarea reţelei este absolut necesară, dacă vrem să integrăm şi să construim capacităţi de regenerabile. De altfel, noi avem în acest moment în dezbatere publică un pachet de reglementări care targetează exact acest lucru, flexibilizarea reţelei", a adăugat oficialul ANRE.

În luna aprilie, Dan Drăgan, secretar de stat în Ministerul Energiei, a afirmat că România va începe în acest an actualizarea Planului Naţional Integrat Energie Schimbări Clinatice, iar obiectivul pe care îl avem acum - de 30,7% pentru energia regenerabilă până în 2030 - va fi crescut simţitor.

"Ne dorim să instalăm capacităţi de 950 de MW până în 2024, Vom începe în acest an actualizarea Planului Naţional Integrat Energie Schimbări Climatice, iar ţinta de 30,5% va creşte simţitor", a spus Drăgan.

Conferinţa “România - Strategia dezvoltarii”
BTPay
csalb.ro
Electromagnetica
marmomac.com
arsc.ro

Curs valutar BNR

23 Sep. 2022
Euro (EUR)Euro4.9437
Dolar SUA (USD)Dolar SUA5.0679
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.1569
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6284
Gram de aur (XAU)Gram de aur269.8092

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro