Abonament gratuit
Videoconferinţa “Afaceri în agricultură”Videoconferinţa “Afaceri în agricultură”
PREŢUL SĂNĂTĂŢII

MIRCEA COŞEA, ECONOMIST:"Creşterea economică nu se reflectă în creşterea nivelului de trai şi în dezvoltarea economiei"

Ramona Radu
Ziarul BURSA #Macroeconomie /

"Creşterea economică nu se reflectă în creşterea nivelului de trai şi în dezvoltarea economiei"

Coşea: "Rata de îndatorare (cu care ne împrumutăm) este mai mare decât oricând"

Cristian Pârvan, PIAROM: "Neavând acoperire în producţia internă, consumul a dus şi la importuri masive, la deteriorarea balanţei comerciale a ţării şi a cursului de schimb"

Creşterea economică înregis­trată de ţara noastră, anul trecut, nu este una sănătoasă, avertizează economistul Mircea Coşea, subliniind faptul că, pe termen lung, aceasta nu poate să menţină ritmul de creştere şi că duce, în timp, la o oarecare erodare a potenţialului economic al ţării.

Datele publicate, ieri, de către Institutul Naţional de Statistică arată că, anul trecut, PIB-ul ţării noastre a cres­cut cu 7%, comparativ cu 2016.

Domnul Coşea ne-a declarat: "Pe termen mediu, o astfel de creştere duce la epuizarea PIB-ului potenţial, nu mai vorbim pe termen lung. Aşadar, cu cât trece timpul, cu atât noi suntem mai slabi, deoarece, de fapt, consumăm mai mult pe credit şi nu creăm în ţară valoare adăugată.

Consumul pe credit se vede în România pentru că, şi aici, datele statis­tice arată că viteza cu care noi mărim rata de îndatorare (cu care ne împrumutăm) este mai mare decât oricând. Sigur, nu am ajuns la limita firului roşu, pe care să nu o trecem din punct de vedere al procentului îndatorării în PIB, dar în ceea ce priveşte ritmul, mergem foarte repede şi vom ajunge într-o situaţie periculoasă în mai puţin de un an, un an şi jumătate, după părerea mea, deoarece, intrând în perioada electorală din 2019, actuala guvernare va face totul ca să câştige, va plăti salariile şi pensiile mărite, adică va încerca să mulţumească populaţia".

Deocamdată, însă, după cum merg lucrurile în prezent, bugetul ţării noas­tre nu poate să susţină aşa ceva, motiv pentru care va trebui să se împrumute, susţine domnia sa, afirmând: "Mare atenţie, aşadar, pentru că, de fapt, cu un ochi râdem şi cu altul plângem".

Referitor la cifrele în care se înscrie creşterea economică a României, Mircea Coşea a afirmat: "Creşterea economică nu poate fi contestată, din punct de vedere statistic, ea este aşa cum arată.

Problema este în ce măsură se reflectă aceasta în creşterea nivelului de trai şi, eventual, în dezvoltarea economiei, ori asta nu prea se vede, în primul rând din cauză că există nişte elemente care vin din motoarele de creştere, iar în cazul nostru, motorul creşterii este consumul. Sigur că există şi o creştere a rolului industriei, ceea ce e foarte bine, însă prioritar rămâne consumul, care creşte pe baza unor sume de bani existente pe piaţă, ca urmare a faptului că, în 2017, au avut loc nişte majorări de salarii şi de pensii. Această creştere de salarii - care, până la urmă, a dus la o majorare a ratei consumului - nu este acoperită, integral, de producţia internă, ceea ce înseamnă că importăm".

Conform afirmaţiilor sursei citate, importăm cea mai importantă parte din bugetul de familie, adică alimente, în proporţie de peste 60% din consumul nostru.

Domnia sa ne-a explicat: "Asta înseamnă că trebuie să avem euro şi, din acest motiv, noi transferăm creşterea economică din România în ţările care ne exportă nouă produse - pentru că această diferenţă se vede în deficitul balanţei comerciale sau în deficitul contului curent. Deficitul a crescut foarte repede, şi mult, adică de fapt, din această diferenţă dintre import şi export în euro, noi transferăm peste graniţă, la cei care ne aduc nouă produsele comerciale, o parte din avuţia pe care o avem din creşterea economică".

Urmarea acestui lucru este faptul că se dezechilibrează raportul dintre euro şi leu, deci există o dependenţă a monedei noastre (care scade) faţă de valută, ne-a mai spus Mircea Coşa.

"Astfel, inflaţia creşte, preţurile sunt mai mari, iar prin asta tot ceea ce noi am reuşit să facem printr-un plus de valoare, prin creşterea salariilor ca urmare a creşterii economice, se anihilează. Aşadar, deşi veniturile cresc, puterea de cumpărare nu sporeşte în aceeaşi măsură, iar câteodată chiar scade", a mai precizat economistul.

De asemenea, un alt lucru, resimţit de cetăţeni, şi care afectează creşterea economică la nivelul acestora este majorarea costului utilităţilor (electricitate, energie termică, gaze etc.), a mai menţionat sursa citată.

Domnia sa atrage atenţia şi asupra faptului că rezultatul creşterii economice este distribuit într-o formă greşită, adăugând: "Aici luăm în calcul Legea salarizării, care a crescut extraordinar de mult veniturile unei părţi mici a populaţiei, şi anume parlamentarii, miniştrii, preşedinţia, instituţiile statului - aşadar doar o parte dintre bugetari (cei care sunt în instituţiile statului), nu toţi.

Pe de altă parte, distribuţia în favoarea învăţătorilor, profesorilor, poliţiştilor, medicilor a fost mai mică. De abia acum asistăm la o creştere a salariului medicilor şi vom vedea cum se va face şi aceasta pentru că, deocamdată, nu ştim".

Ineficienţa creşterii economice plea­că de la structura economiei româ­neşti, care este una învechită din punct de vedere al revoluţiei industriale, ne-a mai spus domnul Coşea.

Conform economistului, economia autohtonă se află, încă, în cea de-a doua fază a revoluţiei industriale - cea manufacturieră - deşi ar trebui să se afle în cea de-a patra, reprezentată de robotizare.

"Chiar dacă producem lucruri interesante, cum sunt automobilele, spre exemplu, sau alte produse, ele, de fapt, sunt doar manufacturate în România, cercetarea şi dezvoltarea pentru crearea acestor produse au avut loc în altă parte. Asta înseamnă că aceste ramuri, care sunt o etapă inferioară a revoluţiei industriale, oricât de bine ar fi conduse şi oricât de bine ar lucra ele, creează o valoare adăugată mai mică decât cele care sunt în faza a patra şi asta ne duce pe noi într-o situaţie în care valoarea adăugată produsă prin creşterea economică în România este sub media europeană, iar lucrul şi mai grav este că cea mai mare parte a acestei valori adăugate se capitalizează în exteriorul ţării, deoarece marile companii, care produc în România şi care creează o plus valoare însemnată nu plătesc impozit pe profit şi îşi duc banii în ţările în care sunt înregistrate, în pa­radisurile fiscale", consideră domnia sa.

La mijlocul anului, vom avea o imagine clară a temperării consumului, manifestându-se o astfel de tendinţă, opinează Mircea Coşea, motivând că puterea de cumpărare nu creşte în acelaşi timp cu majorarea nominală a veniturilor, iar câteodată chiar scade.

Totodată, consumul se va mai micşora, nu cu foarte mult, mai ales în perioada aceasta pe fondul intervenţiei altor plăţi (în primul rând cele pentru utilităţi), pe care cetăţenii trebuie să le facă, ne-a mai spus domnia sa.

"După părerea mea, vom asista uşor-uşor, aşa pe tăcute, la creşterea impozitelor şi taxelor la nivel local. Codul Fiscal permite o creştere, primăriile au primit bani, dar i-au cheltuit pe salarii ş.a.m.d., iar acum vor creşte impozitele şi taxele, nu cu mult, nu spectaculos, dar vor avea un rol în diminuarea puterii de cumpărare", a mai precizat domnul Coşa.

Cristian Pârvan: "Consumul se va tempera, deoarece politica monetară se înăspreşte, iar oamenii vor evita să-şi crească gradul de îndatorare"

Creşterea economică înregistrată de ţara noastră, anul trecut, nu se reflectă în multe puncte şi nici în buzunarele cetăţenilor, este de părere Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni (PIAROM).

Domnia sa ne-a declarat: "Este evident faptul că nu se vede creşterea economică în multe puncte, şi este criticabil, dar hai să pornim de la partea pozitivă, aceea că avem creştere economică confirmată, inclusiv, la nivel european.

Însă care ţară din Europa, având creştere economică, mai ales de acest nivel, are o scădere a lucrărilor de cons­trucţii? De obicei, construcţiile urmea­ză creşterea economică, pentru că dacă am creştere economică, am nevoie de birouri, de hale, de infrastructură, iar la noi, în 2017, toate acestea au fost la 78% faţă de anul precedent, când şi atunci au fost vai de capul lor".

Toate acestea indică faptul că acest avans economic, care este bun şi care ar trebui să ne bucure, prezintă numeroase semne de întrebare, grave pe termen mediu şi lung, legate de investiţiile în infrastructură, a mai opinat domnul Pârvan.

Un alt aspect semnalat de către preşedintele PIAROM vizează consumul, care a dus la creşterea economică şi neavând acoperire în producţia internă (şi în oferirea de produse cerute de populaţie, din producţia internă) a dus şi la importuri masive, fapt ce a provocat deteriorarea balanţei comerciale a României. "Deteriorarea balanţei comerciale a Românei, ca şi instabilitatea fiscală şi a pieţei muncii au dus la deteriorarea cursului de schimb. Dacă ai importat mai mult decât ai exportat, nu ai avut cu ce să acoperi. (...) Exporturile au crescut, dar pe bază de importuri (consum intermediar) şi nu pe producţie internă. Aşadar, faptul că avem exporturi mai mari este bine, dar ele s-au bazat şi pe o creştere a importurilor.

Toate sunt slăbiciuni ale acestei creşteri economice, care se văd în structură, iar creşterea economică nu se reflectă şi în buzunarele cetăţenilor, deoarece, din păcate, ei lucrează în sectoare cu competitivitate redusă şi au venituri reduse. Numai creşterea forţată şi administrativă a salariului minim a mai modificat lucrurile, dar şi aici, fiind foarte rapidă şi fără o analiză, va duce la multe afaceri care vor falimenta din cauză că nu au luat în considerare astfel de creşteri de salarii", ne-a mai spus domnia sa.

Domnul Pârvan este de părere că se va produce o temperare consumului pe fondul politicii monetare care s-a înăs­prit, deja, în Statele Unite ale Americii, care se înăspreşte şi pe plan local, la BNR, şi este de presupus că se va înăspri şi la nivel european.

Cu alte cuvinte, se scumpesc banii, iar scumpind banii, oamenii vor evita să îşi crească gradul de îndatorare, ne-a explicat domnia sa.

Raportul de ţară pe anul 2017 al Comisiei Europene precizează că în absenţa reformelor structurale şi a reformelor fiscale, creşterea economică a României riscă să se confrunte cu o perioadă mai grea.

Comisia Europeană subliniază că explozia economiei româneşti a fost generată de consum, în timp ce inves­tiţiile au rămas la un nivel redus.

Un alt aspect semnalat în paginile raportului de ţară întocmit de autorităţile europene vizează tendinţa ascendentă a deficitului public, determinată de tăierile de taxe şi de majorarea salariilor din zona publică şi a pensiilor.

Conform INS, în ultimul trimestru al anului trecut, PIB-ul a fost cu 0,6% mai mare, în termeni reali, comparativ cu trimestrul al treilea din 2017.

Faţă de acelaşi trimestru din anul 2016, produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 6,9% pe seria brută şi de 7,0% pe seria ajustată sezonier, mai arată datele INS.

Opinia Cititorului ( 2 )

  1. Cum cresterea nu se vede in nivelul de trai? Pai cresterea consumului ce e? Uitati cat s-a cheltuit de sarbatori de Craciun de Revelion de orice mini-sarbatoare sunt milioane de euro sparte de romani si aici si afara. Sigur ca sunt discrepante mari intre regiuni, dar numai daca te uiti in supermarketuri si vezi ce cozi sunt si cum arata carucioarele. Am vazut babute care sparg sute de lei doar pe mancare pentru pisici da? Cluburi, baruri, restaurante, pizzerii, full toate. Sloganul cu suntem saraci murim de foame s-a cam taiat. Si stati ca n-a dat drumul la megasalariile doctorilor si noile pensii. Cat o tine asta e altceva. Oricum Teodorovici a zis ca nu se mai pune problema taierii de salarii daca mai vine vreo petarda. Deci raman imprumuturile si care in criza au dobanzi. Mari. Atunci sa vedem.

    Votam psd ! Ca doar nu suntem dusi cu capul sa votam penibilii penelisti ori gargaragii useristi !

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

PREŢUL SĂNĂTĂŢII

Videoconferinţa FONDURI EUROPENE
DTLAWYERS
BTPay
ADAMA

Curs valutar BNR

29 Oct. 2020
Euro (EUR)Euro4.8747
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1588
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5641
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.4016
Gram de aur (XAU)Gram de aur251.2556

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

AAGES GROUP
syngenta
Cotaţii Emitenţi BVBCotaţii fonduri mutuale
14 Noiembrie - Noaptea Muzeelor
Legal Accelerators
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatservicii curatenie