OFICIAL:Noile măsuri fiscale vor aduce la buget 13,4 miliarde lei, în 2023

MIHAI GONGOROI
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 6 iulie

Noile măsuri fiscale vor aduce la buget 13,4 miliarde lei, în 2023

Klaus Iohannis: "Codul Fiscal, modificat pentru eliminarea unor portiţe"

Ministerul Finanţelor (MF) a pus în dezbatere publică principalele schimbări fiscale care vor avea loc începând cu 1 august 2022, respectiv 1 ianuarie 2023. Printre acestea se numără creşterea impozitului pe dividende de la 5% la 8%, scaderea plafonului pentru microîntreprinderi de la un milion de euro la 500.000 de euro, reducerea plafonului până la care se acordă facilităţile fiscale în construcţii, sectorul agricol şi în industria alimentară, scaderea de patru ori a plafonului pentru trecerea de la normă de venit la sistem real, creşterea TVA la băuturi cu zahăr.

Majoritatea măsurilor vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2023, excepţie făcând majorarea accizei la ţigări şi la băuturi alcoolice, schimbarea modalităţii de calcul a contribuţiilor sociale pentru contractele part-time, creşterea impozitării pentru industria jocurilor de noroc, scăderea plafonului până la care se acordă facilităţile fiscale în construcţii. Acestea vor fi operate de la 1 august 2022, la fel ca eliminarea impozitul specific, care va fi implementat însă cu unele reguli tranzitorii pentru impozitele datorate în cursul anului 2022.

Totodată, pentru microîntreprinderi vor fi limitate consultanţa şi managementul, se vor majora de la 1 ianuarie impozitele pe clădiri şi terenuri prin trecerea la impozitarea în funcţie de valoarea din grila notarială, va scădea plafonul pentru norma de venit la 25.000 de euro, vor apărea plafoane noi, pe lângă cel actual de 12 salarii, pentru contribuţii la venituri din alte surse, va fi modificat sistemul de deduceri personale, iar beneficiile extrasalariale vor fi limitate la 33% din salariu.

Klaus Iohannis: "Sunt pentru păstrarea cotei unice şi împotriva taxei de solidaritate"

Modificarea Codului Fiscal propusă de Guvern este necesară pentru eliminarea unor portiţe şi excepţii din actuala legislaţie şi nu are în vedere nicio majorare a taxelor şi impozitelor pentru cetăţenii de rând, a afirmat, ieri, preşedintele Klaus Iohannis, în cadrul conferinţei de presă susţinută la Palatul Cotroceni.

"Am discutat aceste proiecte cu premierul şi cu miniştrii. Aceste chestiuni vor fi puse în discuţie publică şi nu se vor hotărî peste noapte. Acum este o etapă de discuţii cu mediul de afaceri şi cu sindicatele. (...)

Există o serie de impozite şi taxe care în ultimii ani au fost introduse în alte circumstanţe, poate fără a fi bine fundamentate şi discutate. Se impune o modernizare a întregului cadru.

La asta se lucrează, iar măsurile vor fi prezentate de guvern. Eu i-am rugat să le analizeze foarte bine, să nu apară o povară suplimentară pentru oamenii de rând, să nu apară o inhibitie pentru afaceri, ci să apară o corecţie care face lucrurile mai transparente, mai corecte, care duc la o mai bună colectare a banilor pentru bugetul de stat, adică la reducerea evaziunii fiscale. Nu se discută despre niciun impozit sau taxă pentru oamenii de rând, ci se discută despre situaţii unde până acum au fost reglementări care nu au fost bine gândite, reglementări pentru a elimina anumite portiţe din Codul Fiscal", a spus preşedintele Klaus Iohannis.

Şeful statului s-a referit şi la discuţiile din zona publică despre impozitarea progresivă, taxa de solidaritate şi cota unică.

"Sunt pentru păstrarea cotei unice şi împotriva taxei de solidaritate. Această opinie nu am exprimat-o doar acum, am exprimat-o în mai multe rânduri, pentru că au mai fost încercări în aceste domenii. Taxa de solidaritate nu mi se pare corectă ca principiu. Cota unică nu este cel mai modern mod de a impozita, dar pentru un sistem care încă nu este digitalizat are certe avantaje practice. Până când nu avem o digitalizare funcţională nu cred că în România se poate introduce o altfel de cotă. Este o discuţie care s-a purtat de-a lungul timpului şi pentru a păstra o transparenţă şi o formă de a pune în practică această politică, ne-am exprimat pentru cota unică. Nu este o chestiune neapărat de principiu care nu poate fi schimbat, e o chestiune de aplicabilitate şi oportunitate. Acum nu văd o altă soluţie pentru România. După ce finalizăm digitalizarea peste câţiva ani putem avea o altă discuţie", a spus Klaus Iohannis.

Preşedintele a menţionat că schimbările respective nu pot avea lor în termen scurt şi că, deşi politicienii discută zilnic despre taxe şi impozite pentru că "dă bine la televizor", ei ar trebui să fie preocupaţi de creşterea colectării taxelor şi impozitelor.

"Schimbările prea frecvente la Codul Fiscal le-am criticat în câteva rânduri. Dacă se fac modificări rapide, rezultatul nu este bun: apar sincope, excepţii şi, în loc să funcţioneze mai bine sistemul şi să crească gradul de colectare a taxelor, rezultatul unor schimbări frecvente este exact opusul", a mai afirmat Klaus Iohannis.

Impact bugetar estimat de +13,4 miliarde lei, în 2023

Impactul bugetar estimat este de 2,2 miliarde lei în plus, în anul 2022 şi 13,4 miliarde lei în plus (aproximativ 1% din PIB), în anul 2023. Totodată, din modificările pe impozitarea proprietăţilor sunt estimate 4,5 milliarde de lei încasări suplimentare la bugetele autorităţilor locale. Ordonanţa de urgenţă va fi în primă lectură în şedinţa de astăzi a guvernului, iar săptămâna viitoare este aşteptată să fie adoptată. Pe lângă aceste majorări de taxe şi impozite, Ministerul Finanţelor estimează o creştere semnificativă a colectării ca urmare a digitalizării ANAF, creştere ce va contribui la ajustarea fiscală asumată de România în faţa partenerilor externi.

Potrivit informaţiilor BURSA, ideea din spatele măsurilor este de a realiza o ajustare echilibrată asemănătoarea cu cea cerută de instituţiile europene şi internaţionale şi de creditori, o ajustare pe venituri care să nu destabilizeze mediul economic, în acelaşi timp oferind o soluţie (deduceri ca exemplu) pentru persoanele cu venituri mici. De menţionat că în economie sunt circa 5,6 milioane de angajaţi cu contract de muncă, care prin impozitarea ridicată a muncii asigură mai multe bugete şi plata pensiilor pentru alte 5 milioane de oameni. Ocuparea însă este undeva la 8 milioane de oameni, diferenţa fiind ocupare informală (inclusiv contracte pe microîntreprinderi unde impozitarea este 3% - în România sunt în jur de 260.000 de microîntreprinderi, aceasta fiind o soluţie preferată de "optimizare fiscală").

Majoritatea măsurilor sunt în consonanţă cu analizele şi recomandările Consiliului Fiscal.

USR: "Măsurile propuse de Guvern îi vor sărăci şi mai mult pe români"

USR a reacţionat, printr-un comunicat de presă transmis ieri, la măsurile fiscale propuse de Guvernul PNL-PSD-UDMR, condus de premierul Nicolae Ciucă. USR susţine că măsurile "nu vor face decât să distrugă părţi importante din economie şi îi vor sărăci şi mai mult pe români", dar şi că "sinecuriştii şi baronii PSD şi PNL o vor duce din ce în ce mai bine".

Fostul ministru USR de la Finanţe, Anca Dragu, susţine că a creşte taxele şi impozitele când inflaţia este ridicată reprezintă o măsură profund greşită, iar efectele imediate vor fi creşterea şi mai mare a preţurilor.

Fostul ministru al Economiei, Claudiu Năsui, spune că "niciun guvern în lumea asta nu îşi sabotează proprii contribuabili mai rău decât guvernul nostru actual", în timp ce USR transmite că "sărăcirea populaţiei ajută bazinele lor electorale", făcând referire la populaţia care votează PSD şi PNL.

Alex Milcev, partener EY şi membru în boardul AmCham: "Sistemul fiscal trebuie modificat, iar portiţele fiscale pe PFA şi micro trebuiesc închise"

Alex Milcev, partener în cadrul Ernst & Young (EY) şi membru în boardul AmCham, Camera de Comerţ Americană din România, consideră că sistemul fiscal din România ar trebui modificat, iar cel mai bun lucru ar fi să ne întoarcem la cota unică de impozitare în forma în care a fost introdusă iniţial, în anul 2004. El s-a referit la măsurile fiscale anunţate pentru perioada următoare.

"Suntem conştienţi, vorbesc ca mediu de afaceri şi ca AmCham, că nu este suficient în această conjunctură politică şi financiară doar să avem un sistem mai bun pe partea de colectare, la reducerea combaterii evaziunii fiscale şi aşa mai departe. Deficitele bugetare sunt foarte mari şi sistemul fiscal trebuie modificat. A-l păstra aşa cum este acum şi doar a colecta ceva mai mulţi bani nu o să fie suficient", a arătat Milcev într-o conferinţă ţinută la începutul săptămânii.

AmCham a trimis autorităţilor din domeniu o scrisoare cu propunerile membrilor săi. Printre cele zece principii trimise de Amcham România ministrului Finanţelor se numără reîntoarcerea la sistemul cotei unice de impozitare introdus în anul 2004, plafonarea contribuţiilor la CAS şi CASS la un număr de salarii medii brute, închiderea tuturor portiţelor fiscale existente în zona microîntreprinderilor şi persoanelor fizice autorizate, reducerea evaziunii fiscale şi o mai bună colectare a TVA, stimularea activităţii economice prin încurajarea investiţiilor străine şi investiţiilor româneşti, stimularea exportului de bunuri şi servicii cu valoare adăugată.

"A păstra sistemul fiscal cum este acum şi doar a colecta mai mulţi bani din aceleaşi reguli nu o să fie suficient. (...) Acum 20 de ani noi chiar am avut impozit progresiv. Când m-am angajat, cota superioară la impozit pe salarii a fost 60%, nu 16%, cum ne-am obişnuit cu toţii şi am ajuns de la 16%, la 10% şi la 5%. În 2004, impozitarea progresivă a fost înlocuită de cota unică. 16% era aproape orice, indiferent că erau persoane fizice, juridice, orice vrei tu era foarte simplu de înţeles. Meseria de consultant fiscal a devenit mult mai simplă şi orice contabil trebuia să ia o bază şi să înmulţească cu 16%, nu să ţină minte ce să facă, ce cotă să aplice şi aşa mai departe", a precizat Milcev.

Referitor la închiderea portiţelor fiscale existente în zona microîntreprinderilor şi PFA-urilor, Alexandru Milcev a arătat că acest sistem este abuzat.

"Dacă o microîntreprindere poate să asigure o impozitare de 6%, când comparăm cu costul fiscal al unui contract de muncă de peste 41%, constatăm o diferenţă de şapte ori. Nu 1,5, nu 30% sau 50%, ci de şapte ori. Tentaţia ca să aleagă acest sistem unele companii care nu ar trebui să fie încadrate la microîntreprinderi este prea mare şi avem de-a face cu o evaziune fiscală", a precizat Alex Milcev.

Adrian Vascu, senior partner Veridio şi fost preşedinte ANEVAR: "La clădirile rezidenţiale cota minimă de impozitare creşte de cinci ori"

Adrian Vascu, senior partner la Veridio şi fost preşedinte ANEVAR (Asociaţia Naţională a Evaluatorilor Autorizaţi din România), arată într-o postare pe blogul personal că, la modificările privind impozitarea clădirilor, valoarea impozabilă cu care se înmulţesc cotele de impozitare minime (majorate de la 0,08% la 1% şi de la 0,2% la 1%) pentru a rezulta impozitul va fi preluată din studiile de piaţă administrate de notari. Acesta arată la clădirile rezidenţiale cota minimă de impozitare a crescut de cinci ori.

Adrian Vascu a menţionat: "Trimiterea la studiile de piaţă administrate de notarii publici se referă la studiile de piaţă plătite de aceştia. Ce nu ştiu iniţiatorii actului normativ propus este cum se realizează aceste studii. Eu cred că o datorie importantă a notarilor ar trebui să fie nu administrarea acestor studii, cât furnizarea informaţiilor de piaţă pe care le deţin, pentru realizarea acestora. Aş vrea să lămurim puţin şi afirmaţia şi mirarea unora: ce se schimbă acum, având în vedere că grilele notarilor au fost realizate şi până acum tot de către evaluatori? Aşadar, aceste grile, definite în Codul fiscal începând cu anul 2016 ca Studii de piaţă, nu aveau nicio trimitere la cine le face şi pe ce bază le întocmeşte. Şi bineînţeles niciun corespondent în legislaţia evaluării. Faptul că unii evaluatori şi-au asumat acest lucru, a fost decizia personală, şi mulţi dintre ei au scris în ipotezele din studii că nu au respectat standardele de evaluare. Pentru grilele de anul viitor a apărut o modificare importantă. În decembrie 2021 s-a modificat Codul fiscal, fără consultarea ANEVAR, şi s-a trasat sarcina evaluatorilor autorizaţi de a întocmi aceste studii de piaţă. Aşadar, până la data elaborării lor, va apărea un ghid de evaluare, despre care ANEVAR a anunţat deja că nu va include nicio estimare a valorii, ci doar valori minime consemnate pe piaţă în anul anterior. Punctele de vedere anterior transmise de către ANEVAR privind utilizarea limitată a acestor studii au fost puse la dispoziţia utilizatorilor acestor grile şi există luări de poziţii aflate atât pe www.anevar.ro, cât şi în Revista Valoarea, editată trimestrial de către ANEVAR. E clar că la clădirile nerezidenţiale cota minimă de impozitare a crescut de 5 ori. Este de văzut cât vor creşte impozitele dacă noile valori impozabile vor fi mai mari sau mai mici. (...) În realitate, pe baza valorilor impozabile aferente fiecărei clădiri, pe care primăriile le cunosc deja, dacă se aplică o cotă de impozitare majorată, cresc impozitele. (...) Aşa cum spune acum legea, funcţionari ai primăriilor vor căuta prin grilele notariale şi vor introduce în sistemul lor de evidenţă valorile impozabile pentru fiecare casă. Întrebaţi-i şi vedeţi dacă e posibil şi cât timp le va lua acest lucru. Sau, cei care citiţi, ajutaţi-i şi vedeţi cum puteţi să vă găsiţi propriile case în grile. Şi vă rog să aveţi în vedere că pentru la anul, structura acestor studii se va schimba. Legiuitorul s-a gândit, însă, că e posibil să nu existe în grile valorile dintr-un sat sau oraş. Nu-i nimic, şi-a zis el, primăria va alege din localităţi similare. Ce înseamnă acest lucru? Cine va decide? De pe ce străzi le vor alege? La clădirile nerezidenţiale, în declaraţia contribuabililor nu există suprafeţele clădirilor, deci încadrarea în grilă va însemna ca funcţionarii primăriilor să extragă suprafeţele din rapoartele de evaluare pe care le deţin în format letric. (...) Dacă nici acest lucru nu va funcţiona, primăria, prin excepţie zice legea, la alegere, deci responsabilitatea ei, va putea utiliza valorile impozabile existente. Bingo. Excepţia va deveni deci regulă. Se vor aplica noile cote de impozitare, majorate cât de cât, asupra valorilor impozabile anterioare, în majoritatea situaţiilor. În acest caz de ce să faci deviaţia cu grila? De ce să perpetuezi ceva ce nu poate fi destinat unui asemenea scop? Răspunsul meu este compus din două cuvinte: viteză şi superficialitate".

La rândul său, ANEVAR arată într-un punct de vedere publicat pe site-ul propriu că "în zonele unde nu există pieţe active - în care nu sunt înregistrate tranzacţii - sau pe segmentele de piaţă unde nu au fost tranzacţii, studiile (de piaţă realizate de ANEVAR - n.r.) nu vor prezenta valori": "Considerăm că utilizarea acestor studii pentru stabilirea valorilor impozabile a proprietăţilor va genera multe situaţii în care acestea nu vor putea fi identificate/încadrate, situaţie care va conduce la un blocaj, astfel utilizarea studiilor va crea dificultăţi statului în stabilirea şi colectarea impozitelor. Opinăm că sistemul actual de estimare a valorilor impozabile poate fi adaptat astfel încât să se asigure obiectivele asumate prin PNRR de trecere a valorii impozabile spre valoarea de piaţă, dar nu prin utilizarea studiilor de piaţă menţionate în Codul fiscal şi ne exprimăm disponibilitatea acordării sprijinului în aceste demersuri", mai arată ANEVAR.

Gilda Lazăr, director Corporate Affairs & Communications la JTI România: "Predictibilitatea fiscală ne ajută să planificăm afacerile, să plătim taxe, să investim"

Gilda Lazăr, director Corporate Affairs & Communications la JTI România, a precizat, recent, pentru ziarul BURSA că industria tutunului îşi doreşte predictibilitate şi un calendar clar de accize pe următorii cinci ani. Aceasta a arătat că, în 2021, industria tutunului a avut contribuţii fiscale la buget de circa 20 de miliarde de lei: "Pe parcursul ultimelor luni, am discutat deschis şi transparent cu Ministerul Finanţelor despre un nou calendar de accize, pe cinci ani, pentru că  predictibilitatea fiscală ne ajută să planificăm afacerile, să plătim taxe, să investim, să ne implicăm în rezolvarea problemelor reale ale societăţii. Acesta va fi al cincilea calendar de accizare, primul fiind stabilit în anul 2002, înainte de aderarea României la Uniunea Europeană. Tradiţia calendarelor a fost binevenită atât pentru industrie, cât şi pentru stat, iar nerespectarea acestora s-a reflectat în creşteri bruşte ale contrabandei şi scăderea veniturilor bugetare. Cel mai cunoscut exemplu este 2009-2010, când contrabanda a depăşit 36% din piaţă, din cauza majorărilor neplanificate ale accizei, generând astfel un miliard de euro pierderi la buget".

Industria jocurilor de noroc: "Propunerea de taxare a jocurilor de noroc discriminează jucătorii de pe platformele online"

Într-o reacţie transmisă ieri Redacţiei, Asociaţia Organizatorilor de Jocuri de Noroc la Distanţă (AOJND) afirmă că propunerea de taxare a jocurilor de noroc discriminează jucătorii de pe platformele online.

"Propunerea Guvernului de mărire a taxelor percepute jucătorilor, aşa cum a fost aceasta propusă în proiectul de OUG, discriminează jucătorii pe platformele online, care sunt taxaţi de la 10% la fiecare retragere, în timp ce jucătorii de la sloturi, cazinouri tradiţionale sau cluburi de poker sunt scutiţi de orice taxa la retrageri de până la 600 de lei", arată AOJND.

"Nu putem vorbi de combaterea dependenţei de jocuri de noroc când îi penalizăm pe cei mai corecţi dintre operatori, cei din online, care au implementate sisteme auditate de joc responsabil", spune Odeta Nestor, preşedintele AOJND, for care reprezintă principalii operatori din gamblingul online licenţiaţi în România.

AOJND solicită ca pragul de scutire de taxe să fie aplicat şi la jucătorii platformelor online, pentru o abordare echitabilă. Asociaţia arată că România rămâne singura ţară din UE care taxează retragerile, nu câştigurile jucătorilor

Măsurile propuse, pe larg

Scade pragul pentru microîntreprinderi

În prezent, încadrarea ca microîntreprindere se efectuează dacă microîntreprinderea a realizat la data de la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent venituri ce nu au depăşit echivalentul în lei a 1.000.000 euro. Ministerul Finanţelor propune scăderea acestui prag la 500.000 de euro.

Totodată, se va institui condiţia ca microîntreprinderea să aibă cel puţin un salariat (activ), situaţie în care este necesară eliminarea cotei de impozitare de 3%. Un acţionar/asociat va fi condiţionat să deţină titluri de participare la cel mult trei microîntreprinderi, în cazul acţionarilor/asociaţilor care deţin mai mult de 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot. Vor fi de asemenea limitate la 20% veniturile obţinute din consultanţă şi management.

La microîntreprinderi se vor exclude din sfera de aplicare a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor persoanele juridice care desfăşoară activităţi: în domeniul bancar, în domeniul asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital, inclusiv activităţi de intermediere în aceste domenii, în domeniul jocurilor de noroc, precum şi a persoanelor juridice române care desfăşoară activităţi de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor de petrol şi gaze naturale. Se va elimina posibilitatea de opţiune pentru aplicarea impozitului pe profit în situaţia în care erau îndeplinite condiţiile legate de valoarea capitalului social şi a numărului de salariaţi. Se va menţine cota de impozitare de 1%.

Creşte impozitul pe dividende, creşte TVA la băuturi cu zahăr şi bere fără alcool, de la 9% la 19%

Impozitul pe dividende creşte de la 5% la 8%, pentru dividendele distribuite/plătite între persoane juridice române, precum şi pentru cele distribuite/plătite nerezidenţilor. Au fost decise, de asemenea, creşteri de TVA. Astfel, pentru restaurante, servicii de catering şi hoteluri (HoReCa), taxa pe valoarea adăugată creşte de la 5% la 9%. Pentru băuturile cu zahăr, TVA creşte de la 9% la 19% (inclusiv berea fără alcool). Totodată, se va aplica aceeaşi cotă de TVA, respectiv cotă redusă de 9%, atât pentru livrarea de alimente, inclusiv băuturi (cu excepţia băuturilor alcoolice şi a celor nealcoolice cu adios de zahăr.

TVA de 5% pentru livrarea de locuinţe doar o singură dată

Ministerul Finanţelor propune ca, începând cu data de 1 ianuarie 2023, să se restrângă sfera de aplicarea a cotei reduse de TVA de 5% pentru livrarea de locuinţe către persoane fizice. Astfel, persoanele fizice vor putea să beneficieze de această facilitate o singură dată, respectiv să achiziţioneze, în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice, o singură locuinţă a cărei valoare nu depăşeşte suma de 600.000 lei, exclusiv TVA, cu cota redusă de 5%. Totodată, se propune ca persoanele fizice care au încheiat acte juridice care au ca obiect plata în avans pentru achiziţia de locuinţe cu cota redusă de TVA de 5%, anterior datei de 1 ianuarie 2023, să beneficieze de aplicarea cotei reduse de TVA în anul 2023 în condiţiile legale în vigoare la data încheierii acestor acte.

Creşte acciza la ţigări

Ministerul Finanţelor propune creşterea nivelului accizei totale pentru ţigarete, începând cu 1 august 2022, de la 563,97 lei/1.000 ţigarete la 594,97 lei/1.000 ţigarete (60 de bani/pachet de ţigări), ca parte din noul calendar convenit cu industria de tutun şi ca urmare a faptului că acciza era sub nivelul minim din directivele UE. Ministerul propune de asemenea majorarea nivelului accizelor pentru alcool şi băuturi alcoolice, începând cu 1 august 2022, având în vedere că nivelul accizelor pentru aceste produse nu a mai fost actualizat de la rescrierea Codului fiscal în 2015.

Se elimină impozitul specific, se trece la impozit în regim de microîntreprindere

Ministerul Finanţelor mai propune abrogarea, începând cu data de 1 august 2022, a prevederilor Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activităţi. Persoanele care au datorat impozit specific unor activităţi, vor fi obligate la plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, indiferent de îndeplinirea condiţiilor de aplicare a acestui sistem de impunere şi/sau a impozitului pe profit pentru veniturile realizate din alte activităţi decât cele corespunzătoare codurilor CAEN specifice.

De asemenea, au fost stabilite reguli tranzitorii pentru impozitele datorate în cursul anului 2022.

Scade plafonul până la care se acordă facilităţile fiscale în construcţii, sectorul agricol şi în industria alimentară

Una dintre măsurile propuse este modificarea plafonului până la care se acordă facilităţile fiscale în domeniul construcţiilor, sectorul agricol şi în industria alimentară, respectiv de la 30.000 lei lunar la 10.000 lei lunar, inclusiv. Pentru partea din venitul brut lunar ce depăşeşte 10.000 lei nu se aplică facilităţile fiscale. Se propune revizuirea reglementării privind acordarea facilităţilor fiscale în sectorul construcţii, în ceea ce priveşte condiţia referitoare la calculul cifrei de afaceri, în sensul în care raportarea are în vedere doar informaţii/date din anul curent.

PFA: Scade de patru ori plafonul pentru trecerea de la normă de venit la sistem real

Se propune modificarea plafonului până la care contribuabilii pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit, respectiv de la 100.000 euro la 25.000 euro. Modificarea are în vedere contribuabilii care realizează venituri din activităţi independente, altele decât venituri din profesii liberale obţinute din prestarea de servicii cu caracter profesional, potrivit actelor normative speciale care reglementează organizarea şi exercitarea profesiei respective.

Se revizuiesc deducerile

Finanţele mai propun revizuirea sistemului de acordare a deducerilor personale în cazul contribuabililor care realizează venituri din salarii la locul unde se află funcţia de bază. Astfel, vor exista deduceri de impozite pentru veniturile până în 4.500 de lei, urmând ca  impactul bugetar doar al acestei măsuri să fie de 3 miliarde de lei pe an până în 2023. Totodată, tinerii cu vârste până în 26 de ani vor beneficia de deduceri de 15% din impozitul pe venit, în valoare maximă de 383 de lei. De asemenea, vor exista deduceri pentru familiile care au copii, în sumă de 100 de lei pentru fiecare copil sub 18 ani, dacă aceştia sunt la o formă de învăţământ. De la 4 copii, în sus, impozitul pe venit va fi zero. Deducerea se va aplica doar unuia dintre părinţi.

Plafon de venit neimpozabil pentru beneficii extrasalariale

În cazul veniturilor din salarii şi asimilate salariilor se propune introducerea unui plafon lunar de venit neimpozabil şi care nu se cuprinde în bazele de calcul ale contribuţiilor sociale obligatorii, de cel mult 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, în condiţiile stabilite prin lege. Pentru partea care depăşeşte plafonul neimpozabil lunar de 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, se datorează impozit pe venit şi contribuţii sociale obligatorii.

Creşte impozitul pentru jocuri de noroc până spre 40%

În cazul veniturilor obţinute din jocuri de noroc, se propune menţinerea modalităţii de determinare a impozitului pe venit prin aplicarea unui barem de impunere cu tranşe de venit asupra fiecărui venit brut, cu cote de impunere cuprinse între 10% şi 40%. Totodată, baremul de impunere propus cuprinde şi modificarea tranşelor de venit.

În cazul veniturilor obţinute ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machine şi lozuri se propune modificarea plafonului neimpozabil la nivelul a 600 lei, inclusiv, pentru fiecare fiecare venit brut primit de contribuabil.

Nou mod de calcul al impozitelor pe proprietate

Se propune un nou mod de calcul a valorii impozabile pentru clădirile rezidenţiale pe baza valorilor cuprinse în Studiile de piaţă referitoare la valorile orientative privind proprietăţile imobiliare din România, administrate de Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România publicate anual pe pagina de internet a UNNPR şi a cotelor de impozitare respective.

Se propune modificarea limitelor minime ale cotelor de impozitare şi anume: la clădiri rezidenţiale cotele vor fi de 0,1% - 0,2% iar la clădirile nerezidenţiale cotele vor fi de 1% - 1,3%.

Se propune un nou mod de calcul a valorii impozabile pentru clădirile nerezidenţiale pe baza valorilor cuprinse în "Studiile de piaţă referitoare la valorile orientative privind proprietăţile imobiliare din România", administrate de Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România, publicate anual pe pagina de internet a UNNPR şi a cotelor de impozitare respective.

Autorităţile publice locale, la propunerea autorităţii executive, pot majora sau diminua nivelul impozitelor şi taxelor locale cu până la 50%.

Scade pragul de la care firmele sunt obligate să ofere plata cu cardul

Se propune reglementarea modificării pragului cifrei de afaceri, de la 50.000 euro la 10.000 euro în echivalent lei, începând cu care persoanele juridice care desfăşoară activităţi de comerţ cu amănuntul şi cu ridicata, precum şi cele care desfăşoară activităţi de prestări servicii, au obligaţia de a accepta ca mijloc de plată cardurile de debit, de credit sau preplătite.

Pentru a permite operatorilor economici din categoria celor vizaţi de prevederile sus-menţionate întreprinderea tuturor demersurilor necesare în vederea instalării terminalelor de plată, inclusiv încheierea contractelor aferente cu instituţiile acceptante, s-a prevăzut faptul că măsura va intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2023.

................................

Schimbări de calcul pentru plata contribuţiilor sociale

Se propune introducerea ca bază lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale şi al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate salariul minim brut pe ţară garantat în plată, pentru veniturile realizate în baza contractelor individuale de muncă cu normă întreagă sau cu timp parţial al căror nivel este sub acest nivel. Astfel, venitul luat în calcul va fi salariul minim brut pe ţară în vigoare în luna pentru care se datorează contribuţiile şi nu venitul realizat de salariat.

Măsura nu se aplică în cazul în care angajaţii realizează în cursul aceleiaşi luni venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de calcul cumulată aferentă acestora este cel puţin egală cu salariul minim brut pe ţară.

"Măsura vizează situaţiile în care se află anumiţi salariaţi, pentru care angajatorul nu este obligat la plata contribuţiei de asigurări sociale şi a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, la nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată. În acest sens, au fost considerate vulnerabile din punct de vedere economic şi social anumite categorii de persoane fizice cum ar fi: elevii, studenţii, persoanele cu dizabilităţi, ucenicii, etc. În acest context, au fost avuţi în vedere şi pensionarii care au ca sursă de venit pensia acordată din sitemul public de pensii ţinând cont de grupul vulnerabil din care aceştia fac parte", arată Ministerul Finanţelor.

De asemenea, propunerea are ca scop descurajarea angajatorilor, care în încercarea de a reduce sarcina fiscală, încheie contracte de muncă cu timp parţial în situaţii în care activitatea desfăşurată ar presupune un program normal de muncă.

Se propune modificarea bazei anuale de calcul al contribuţiei de asigurări sociale, în cazul persoanelor care realizează venituri din activităţi independente venituri şi/sau venituri din drepturi de proprietate intelectuală, din una sau mai multe surse şi/sau categorii de venituri, a căror valoare cumulată este cel puţin egală cu 12 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice - Capitolul II. Date privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza în România şi contribuţiile sociale datorate, astfel:

Baza anuală de calcul al contribuţiei de asigurări sociale o reprezintă venitul ales de contribuabil, care nu poate fi mai mic decât:

a) nivelul de 12 salarii minime brute pe ţară, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 şi 24 salarii minime brute pe ţară;

b) nivelul de 24 salarii minime brute pe ţară, în cazul veniturilor realizate de peste 24 salarii minime brute pe ţară.

Se propune modificarea bazei anuale de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, în cazul persoanelor care realizează venituri din activităţi independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din asocierea cu o persoană juridică, contribuabil potrivit prevederilor titlului II sau titlului III, venituri din cedarea folosinţei bunurilor, venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, venituri din investiţii şi venituri din alte surse, din una sau mai multe surse şi/sau categorii de venituri, a căror valoare cumulată este cel puţin egală cu 6 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice - Capitolul II. Date privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza în România şi contribuţiile sociale datorate, astfel:

Baza anuală de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate o reprezintă:

a) nivelul a 6 salarii minime brute pe ţară, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 6 şi 12 salarii minime brute pe ţară;

b) nivelul de 12 salarii minime brute pe ţară, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 şi 24 salarii minime brute pe ţară;

c) nivelul de 24 salarii minime brute pe ţară, în cazul veniturilor realizate de peste 24 salarii minime brute pe ţară.

Opinia Cititorului ( 13 )

  1. sa vezi de acum scaderi de preturi la imobiliare vechi si cresterea chiriilor in alea noi :D

    1. Cum ai calculat?

      Prețurile imobiliarelor scad din cauza restrângerii creditării. Chiriile vor fi afectate de criză. Primele.

      Aburelile impozitării nu fac decât să vină buluc peste investitorul pasiv. :) 

      aia tineri si productivi vor sa stea in imobile curate, in zone frumos amenajate, cu loc de parcare inclus, care de obicei sunt constructiile noi , indiferent ca sta 1 zi , 1 saptamana ,1 an, 5 ani , iar inchirierile vor oscila intre termen lung si regim hotelier / airbnb

      Cele vechi au de partea lor locatia, insa vin cu multe minusuri: 

      -durata de viata depasita a instalatiilor comune( apa, electric, lifturi, canalizare)  

      -durata de viata depasita a acoperisurilor (mai ales cele cu tigla) 

      -ineficiente energetic -> costuri mari chirias 

      -aspect neplacut, invechit, mare parte nu au trecut prin renovari unitare exterioare+interior. 

      -compart imentare defectuoasa, semi decomandat in anul 2022 ??? 

      - racodat la incalzirea centrala si astepti dupa primar pt apa calda / caldura 

      Aceste minusuri trag in jos si pretul chiriei si pretul de vanzare. 

      Evident sunt exceptii in fiecare categorie dar overall constructiile noi ofera un confort sporit.

    Stat de plata in Romania

    Libertatea a intrat în posesia statului de plată din iunie 2022, în care se vede cât câștigă șefii companiei publice Infrastructură Sector 5 SA - București. Directorul Florin-Niculae Titică a încasat în luna iunie 20.000 de euro net: salariu de 4.000 de euro în mână, la care s-a adăugat o primă de 21.000 de euro brut, reprezentând 16.000 de euro net. 

    Primăria Sectorului 5 a plătit în iunie 21.000 de euro primă unui director. „Am meritat. Pentru performanțe” 

    Directorul Titică este cel care a fost înlăturat acum câteva zile de la Infrastructură S5 SA, după ce Libertatea a descoperit că Google Street View l-a fotografiat când un subaltern i-a lucrat în gospodărie. 305.000 de lei, echivalentul a 61.000 de euro. Aceasta este suma pe care fostul director al companiei Infrastructură S5 SA, Florin-Niculae Titică, a cheltuit-o pe prime, de la buget, în luna iunie 2022, pe când nu știa că va fi ultima lună petrecută de el la conducerea instituției. Din fondul de premiere, Titică a primit o treime: 21.000 de euro brut, aproximativ 16.000 de euro net. Impozitul de 21,15% e mai mic decât media în România, pentru că Infrastructură S5 SA s-a declarat la Fisc drept companie care operează în construcții și, prin urmare, are facilități fiscale, au explicat surse din instituția publică pentru ziar. Cu tot cu salariul de 26.580 de lei lunar, Titică ajunge la un total al venitului brut de 132.740 de lei. Din statul de plată reiese că i se deduc doar 21,25% reprezentând CAS (Contribuția la Asigurările Sociale), în valoare de 32.060 de lei.  

    7 membri CA au ajuns și ei la venituri lunare de peste 6.000 de euro Fondată în 2019, Infrastructură S5 SA este o companie în care 99% dintre acțiuni sunt deținute de Consiliul Local al Primăriei Sector 5, în timp ce 1% dintre acțiuni revin Centrului Cultural Ștefan Iordache din subordinea primăriei.  

    Compania realizează lucrări de reparații pentru drumurile aflate în administrarea Primăriei Sectorului 5. Titică nu este singurul premiat. Președintele Consiliului de Administrație și 7 membri ai CA, au primit prime de câte 28.461 de lei. Aproximativ 5.600 de euro brut, din care se scade CAS de 21,25%.  

    Salariile nete ale acestor 7 membri sunt de 7.500 de lei pe lună, iar cu primă cu tot ajung în iunie 2022 la 6.000 de euro net. Președintele CA se numește Claudiu Ceti și este fostul consilier de la cabinetul primarului Cristian Popescu Piedone. Potrivit documentului publicat de ziar, singurii care nu au fost premiați suplimentar sunt cei trei cenzori, secretarul CA și secretarul Adunării Generale a Acționarilor (AGA).

    Daca dublau majorarile puteau aduce 26 miliarde. Nu era mai bine?

    Dezmat pe banii nostri.

    Cresc cheltuielile cu aparatul bugetar, calitatea muncii prestate de ei scade (probabil ca este nevoie de atat de multi bugetari pentru ca sunt incompetenti si pentru ceea ce face un angajat din privat, la stat este nevoie de 3 bugetari, mai bine platiti decat cei din privat, mai obraznici si mai lenesi. Singurele discutii intre ei sunt barfe despre avansari, prime, cine si cat a luat si a cui pila este fiecare dintre ei. Nimic despre munca, despre calitatea si eficientizarea ei, despre ceea ce returneaza societatii pentru salariile pe care le incaseaza de la ea. 

    Dupa cum am mai scis, nu putem contribui noi la buget atat de mult pe cat pot risipi ei. 

    În administraţia publică s-au angajat aproape 5.800 de funcţionari în primele şase luni din 2022, în creştere cu 23% faţă de perioada similară din 2021 şi cu 87% mai mulţi ca în primul semestru din 2020 ? Instituţiile publice au avut la dispoziţie până pe 1 iulie 2022 să demareze concursurile de angajare pentru posturile libere, având în vedere că guvernul a decis să suspende recrutările la stat până pe 31 decembrie 2022. 

    Aproape 5.800 de funcţionari publici au fost recrutaţi în primele şase luni din 2022, dintre care circa 400 în funcţii de conducere, conform datelor furnizate de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici (ANFP). Spre comparaţie, în primele şase luni din anul 2021 au fost recrutaţi circa 4.750 de funcţionari publici, dintre care 495 în funcţii de conducere, iar în aceeaşi perioadă din anul 2020 au fost recrutaţi aproape 3.100 de funcţionari, dintre care 374 pentru funcţii de conducere

    1. asa digitalizeaza ei romania, facand angajari la stat.

      România are cele mai mici venituri raportate la PIB de prin UE, adică este cel mai libertarian stat UE.

      Deși e perfect, te plângi în continuu. 

      Nu e libertarian cu așa aparat administrativ imens, doar Irlanda este în Europa !

      Bine, mergi în alt stat UE, unde taxele sunt mai mari.

    Statul nu e in stare sa colecteze taxele pe care le are deja in lege, de ce ar creste veniturile? Ca o sa plateasca mai mult cei corecti? cei incorecti, oricum nu platesc...

    1. Cresc costurile cu serviciul datoriei publice, trebuie crescute veniturile la buget. :)

      A fost un țerean care spunea ceva despre redevențe, taxe pt corporații, dar s-au împotrivit unii care n-au plătit taxe în viața lor. :) 

    masura Japca Anaf facuta persoanelor fizice....neinscrise in partid....sigur va adauga bani la bugetul statului, buni pt pensii speciale si furtul prin lucrari publice. Tara lucrului bine facut.

Pe scurt

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

csalb.ro
Electromagnetica
arsc.ro

Curs valutar BNR

11 Aug. 2022
Euro (EUR)Euro4.9090
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7494
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.0470
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8036
Gram de aur (XAU)Gram de aur273.2231

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro