Opinie Deloitte: Frână bruscă pe cheltuielile publice - cu ce condiţii vine „păsuirea” de la Comisia Europeană?

Dan Bădin, Partener Servicii Fiscale în cadrul Deloitte România, transmite, într-un comunicat remis redacţiei, o opinie cu privire la recentele avertismente ale Comisiei Europene privind situaţia bugetară a României şi condiţiile impuse pentru continuarea procesului de corectare a deficitului excesiv. Astfel, potrivti sursei citate, el menţionează:

„Abordarea neconvingătoare din trecut a autorităţilor din România cu privire la reducerea deficitului bugetar, care a ajuns la 9,3% din PIB în 2024 şi continuă să rămână la un nivel ridicat şi în 2025, a determinat instituţiile europene să emită informări potrivit cărora ţara noastră nu a implementat soluţii eficiente pentru corectarea deficitului şi să avertizeze că această stare de fapt „deschide calea unor posibile măsuri suplimentare în cazul în care România nu acţionează rapid pentru a-şi reduce dezechilibrele bugetare”. Şi, deşi în cea mai recentă comunicare, din 23 iunie, Comisia Europeană propune 15 octombrie 2025 ca dată până la care ţara noastră să ia măsuri eficiente de corectare a deficitului excesiv, factorii de decizie trebuie să acorde atenţie condiţiilor care însoţesc această propunere, în special cu privire la restrângerea cheltuielilor publice.

Concret, comisia recomandă Consiliului UE să stabilească un nou termen (15 octombrie 2025) până la care autorităţile din România să implementeze măsuri concrete pentru a asigura corectarea în timp util a deficitului excesiv (până în anul 2030), dar înăspreşte limitele maxime privind creşterea cheltuielilor publice. Dacă la începutul anului instituţiile europene considerau că România îşi permite să majoreze cheltuielile publice cu 5,1% în 2025 (faţă de 2024) şi cu 4,9% în 2026, acum susţin că acestea trebuie temperate la cel mult 2,8% în 2025 şi 2,6% în 2026. Următoarea reuniune a Consiliului ECOFIN este programată pe data de 8 iulie şi rămâne de văzut dacă propunerea Comisiei Europene va fi aprobată şi ce recomandări vor mai fi emise. Însă, indiferent de decizia Consiliului măsurile de corecţie trebuie implementate cât mai rapid pentru a menţine cheltuielile în limita menţionată de CE, dat fiind că, în primele patru luni din acest an, avem deja o creştere de 6,6% faţă de perioada similară din 2024.

Pe de altă parte, măsurile de reducere a deficitului sunt necesare şi în perspectiva evaluărilor aşteptate din partea agenţiilor de rating, în lunile care urmează. În prezent, România este plasată de către cele trei mari agenţii de evaluare financiară pe ultima treaptă recomandată investitorilor, cu perspectivă negativă. În cazul înrăutăţirii calificativului, ţara noastră intră în categoria statelor nerecomandate pentru investiţii, cu impact incomensurabil asupra costurilor şi disponibilităţii împrumuturilor.

Lipsă totală de reacţie de la începutul acestui an

Ţara noastră se află în procedură de deficit excesiv încă din 2019 (când a înregistrat un dezechilibru bugetar de 4,6% din PIB), a fost scutită de măsuri de corecţie pe perioada pandemiei, când regulile fiscale au fost suspendate în UE pentru a permite statelor membre să îşi sprijine economiile afectate de criza sanitară, dar ulterior a reintrat în vizorul autorităţilor europene şi a fost supusă presiunilor pentru a îşi consolida poziţia fiscal-bugetară. Însă, pentru că, de data aceasta, România nu mai era singura ţară aflată în procedură de deficit excesiv, CE a relaxat procedurile şi a acordat statelor respective posibilitatea de a-şi ajusta deficitul bugetar pe o perioadă de patru până la şapte ani, cu condiţia să realizeze reformele structurale şi investiţiile necesare pentru creşterea competitivităţii economiilor naţionale. România, aflată deja pe un trend accelerat de creştere a deficitului, a transmis CE, în octombrie 2024, un plan fiscal-structural pe şapte ani (termenul maxim admis) prin care s-a angajat să reducă deficitul bugetar la 7,9% din PIB în 2024, la 7% din PIB în 2025 şi la 2,5% din PIB în 2031.

Consiliul UE a aprobat planul României în luna ianuarie 2025 şi a emis un set de recomandări pentru ţara noastră care, practic, reprezentau direcţiile de urmat pentru redresarea finanţelor publice - limitele în care ar fi trebuit să se încadreze cheltuielile publice şi reformele necesare pentru stabilizarea economiei şi creşterea veniturilor la bugetul de stat (inclusiv reforma fiscală, cu accent pe modernizarea administraţiei fiscale şi, implicit, pe eficientizarea colectării taxelor şi impozitelor).

Măsurile de corecţie ar fi trebuit adoptate de România până la data de 30 aprilie 2025 şi prezentate Comisiei Europene în raportul anual privind progresele înregistrate în prima parte a anului, dar acest raport nu a fost nici până acum transmis instituţiilor europene.

Astfel, la începutul lunii iunie 2025, Comisia Europeană a constatat că România nu a luat măsuri eficiente pentru corectarea deficitului bugetar şi a înaintat Consiliului ECOFIN o informare în acest sens. În documentul transmis consiliului, CE a identificat cele mai presante provocări cu care se confruntă ţara noastră, respectiv dezechilibrele macroeconomice excesive, şi a transmis, din nou, setul de recomandări pentru remedierea situaţiei. A urmat, în 20 iunie, informarea Consiliului ECOFIN cu privire la faptul că România nu numai că nu a luat măsurile recomandate la începutul acestui an (21 ianuarie 2025) ci, din contră, „cheltuielile bugetare au crescut mult mai rapid decât era recomandat, ceea ce a condus la un deficit public ridicat persistent şi a pus în pericol corectarea în timp util a deficitului excesiv al României, până în 2030”.

Recomandările instituţiilor europene, calea de urmat pentru redresarea bugetară

În această situaţie ne aflăm acum şi este foarte important ca, odată încheiat calendarul electoral din ultimul an, reprezentanţii autorităţilor să urmeze recomandările instituţiilor europene, care, în esenţă, vizează stabilizarea finanţelor publice şi maximizarea potenţialului de dezvoltare a economiei româneşti. Concret, este vorba de menţinerea cheltuielilor publice pe traiectoria de corecţie şi punerea în aplicare a reformelor şi programelor de investiţii asumate prin planul fiscal structural pe termen mediu. Totodată, CE recomandă României să urgenteze punerea în aplicare a planului de redresare şi rezilienţă (PNRR), inclusiv a capitolului REPowerEU, să accelereze implementarea programelor aferente politicii de coeziune şi să utilizeze la nivel optim instrumentele UE, inclusiv oportunităţile oferite de platforma InvestEU şi de Platforma de Tehnologii Strategice pentru Europa, pentru a îmbunătăţi competitivitatea economiei româneşti. În acest sens, autorităţile din România sunt încurajate să pregătească şi să planifice mai bine proiectele mari de infrastructură şi să accelereze punerea lor în aplicare, să se asigure că proiectele mature de investiţii publice sunt realizate în timp util şi să promoveze investiţiile private pentru a stimula dezvoltarea economică durabilă.

Şi, nu în ultimul rând, instituţiile europene spun că România ar trebui să îmbunătăţească eficienţa administraţiei publice şi previzibilitatea procesului decizional, asigurându-se că iniţiativele legislative au la bază studii de impact relevante şi sunt supuse unor consultări adecvate cu părţile interesate”.

Acesta concluzionează: „În concluzie, documentele instituţiilor europene oferă o imagine clară a stadiului în care se află economia României şi a zonelor în care este necesară o intervenţie promptă pentru corecţii. Este nevoie doar ca autorităţile române să dea dovadă de voinţa necesară în acest sens, pentru a evita, pe de o parte, reducerea ratingului de ţară şi, pe de altă parte, dezangajarea fondurilor europene şi, implicit, blocarea a numeroase proiecte esenţiale pentru dezvoltarea de ansamblu a societăţii româneşti. Noul guvern de la Bucureşti a anunţat, prin programul de guvernare, că tratează cu prioritate aspectele legate de reducerea deficitului bugetar, iar nu doar Comisia Europeană, ci şi întreaga societate aşteaptă rezultate concrete în acest sens, cât mai repede”.