Antibiotice Iaşi

PLASAMENTE ALTERNATIVEFemei pictore

Marius Tiţa
Ziarul BURSA #Investiţii Personale / 08 martie


Marius Tiţa

Nu numai de 8 martie sau, în general, la începutul primăverii, trebuie să ne amintim de pictoriţe, sau sculptoriţe, sau de plasticiene, în general. Desigur, momentul este propice artei fără o condiţionalitate de sex, de mult "femeile pictore" nu mai sunt o ciudăţenie sau o raritate.

Sunt foarte puţine femei în pictura sau sculptura românească de până la mijlocul secolului trecut, iar în licitaţii sunt şi mai puţine. Nu avem nicio pictură cu semnătură feminină în vreun top 10 al caselor de licitaţii din România. Nu este nici pe departe un specific românesc, se întâmplă asta în întreaga lume, şi la case mai mari. Mă tot gândesc la Sarmiza Bilcescu, prima femeie avocat din România. În acelaşi timp, este şi prima femeie care a făcut Dreptul la Sorbona. Amintirile sale şi altele din acele vremuri vorbesc de o primire mai mult decât glacială din partea facultăţii şi a unor profesori, în frunte cu decanul. A absolvit facultatea în 1887 şi în 1890 a obţinut şi doctoratul, tot la Sorbona, fiind, tot aşa, prima femeie care reuşea performanţa. Anul următor era primită în Baroul Bucureşti, nu foarte uşor dar destul de repede. În Marea Britanie, pentru prima dată o femeie a fost primită în barou în 1896, cinci ani mai târziu.

Probabil prima pictoriţă din lume, cu recunoaştere internaţională, este Sofonisba Anguissola, născută în 1532. Face o bună pictură, în spiritul vremii, astfel că nu îi poţi deosebi pictura de cea realizată de bărbaţii mult mai cunoscuţi. Vreo şase decenii mai târziu se naşte Artemisia Gentileschi, foarte bună şi recunoscută, prima femeie care devine membră a Academiei de arte din Florenţa. La noi, nu avem nicio femeie care să picteze tradiţional biserici, până la sfârşitul secolului al XIX-lea dar istoria artei româneşti are o poveste asemănătoare. Şansa pentru românce s-a ivit odată cu pictura de şevalet, doar că acest tip de pictură a apărut mult mai târziu, la noi. Cu secole mai târziu. Asta dar şi altele fac ca peisajul artistic feminin românesc să fie un pic mai bun şi mai bogat.

Anul 1879 aduce pe lume, în România, de o parte şi alta a Carpaţilor, la fix o lună diferenţă, două viitoare pictoriţe, Cecilia Cuţescu, căsătorită Storck, şi Elena Popea, şi nu Popeea, cum s-a tot scris, la un moment dat, după formula comunistă care evita referirea la vreun popă.

Cecilia Cuţescu - Storck a studiat pictura la Munchen şi Paris, şi a devenit prima femeie profesor la o universitate de stat din Europa, Academia de Arte Frumoase din Bucureşti. A fost căsătorită cu sculptorul Friederich Storck, au făcut împreună o superbă vilă în stil românesc la Balcic, acum năpădită de vegetaţie, şi a pictat celebra frescă din Aula Academiei de Studii Economice din Bucureşti. Anul trecut, la Artmark, a fost vândută pictura sa "Fiul risipitor" cu 14 mii de euro. Nu apare rar în licitaţii dar nici prea des, de fiecare dată fiind o sărbătoare a pieţei de artă bună.

Conform wikipedia în engleză, Elena Popea este o "Austro-Hungarian-born Romanian Modernist painter", adică o pictoriţă româncă modernistă născută austro-ungară. Am citit în grabă lista unor artişti unguri născuţi în Ardeal înainte de 1918 şi nici unul nu era ungur de etnie austro-ungară. Elena Popea, aşadar, s-a născut la Braşov, nu întrebaţi când că tocmai am scris, ceva mai sus. A făcut studii de pictură în Germania, la Berlin şi la Academia pentru femei de la Munchen. Continuă la Paris, iar după 1918, când nu mai era etnică austro-ungară, studiază chiar la academia lui Andre Lhote. Tot timpul şi, mai ales, prin pictura sa, a fost româncă. De altfel, a murit la Bucureşti, în 1941. Mihai Pelin, în volumul său volumul său "Deceniul prăbuşirilor", îi atribuie o moarte tragică, intoxicare cu aburi de benzină, dar şi o acuzaţie complicată, de spionaj franco-britanic. Terenul este fertil, moartea sa, la doar 62 de ani, a survenit cu doar câteva zile înainte ca Germania hitleristă să îşi invadeze fostul aliat de până atunci, Uniunea Sovietică şi stalinistă. Lucrările sale apăreau mai des în licitaţiile contemporane din România, destul de rar în ultimul timp, dar mereu la preţuri mai mici decât ar fi meritat un astfel de artist. În 2019, Artmark a dat cu 3.250 de euro pictura "Olandeze", realizată, probabil, în timpul călătoriei sale în Olanda, din 1928.

Mai multe oferte din licitaţiile recente au purtat semnătura Hedda Sterne. Ne-am mira, dacă nu am ştii că este vorba de o "Romanian-born American artist". Nu o spune site-ul respectiv ci toate materiale serioase, mai ales cele din America unde artista a plecat, în 1941, anul în care Hitler şi Stalin, vezi mai sus. S-a născut chiar la Bucureşti, numele său fiind Hedwig Lindenberg, de origine evreiască. Interesul pentru artă a început cu sculptura, primul său profesor în ale artei fiind chiar vestitul sculptor Frederic Storck, soţul pictoriţei Cecilia Cuţescu. A cunoscut mediile avangardiste din România, de mare premieră internaţională, a stat mult la Paris, unde se şi căsătoreşte cu Friederich Stern. În 1941, când este nevoită să plece din România, ajunge în Statele Unite şi se integrează perfect în mişcarea artistică de peste Ocean. La scurt timp îl întâlneşte pe Saul Steinberg, cunoscutul artist american născut la Râmnicu Sărat, cu care se va căsători până să se sfârşească Al Doilea Război Mondial. A avut o carieră lungă şi bogată, până la 101 ani.

Anul trecut, la Artmark, s-a dat, cu 3.000 de euro, o tehnică mixtă pe hârtie, cu acuarelă, tempera şi creion, intitulată "Primăvara". Estimarea sa era de 3-5 sute de euro. În aceeaşi licitaţie, pornind de la aceeaşi estimare, a fost adjudecată, cu 2.500 de euro, "Tablele lui Moise", o lucrare în tempera şi creion, cu colaj, despre care ni se spune că a fost în colecţia legendarilor Medi Dinu Wechsler şi Stephan Roll. Şi Hedda Sterne şi Medi Dinu, artiste aparte, au depăşit suta de ani, prima oprindu-se la 101 iar a doua la 107, fiind de departe cea mai longevivă plasticiană din lume. Numele dinaintea căsătoriei al mamei Heddei Sterne era Wexler, acelaşi cu numele de fată al lui Medi Dinu.

Născută la 22 decembrie 1908/4 ianuarie 1909, Margareta Wechsler era cu mai bine de un an şi jumătate mai mare ca Hedda Sterne dar amândouă au urmat Institutul de Domnişoare Choisy-Mangâru. Medi era născută la Brezoi, în Vâlcea, tot din părinţi evrei, originari din Ardeal. Asta este şi explicaţia artistei pentru numele său care nu este diminutivul de la Margareta, cum am fi crezut. Se pare că, în Ardeal, ar fi fost un obicei ca prima fată născută în familie să i se spună Medi. La Bucureşti a urmat Artele dar şi Matematica şi Filosofia. A lucrat mult la Balcic, unde l-a întâlnit pe viitorul său soţ de toată viaţa, Gheorghe Dinu, cunoscut după numele de avangardist Stephan Roll. Să trecem dincolo de acoperişul fostei clădiri a TNB şi să ne amintim de "Lăptăria lui Enache", cuibul avangardei româneşti din anii 20 ai secolului XX, al cărui nume a fost dat de însuşi Enache Dinu, de origine aromână, tatăl lui Stephan Roll şi socrul lui Medi Dinu. În 2019, la Artmark, a fost vândută o scrisoare trimisă de Gheorghe Dinu (Stephan Roll) viitoarei sale soţii, "Medi Wezler pe numele său de fată". Desigur, o privire atentă pe plicul scrisorii ar fi arătat că numele scris este Wexler şi nu Wezler. Şi că scrisoarea venea de la Mangalia, neavând nicio treabă cu Balcicul pe care îl cedasem deja de vreo trei ani.

Artista a fost un om excepţional, de o bunătate rară, activă până în ultimele zile ale îndelungatei sale vieţi. Iar viaţa nu i-a fost deloc uşoară, cu restricţii şi de la fascişti, şi de la comunişti. Recunoaşterea sau chiar cunoaşterea sa a venit cam pe la suta de ani, când am aflat despre artistă şi biografia sa fabuloasă. Lucrări în tehnici diverse, realizate de Medi Dinu, au apărut destul de des în licitaţii, dar multe au rămas nevândute. Nici cele adjudecate nu s-au dus la cote înalte, în 2012 preţul de vânzare cel mai bun fiind cam de 500 de euro.

Opinia Cititorului ( 2 )

  1. Un stil inconfundabil! Cireasa de pe tort a ziarului" Bursa " .Multumesc .

    Frescă bună a pictat de nevoie, în țară și în Israel, Nuni Dona, fiica Niculinei Dona Delavrancea. Am cunoscut-o.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

ICT

INFORMATION & COMMUNICATION TECHNOLOGY
Dtlawyers
Apanova
BTPay
Electromagnetica
Boromir

Curs valutar BNR

10 Mai. 2021
Euro (EUR)Euro4.9259
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0492
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.4955
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7056
Gram de aur (XAU)Gram de aur239.1391

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Tohani
Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Energy CEO forum awards
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro