Primul pachet de măsuri fiscale a urcat inflaţia la aproape 10%

Majorarea cotei generale de TVA de la 19% la 21%, creşterea unor cote reduse de TVA, creşterea accizelor, majorarea şi introducerea de noi impozite şi taxe aprobate prin primul pachet de măsuri fiscale asumat de guvernul Bolojan în luna iulie s-au reflectat în rata inflaţiei pentru luna august. Potrivit datelor oficiale publicate ieri de Institutul Naţional de Statistică, rata anuală a inflaţiei a atins în august 2025 nivelul de 9,9%, în creştere faţă de 7,84% în iulie.

Scumpirile au fost resimţite pe toate segmentele: mărfurile nealimentare s-au majorat cu 10,48%, serviciile cu 9,85%, iar produsele alimentare cu 8,92%. INS arată că indicele preţurilor de consum din august, comparativ cu iulie, a fost de 102,10%, în timp ce rata inflaţiei de la începutul anului a urcat la 8,1%. Comparativ cu august 2024, creşterea preţurilor a ajuns la 9,9%, iar rata medie a modificării preţurilor de consum din ultimele 12 luni a fost de 5,7%.

Amintim că, în cursul lunii august, Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, a avertizat că această evoluţie era anticipată, subliniind că şocurile externe şi deciziile interne au amplificat presiunea asupra preţurilor. Potrivit guvernatorului BNR, reliberalizarea pieţei din energie de la 1 iulie a dus la o majorare a ratei inflaţiei cu 2,2%, majorarea TVA a însemnat încă 2%, ceea ce a dus la un impact major chiar asupra inflaţiei CORE 2 ajustat.

Mugur Isărescu a precizat: „Trei şocuri majore care vor fi resorbite în perioada următoare dacă evităm efectele secundare, deteriorarea aşteptărilor inflaţioniste nu este uşoară după asemenea creşteri de preţuri. Aceasta e prognoza. Avem o cocoaşă frumuşică, ca să zic aşa şi ea e chiar ceva mai mare. Deci, în septembrie, când probabil va fi vârful, în loc de 9, probabil că va fi în jur de 9,6 - 9,7, vârful de inflaţie, după care urmează o absorbţie treptată a acestor şocuri. Într-adevăr, în prognoza noastră, la sfârşitul anului viitor, inflaţia nu numai că va intra în intervalul ţintit, dar va fi chiar mai scăzută decât inflaţia prognozată în runda precedentă, în raportul precedent de inflaţie”.

În urma datelor prezentate ieri de INS, banca centrală a ajustat în creştere prognoza privind finalul de an, estimând o inflaţie de 8,8%, cel mai probabil „peste 9%”, comparativ cu doar 4,6% anticipat anterior. Totodată, BNR estimează o temperare graduală a creşterilor de preţuri, până la 3% la sfârşitul anului 2026, sub nivelul de 3,4% previzionat în raportul precedent.

Referitor la rata inflaţiei pe luna august, Sorin Grindeanu, preşedintele interimar al PSD, a afirmat: "Atunci când guvernarea se reduce doar la tăieri, măsuri inflaţioniste şi constrângeri bugetare efectele se văd imediat. Inflaţia a atins un nivel record de 9,9%. Trebuie să oprim acest tăvălug care distruge puterea de cumpărare a oamenilor. România are nevoie urgent de un proiect economic pozitiv, care să încurajeze antreprenorii să investească, să crească producţia şi numărul locurilor de muncă şi să aducă mai multe venituri la buget”.

Fostul premier şi fostul ministru de finanţe Florin Cîţu susţine că principalii vinovaţi pentru noua rată a inflaţiei sunt Guvernul, dar şi BNR.

„Vina principală o are Guvernul şi guvernele din ultimiit rei ani, care au crescut taxele şi deficitul, în acelaşi timp. Este îngrozitor ce s-a întâmplat, dar o parte din vină o are şi banca centrală, care trebuia să fie gardianul stabilităţii preţurilor şi să lucreze pentru interesul românilor, nu pentru interesul guvernelor. Îmi pare rău că o spun, dar este şi o parte din vina BNR, care nu ştiu dacă direct sau indirect a dorit să susţină campania de finanţare a deficitului public cu dobânzi mai mici pe termen scurt, a introdus lichiditate în sistem, ceea ce alimentează preţurile. Până la urmă, dacă Guvernul nu vrea să facă reforma, din păcate, este datoria băncii centrale să ne protejeze de Guvern şi inflaţia de 10% arată că nu a făcut-o”, a spus Florin Cîţu.

Social-democratul Adrian Câciu, fost ministru de finanţe, a afirmat: "9,9% în august! Peste 10% în septembrie! Trist, dar am avertizat că încăpăţânarea de a creşte TVA-ul aruncă în aer inflaţia şi scade puterea de cumpărare. Dar ce să înţeleagă catârii! Ei refuză să taxeze capitalul. Lasă, să plătească omul de rând, zic ei. Sper că nu mai e nevoie să spun cine, cu nume si prenume, a asumat creşterea TVA! Trist! Şi prost!”.

Din analizarea datelor publicate ieri de INS mai reţinem că indicele armonizat al preţurilor de consum, utilizat pentru comparaţia europeană, arată o inflaţie anuală de 8,5%, plasând România într-o zonă de risc persistent comparativ cu media Uniunii Europene. Analiza pe grupe de produse şi servicii dezvăluie sursele principale ale acestor creşteri: mărfurile alimentare au avansat cu 1,63% faţă de luna precedentă şi cu aproape 9% faţă de august 2024, confirmând că produsele de bază împing inflaţia în sus, cu contribuţii importante dinspre panificaţie, carne, lactate şi ouă, în timp ce legumele şi fructele au cunoscut corecţii sezoniere negative. În zona nealimentară, majorările de peste 3% la combustibili şi de 2,8% la tutun şi ţigări arată impactul acumulat al liberalizării pieţelor şi al politicilor fiscale, în vreme ce energia electrică a explodat după încetarea schemei de plafonare, conducând la un indice de 164,6% comparativ cu decembrie 2024, un şoc cu efecte în lanţ asupra tuturor costurilor de producţie şi serviciilor conexe. Serviciile au avansat cu 2,9% faţă de iulie, cele mai puternice impulsuri venind dinspre transport, igienă şi cosmetică, precum şi restaurante şi hoteluri, semnalând atât ajustări de cost, cât şi o cerere robustă în sectorul HoReCa. Din datele privind indicii parţiali se observă că, indiferent de eliminarea unor categorii volatile precum combustibili, energie sau produse alimentare sezoniere, IPC-ul rămâne ridicat, ceea ce confirmă caracterul generalizat al inflaţiei şi lipsa unor amortizoare eficiente. Graficul evoluţiei anuale arată o accelerare continuă după primăvara anului 2025, culminând cu maximele din vară, într-o spirală care se propagă atât dinspre bunuri, cât şi dinspre servicii. Toate aceste date arată că ţara noastră se confruntă cu o inflaţie persistentă, alimentată de dereglementări în energie, presiuni de cost în lanţurile de aprovizionare şi o dinamică robustă a cererii interne, ceea ce menţine presiuni mari asupra veniturilor reale, competitivităţii şi stabilităţii macroeconomice.

Prin prisma celor de mai sus şi a intrării în perioada următoare în aplicare a celorlaltor pachete de măsuri fiscale, vom vedea dacă scenariul BNR de temperare treptată a ratei inflaţiei se confirmă sau dacă economia va continua să fie împinsă de noi şocuri de ofertă şi consumatorii vor trebui să suporte în continuare preţuri greu de suportat.