Conferinţa internaţională “Finanţarea Infrastructurii prin mecanismele Pieţei de Capital”Conferinţa internaţională “Finanţarea Infrastructurii prin mecanismele Pieţei de Capital”

Principalele modificări ale Legii dării în plată - neconstituţionale

E.O.
Politică /

Principalele modificări ale Legii dării în plată - neconstituţionale

Actualizare - Gheorghe Piperea: "Legea dării în plată a ajuns în faza neutralizării sale pe cale jurisprudenţială"

Legea dării în plată a ajuns în faza neutralizării sale pe cale jurisprudenţială, este de părere avocatul Gheorghe Piperea, apărătorul clienţilor în procesele acestora cu băncile.

Specialistul a scris, pe pagina sa de Facebook: "Cvasi-totalitatea instanţelor respinge cererile de dare în plată, pe motiv că debitorii nu pot justifica impreviziunea.

Impreviziunea, o invenţie nefericită a CCR, care a alterat Legea DIP impunând acest concept nevizat de legiuitor, a fost înţeleasă de instanţe în modul cel mai nefericit şi eronat cu putinţă, şi asta «datorită», în primul rând, lobby-ului făcut de avocaţii băncilor, care nu s-au sfiit să scrie tratate despre neutralizarea judiciară a acestei legi, laolaltă cu unii judecători influenţi în profesia lor şi care se şi pronunţă pe astfel de speţe. De precizat că, în decizia nr. 623/2016, precum şi în decizia nr. 95/2017, CCR a statuat clar (dar clar numai pentru consumatori, nu şi pentru judecători) că impreviziunea nu trebuie probată de consumator. Constestatorul dării în plată, ca orice reclamant, trebuie să probeze că debitorul poate plăti ratele, dar nu vrea. Dar ce mai contează încă o încălcare a Constituţiei, când judecătorii s-au obişnuit să declare că unele legi nu există, căci sunt «lex simulată»?

Acesta este motivul pentru care legea DIP a fost supusă unei modificări, care este de natură a elimina arbitrariul judecătorilor şi al creditorilor, în sensul că unele cazuri de impreviziune sunt prezumate (de exemplu, consumatorul nu mai trebuie să probeze impreviziunea când a fost deja evacuat din casă sau când cursul de schimb al leului a crescut, faţă de momentul perfectării creditului, cu mai mult de 20%) şi în sensul că scopul legii nu este că debitorul să rămân fără casă în schimbul ştergerii datoriei, ci adaptarea/revizuirea contractului de credit, pentru a fi făcut sustenabil pe termen lung".

În opinia domnului Piperea, judecătorii consideră deseori că Legea DIP nu vizează protecţia consumatorului, ci reprezintă "o măsură cu caracter general având ca obiect evaluarea impreviziunii în contractele de credit, fără a cuprinde măsuri specifice cu caracter protectiv al consumatorului". De aici concluzia greşită şi deosebit de riscantă pentru siguranţa circuitului civil că "sediul materiei" este în Codul civil şi nu în reglementările europene sau naţionale referitoare la clauzele abuzive.

Avocatul subliniază: "Legea DIP este, însă, categoric o lege de protecţie a consumatorului, aşa cum o probează atât expunerea de motive a legii, cât şi textele dedicate definirii obiectului şi precizării subiecţilor cărora li se aplică această lege (consumatorul şi creditorul beneficiar al ipotecii asupra imobilului).

Legea DIP este menită să-l protejeze pe consumator de riscul de supra-îndatorare şi de consecinţele ruinei sale financiare. Noţiunea de impreviziune şi necesitatea de a fi supusă analizei judecătorului de drept comun au fost intruziuni ale instanţei constituţionale în cuprinsul Legii DIP, care au alterat conţinutul legii suficient cât să permită, ulterior, o neutralizare a sa pe cale judiciară. A face din Legea DIP o lege care priveşte impreviziunea înseamnă a încalca o competenţă care aparţine exclusiv legiuitorului şi a justifica, retroactiv, modificarea implicită a legii, prin intervenţia anterioară".

CCR nu numai că nu poate modifica o lege, dar nu are nici comptenţa să sugereze cum să arate legea, întrucât s-ar transforma într-o a treia cameră legiuitoare, cu competenţe care transcend competenţelor Parlamentului, evidenţiază Gheorghe Piperea, adăugând: "Consideraţia este greşită şi pentru că se bazează pe eroarea majoră de a analiza Legea DIP din perspectiva legislaţiei clauzelor abuzive. Deşi legislaţia clauzelor abuzive se referă la dezechilibrele care pot apărea în relaţiile dintre comercianţi şi consumatori, cele două domenii nu se pot confunda, întrucât legislaţia clauzelor abuzive are ca ţintă dezechilibrele contractuale singularizate, în timp ce Legea DIP are ca ţintă supra-îndatorarea consumatorilor, adică dezechilibrul patrimonial generic care poate derapa în insolvabilitate (ruină).

Se consideră, de asemenea, că Legea DIP reglementează starea de impreviziune a contractului de credit şi nu «impreviziunea personală» a consumatorului şi, de aceea, «executarea silită prin vânzarea imobilului ipotecat poate reprezenta consecinţa impreviziunii, dar niciodată impreviziunea în sine». De aici concluzia că executarea silită a debitorului nu este un caz de impreviziune şi că o prezumţie de impreviziune aplicată unui asemenea caz ar însemna o încălcare a dreptului de proprietate al băncii.

Dar Legea DIP nu este o lege a impreviziunii contractuale, ci o lege care tinde la prevenţia sau combaterea stării de supra-îndatorare a consumatorului, care este o stare generală de dificultate financiară a acestuia, generată, de cele mai multe ori, de contractele de credit garantate cu ipotecă.

Echilibrând aceste contracte sau, în extremis, impunând efectul ştergerii datoriei excesive rezultate din aceste contracte, legea DIP determină înlocuirea unui debitor supra-îndatorat sau ruinat cu unul rezilient şi capabil să îşi asume şi alte contracte în viitor, ceea ce este benefic şi pentru creditori. Legea impune un mecanism de limitare a răspunderii debitorului supra-îndatorat sau ruinat similar cu cel reglementat în legislaţia insolvenţei, necesar reinserţiei sale sociale.

În schimb, o stare de supra-îndatorare (denumită impropriu «impreviziune personală» de unele instanţe) este o sursă externă de dezechilibru al contractului de credit, un risc supra-adăugat, adică, o formă de impreviziune contractuală, întrucât debitorul alocă din ce în ce mai puţine resurse financiare în vederea achitării datoriilor generate de contractul de credit şi agravate de caracterul excesiv al dezechilibrelor intrinseci sau extrinseci ale acestuia".

Un consumator poate fi în stare de impreviziune contractuală, fără să fie încă în stare de supra-îndatorare sau ruină, dar un consumator supra-îndatorat sau ruinat este cu siguranţă în stare de impreviziune contractuală în toate contractele, inclusiv în contractul de credit garantat cu ipotecă asupra imobilului, subliniază specialistul.

În cazul finalizării executării silite asupra imobilului (şi, mai ales, dacă imobilul executat silit este chiar locuinţa familială a debitorului), când există un rest de creanţă rămas neachitat, în mod evident debitorul va fi în stare de supra-îndatorare sau ruină, ceea ce prezumă la modul absolut impreviziunea contractuală, conform domnului Gheorghe Piperea. Acesta adaugă: "O executare silită asupra veniturilor debitorului (oricum redusă ca urmare a necesităţii acoperirii chiriilor lunare achitate pentru noua locuinţă şi a celorlalte costuri cauzate de evacuarea din locuinţa familială) este inutilă, iar continuarea unei astfel de executări silite este acţiune rău-intenţionată, cinică şi, de regulă, speculativă (restul de creanţă se vinde cu preţuri derizorii colectorilor de creanţe, care continuă executarea), iar nu o afectare a «dreptului de proprietate» al băncii.

În fine, instanţele mai adaugă o eroare fundamentală de apreciere a spiritului Legii DIP, considerând-o, indirect, o lege de protecţie socială a consumatorului pe spezele băncii."

Legea dării în plată şi, deci, şi modificările aduse acesteia, este o lege de protecţie a consumatorilor, şi nu o lege de protecţie socială, conchide sursa citată. Eventualele pierderi rezultate din echilibrarea contractelor de credit sunt în sarcina creditorilor financiari, şi nu a statului sau a contribuabililor, o astfel de sancţiune fiind necesară întrucât creditorii financiari au abuzat de puterea lor economică în cazul acelor consumatori care au ajuns în situaţia extremă a notificării de dare în plata a imobilului cu destinaţia de locuinţa. Echilibrarea contractelor de credit, de altfel, nici nu este o pierdere a creditorilor financiari, ci un câştig al acestora, întrucât un număr foarte mare de debitori supra-îndatoraţi sau ruinaţi, care înseamnă pentru bănci costuri cu provizioanele bancare şi pierderi cauzate de cesiunea la valori derizorii în raport de valoarea nominală a creanţelor, poate fi transformat într-un număr mare de debitori rezilienţi, care reuşesc să îşi achite ratele, în condiţiile reducerii poverii contractului, este de părere avocatul, apreciind: "În condiţiile Legii DIP, ştergerea datoriei nu se întâmplă decât în extremis, adică în lipsa altor măsuri convenţionale sau judiciare de adaptare/revizuire a contractelor sau în situaţia în care, după finalizarea executării silite, debitorul a rămas fără bunuri, inclusiv fără casa care constituia locuinţa familială".

Dacă o lege de protecţie a consumatorilor tinde la sancţionarea comerciantului şi la obligarea sa la plată sau la suportarea riscurilor este pentru că se intenţionează descurajarea sa şi a concurenţilor săi de la fapte viitoare de acelaşi fel.

----------

Modificările aduse Legii dării în plată au fost declarate, astăzi, neconstituţionale, pe aspectele lor esenţiale.

Judecătorul a fost obligat să constate incidenţa impreviziunii şi, în consecinţă, să reechilibreze contractul dacă nivelul cursului de schimb a crescut cu cel puţin 20% faţă de momentul acordării împrumutului.

Legea dării în plată a fost modificată de Parlament în 26 iunie, după ce Camera Deputaţilor, care este for decizional în acest caz, a aprobat amendamentele depuse de senatorul ALDE Daniel Cătălin Zamfir.

Parlamentarul a scris, atunci, pe pagina sa de Facebook, că modificările votate de deputaţi stabilesc trei situaţii certe de impreviziune:

"1. Devalorizarea cu mai mult de 20% a monedei naţionale în raport cu moneda în care a fost contractat creditul;

2. Creşterea cu mai mult de 20% a gradului de îndatorare în raport cu cel luat în considerare la acordarea creditului;

3. Situaţia în care bunul ipotecat a fost executat".

Opinia Cititorului ( 17 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

  1. Vaai! Inca o ineptie a lui zamfir e neconstitutionala! Cred ca ar fi mai simplu sa se dea o hotarare ca zamfir sa nu mai aiba initiative legislative, ca oricum se iroseste timp si se cheltuie bani degeaba! Ar trebui sa i se impute ineptului asta toate cheltuielile!

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. ....ineptii debitezi tu! ai habar in ce situatie sunt cei cu credite in CHF? .

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      ...

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    eu as zice inca o ineptie a Curtii , adica platesti creditele din 2007 pana in 2019 , zeci de mii de euro + vrei sa dai casa care acum are un pret corect raportat la piata iar banca zice,:pas, ca nu vreau, vreau sa te mai jecmanesc putin iar Curtea spune-are dreptate dom'le , sa mai fie jecmaniti ca le-au trebuit credite in boom-ul imobiliar iar statul pune plasa de protectie sau streangul de gat ca asta este solutia, in schimb cei care-si iau acum un credit ca si domnul Sorin probabil vor legi clare care sa-i protejeze ca ei de astfel de hingheri

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. Corect!

      Sorin asta e un infiltrat de-al lui groh! 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      ineptie este legea darii in plata in ansamblul ei.

      Banca ti-a dat bani cu imprumut, trebuie sa-i returnezi banii plus dobanda agreata prin contract.

      Pretul cu care ai cumparat casa a fost decizia ta, nu poti acum sa arunci bancii devalorizarea imobilului. Nu te-a obligat banca sa cumperi casa respectiva la acel pret. 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Esti dus rau, da rau de tot.Banca nu a detinut CHF in anul 2007, debitorului i s-au dat lei sau ero iar el a ramas cu palata marului de aur care s-a triplat sub obladuirea BNR.BNR nu trebuia sa permita imprumuturi in moneda a caror lichiditate era inexistenta pe piata.Dar contestatorii USR si PNL SUNT UNELTELE BANKSTERILOR PENTRU O ROMANIE NORMALA!

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Deci tu nu mai poti sa platesti, banca vine si-ti ia imobilul pe care bineinteles ca-l va vinde, si cu tot ce a incasat de la tine timp de 6 ani sa zicem plus banii din vanzarea imobilului face si profit si dupa aceea tu ramai in continuare bun de plata pe 20 de ani sau cat ti-a mai ramas de platit? Ce aiureala e asta? Numai daca esti camatar (pardon, bancher) poti sa consideri ca asta nu e o idee absurda. Ba chiar si la camatari, daca le dai ceva care acopera datoria si care le convine, te lasa in pace!

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      ...

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Baieti,mai cititi declaratia halucinanta a lui piperea asta !! Impreviziunea trebuie demonstrata de creditor!!! Comportament de tepar, cum este de fapt omul, care a luat credit sa se imbogateasca din imobiliare si cand nu i a iesit a vrut sa plateasca banca nu el! Ca parca deca se imbogatea , impartea cu banca! Sper ca odata cu schimbarea guvernului mincinosii astia o sa lase lumea in pace cu fantasmagoriile lor. Doi tepari cu aere

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Rezolva problema si plateste creditele si banca nu mai are treaba cu tine. Solutia trebuie sa fie politica, nu ciordeli de-ale lui piperea. Asta voia sa cistige bani ca avocat prin modificarea legii. Solutia acus o dau: conversia tuturor creditelor in valuta in lei la cursul istoric prin lege. Nu ciordeli piparesti cu dare in plata si tot felul de prostii inventate de avocati

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Prietene habar n-ai cum se procedează! In primul rand evaluatorul băncii stabilește dacă prețul tranzacției este corect. Tu poți să zici ce vrei, el stabilește dacă prețul propus de vânzător este cel corect. Și dacă tot îți dai cu părerea, mai interesează te sa vezi cum sta treabă în Europa. O sa vezi că în "țările că afară" legislația nu permite băncii sa te mai taxeze decât pentru încă 2 - 3 ani după ce ai fost executat silit. Și pentru surpriza ta află că la baza acestei decizii se afla niște principii specifice societății moderne in care individul și nevoile sale sunt considerate prioritare. Documenteaza-te înainte să te bagi că musca in lapte sau ca împrumutatul in banca, că sa fiu și auto-ironic!

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    Sunt curios de ce guvernul nu doeeste sa introduca TVA -ul la produsele create de banci : prin cesiunea de creante ? Adica daca iti recuoerezi banii nu platesti insa daca vinzi (creanta) atunci sa platesti TVA la stat de 19%.

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    eu cred ca de la inceput, Piperea si Zamfir nu au vrut sa faca o lege simpla si clara, de care sa profite si omul de rand (adica, cel fara educatie si resurse financiare) sa vrut o lege pentru ei, pentru smecheri, pentru potenti financiari capabili sa plateasca armate de avocati... apropo mai stie cineva ce a facut fratiorul cu creditul ala de 800000 CHF ?????

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    Vreau sa vad care este partidul tampit care-l va mai pune pe Zamfir pe listele pt alegeri parlamentare din 2020!

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    Este foarte usor sa jignesti cand nu esti intr-o situatie dificila.

    Nu vad pe nimeni să atace modul în care băncile, prin tot felul de articole contractuale greu de depistat în grabă, te subjugă si imediat iti vinde casa pe o sumă derizorie, în schimb se atacă Legea darii in plata care se poate aplica in anumite conditii si nu oricărei persoane rau platnice.

     

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. Banca = cămătari cu acte în regula.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

BTPay
Cotnari
Gala Anis
Leap

ENGLISH SECTION

more articles

Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS