Putin consideră ţara noastră un exemplu de „manipulare a voinţei poporului”

Vladimir Putin a atacat, verbal de această dată, ţările aflate la vest de Rusia. Liderul rus a lansat, în cadrul Forumului de discuţii Valdai de la Soci, o serie de critici dure la adresa proceselor electorale din Europa, invocând inclusiv cazul României, unde a vorbit despre „alegeri prezidenţiale anulate”, prezentându-le drept un exemplu de „farsă democratică” şi de manipulare. „Nu se poate manipula voinţa poporului la nesfârşit, aşa cum s-a întâmplat, să zicem, în România”, a spus Putin, citat de agenţia TASS. Liderul de la Kremlin a acuzat elita politică europeană că ar recurge la „înşelarea directă a propriilor cetăţeni” şi la practici „din ce în ce mai des la limita legii sau chiar dincolo de ea”.

• Autodefinire şi criticile la adresa Occidentului

Putin a insistat că el nu este un „ţar”, aşa cum este adesea descris în Occident, ci un „preşedinte ales de popor pentru un anumit mandat”. El a amintit de parcursul său politic, început în 1999, şi de modificările constituţionale care îi permit să rămână la Kremlin până în 2036, dacă va candida din nou. În paralel, liderul rus a lansat un atac la adresa NATO şi a Statelor Unite, respingând acuzaţiile privind agresivitatea Rusiei şi ironizând afirmaţiile potrivit cărora dronele ruseşti ar fi pătruns frecvent în spaţiul aerian al Alianţei. Referindu-se la caracterizarea făcută de Donald Trump - care numise Rusia un „tigru de hârtie” -, Putin a replicat: „Dacă noi, luptând cu întregul bloc NATO, avansăm şi suntem un tigru de hârtie, atunci NATO ce este?”.

• Ucraina şi mesajul pentru NATO

Pe fondul războiului din Ucraina, Putin a susţinut că forţele ruse controlează aproape întreaga provincie Luhansk şi mari părţi din Doneţk, Zaporojie şi Herson. El a prezentat Rusia ca având suficiente resurse umane şi militare, spre deosebire de Ucraina, pe care a acuzat-o de lipsă de personal şi dezertări. Cât priveşte temerile legate de un atac asupra unui stat NATO, Putin a încercat să transmită un mesaj liniştitor: „Calmaţi-vă, dormiţi liniştiţi şi ocupaţi-vă de propriile probleme. Uitaţi-vă la ce se întâmplă pe străzile oraşelor europene”. Totodată, el a avertizat Washingtonul că furnizarea de rachete de croazieră Tomahawk către Kiev ar însemna „o etapă nouă de escaladare” şi implicarea directă a personalului militar american în conflict.

• Relaţia cu SUA şi mesaj pentru Trump

Putin a arătat o deschidere condiţionată spre reluarea unui dialog pragmatic cu Statele Unite, apreciind că „marile puteri au în mod normal puncte de dezacord”. El a subliniat, totodată, sprijinul pentru un eventual plan al lui Donald Trump privind soluţionarea crizei din Gaza, dar numai în condiţiile recunoaşterii unui stat palestinian. El a acuzat administraţia americană că este „ghidată în primul rând de propriile interese, aşa cum le înţelege ea. Cred că este o abordare raţională”, a admis Putin înainte de a adăuga: „Rusia îşi rezervă, de asemenea, dreptul de a se lăsa ghidată de interesele sale naţionale. Unul dintre acestea, apropo, este restabilirea unor relaţii solide cu Statele Unite”. Liderul de la Kremlin s-a întâlnit, la 15 august, în Alaska, cu Donald Trump. Într-un detaliu menit să transmită un mesaj simbolic, liderul rus a elogiat un tânăr american de 21 de ani, fiu al unui oficial CIA, care ar fi murit luptând în Ucraina de partea Rusiei, prezentându-l drept exemplu de sacrificiu.

• Mesaj pentru publicul intern şi extern

Discursul lui Vladimir Putin de la Valdai, presărat cu ironii la adresa Occidentului şi cu referiri la România, vine într-un moment în care Kremlinul încearcă să proiecteze imaginea unei Rusii „în ofensivă” atât pe câmpul de luptă, cât şi pe scena politică internaţională. În acelaşi timp, critica directă la adresa proceselor electorale europene şi folosirea României ca exemplu sugerează o tentativă de a exploata fracturile politice interne din UE, dar şi de a contracara acuzaţiile privind autoritarismul regimului său.