RADU GHEŢEA, ARB:"Este un lucru normal să avem o lege privind insolvenţa persoanelor fizice"

Veronica Plăcintescu
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări /

"Este un lucru normal să avem o lege privind insolvenţa persoanelor fizice"

Existenţa unei legi a insolvenţei persoanelor fizice este "firească", băncile neîmpotrivindu-se unei asemenea iniţiative, dar, la ora actuală, mai importantă este legea insolvenţei persoanelor juridice, afirmă Radu Gheţea, preşedintele Asociaţiei Româ­ne a Băncilor (ARB). "Nu ne împotrivim să avem, în România, un act normativ, legislativ, cu privire la insolvenţa persoanelor fizice. Niciodată nu ne-am împotrivit. Este un lucru normal ca într-o ţară să existe o lege privind insolvenţa persoanelor fizice", a declarat domnia sa, în cadrul seminarului EU-COFILE, organizat la Sinaia, de către Banca Naţională a României (BNR), Alpha Bank şi ARB.

Bancherul a precizat că este nevoie, însă, de asigurarea unui cadru legal şi procedural . Preşedintele ARB a continuat: "De fiecare dată, la toate proiectele noi, am făcut propuneri de modificări, de ajustări, nu am spus că nu suntem de acord. Ceea ce este, însă, mult mai complex în acest moment este legea insolvenţei persoanelor juridice. În ceea ce priveşte această problemă, noi am reluat o discuţie mai veche, privind constituirea unei baze de date a administratorilor care au contribuit la falimentarea firmelor, asupra cărora am decide similar cum o facem pe baza datelor de la biroul de credit. Această bază de date ar contribui la diminuarea creditelor neperformante".

"În următorii cinci ani, băncile nu vor mai avea filtre prudenţiale"

Filtrele prudenţiale vor fi eliminate gradual, începând de la 1 ianuarie anul viitor şi până la finele anului 2018, astfel încât fondurile proprii ale băncilor nu vor mai fi afectate, a anunţat Radu Gheţea. Domnia sa a declarat: "Avem o veste bună din partea BNR. Începând de la 1 ianuarie, gradual, se renunţă la filtrele prudenţiale. Gradual înseamnă că acest proces se va derula pe o perioada de cinci ani. Filtrele prudenţiale, pe care noi le calculăm astăzi şi au un impact deosebit de puternic asupra fondurilor proprii ale băncii, vor fi calculate ca şi în prezent, doar că, în fiecare an, vor pierde câte 20 de puncte procentuale. Este o veste bună. Acest punct privind aplicarea filtrelor prudenţiale a fost aproape un punct fix pe agenda întâlnirilor lunare pe care ARB le are cu BNR, întâlniri la care participă, din partea Asociaţiei, comitetul director, iar din partea Băncii Centrale, un grup condus de prim-viceguvernatorul Florin Georgescu. Prin reducerea filtrelor prudenţiale, se creează premisele unei creditări ale cărei intensitate şi mărime sunt mai apropiate de ceea ce îşi doreşte piaţa şi ceea ce ne dorim şi noi. Lucrul care se uită, de obicei, este că băncile vor să crediteze, iar piaţa vrea credite".

Pe măsură ce filtrele prudenţiale nu vor mai reduce fondurile proprii ale băncilor, toţi indicatorii vor arăta mai bine, a precizat preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor.

Domnia sa a mai spus: "O bancă poate credita într-o anumită limită, în funcţie de fondurile proprii. Dacă fondurile proprii erau, până acum, amputate de anumite calcule, de anul viitor vor începe să se reîntregească. Fondurile proprii stau la baza majorităţii indicatorilor calculaţi de o bancă. Aşadar, din punct de vedere al bonităţii băncilor, atragerea de resurse din alte pieţe va creşte. Sper ca prin implementarea Basel III şi reducerea filtrelor, concomitent de la 1 ianuarie, să avem un efect pozitiv".

"Băncile deja prezente în sistem nu vor părăsi România pentru alte pieţe"

Băncile prezente în ţara noastră nu vor părăsi piaţa autohtonă pentru că, în alte ţări, nu ar avea aceleaşi oportunităţi, a declarat Radu Gheţea. Domnia sa a adăugat: "Eu cred că România are nişte oportunităţi extraordinare pe care acţionarii băncilor din ţară le-au identificat nu de acum, ci de mai mult timp, şi nu vor face pasul înapoi aşa cum s-a discutat. Când spun că piaţa are oportunităţi, am în vedere că, în Româ­nia, 45% din populaţie locuieşte în mediul rural, iar majoritatea ei este nebancarizată. Chiar dacă ar veni cineva acum şi ar spune că nici nu are nevoie acel segment al populaţiei să fie bancarizată, nu trebuie să uităm că suntem o piaţă emergentă, care se dezvoltă foarte repede. Sunt convins că, în viitor, în România, serviciile bancare se vor dezvolta, iar băncile care sunt deja în piaţă nu vor pleca pentru a merge în altă parte, pentru că în altă parte nu se întâmplă aproape nimic. Să luăm Franţa sau Germania, spre exemplu, unde lumea are la îndemână toate produsele bancare existente în acest moment în piaţă bancară".

Oportunităţile de dezvoltare pe care le are ţara noastră provin, paradoxal, din minusurile sale, a mai punctat preşedintele ARB. Radu Gheţea a explicat: "Noi suntem o piaţă mai puţin dezvoltată şi avem perspective deosebite. Am mai spus-o: o mare oportunitate pentru România este lipsa infrastructurii. Desigur, este un lucru negativ pentru ţară, dar, pe de altă parte, faptul că avem nişte lipsuri înseamnă că acolo trebuie să construim ceva. Îmi pare rău că folosesc astfel de cuvinte. Nu este prima dată când o spun, dar România a avut patru mari şanse în timpul crizei. În primul rând, BNR a fost deosebit de restrictivă în anii dinainte de criză, dar şi în anii crizei. Nouă, băncilor, nu ne-a plăcut acest lucru şi am avut multe dispute pe această temă. În al doilea rând, acţionarii au crezut şi cred în continuare în România, tocmai pentru că sunt multe lacune care trebuie compensate. În al treilea rând, managementul băncilor a fost unul mixt, format din echipe de români şi străini, care au venit cu know-how, cu idei, produse şi servicii. Ar fi absurd să spun că, în 1994, când am mers la Alpha, ştiam să fac bankingul care se făcea într-o ţară europeană, când eu lucrasem într-o bancă de stat, care funcţiona pe sistemul economiei comuniste. Şi nu în ultimul rând, o altă şansă pe care a avut-o România în timpul crizei a constituit-o faptul că sistemul bancar românesc a fost, la momentul respectiv, destul de rudimentar, în ceea ce priveşte operaţiunile care, după un anumit timp, s-a constatat că au fost toxice".

"Ne-am arătat disponibilitatea să ajutăm la înfiinţarea tribunalelor speciale"

Radu Gheţea a mai spus că Asociaţia Băncilor şi-a arătat disponibilitatea să contribuie la înfiinţarea tribunalelor speciale, care urmează să intre anul viitor în funcţiune şi care vor judeca problema clauzelor abuzive din contractele de credit. Domnia sa a declarat: "Aşteptăm ca acele tribunale speciale să intre în funcţiune, să vedem ce se întâmplă şi mergem pe ideea că se poate şi aşa. Am cerut ca judecarea cazurilor, atât cele ale clienţilor, cât şi cele ale băncilor, să meargă până la cea mai înaltă instanţă. Tribunalul specializat este o soluţie intermediară. Ne-am arătat disponibilitatea să ajutăm la înfiinţarea acestor instanţe, dacă se va dovedi că ar fi nevoie sau ni se va cere cooperarea".

Întrebat dacă este de părere că ar trebui înfiinţate tribunale specializate pentru orice domeniu, cum ar fi, spre exemplu, în cazurile de malpraxis în medicină, preşedintele ARB a indicat că este o diferenţă mare între cele două tipuri de instanţe. Domnia sa a declarat: "Atunci când un doctor greşeşte, greşeala acestuia nu se extinde şi la alte spitale. La noi se pune problema că atunci când o instanţă hotărăşte că o bancă a greşit, atunci greşeala se extinde la toţi jucătorii. Eu ştiu din istorie că tribunale comerciale au existat şi continuă să existe. Ceea ce a propus Ministerul Justiţiei şi a aprobat guvernul este înfiinţarea unor tribunale comerciale specializate".

Mai devreme anul acesta, Radu Gheţea a anunţat că problemele privind clauzele abuzive din contractele de credit ar trebui să se judece la nivelul unei instaţe supreme. La momentul respectiv, domnia sa afirma: "Comunitatea bancară nu doreşte menţinerea clauzelor abuzive în contractele de credit. Nu considerăm că o bancă sau mai multe pot face ce doresc cu aceste clauze. Ceea ce nu dorim e ca, odată depistată o astfel de clauză, aceasta să fie declarată ca atare în toate contractele acelei bănci de către o instanţă inferioară. Vrem ca acest drept să îl aibă o instanţă superioară, o curte supremă. Nu vreau să jignesc pe nimeni, dar trebuie ca decizia să fie luat de instanţele superioare".

Opinia Cititorului

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

DTLAWYERS
Apanova
Patria Bank
Business Card
BTPay
smart city industry awards 2019
Calendarul BURSA 2019
Schlumberger
Legestart
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
Real Estate & Construction Forumwww.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.roSCEBSMART TRANSFORMATION 2019
Cabinet de avocatTMPS