RAMONA JURUBIŢĂ, DESPRE NOUL COD FISCAL: "Eliminarea taxei pe stâlp va aduce investitorii înapoi"

EMILIA OLESCU
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 19 februarie 2015

"Eliminarea taxei pe stâlp va aduce investitorii înapoi"

Actualizare 22:20 Iohannis: "Am mari semne de întrebare privind reducerile fiscale"

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat în această seară, în cadrul unui interviu televizat, că are mari semne de întrebare privind reducerile fiscale anunţate de Guvernul Ponta, precizând că Executivul nu a spus cum va gestiona aceste reduceri de impozite şi taxe.

Întrebat dacă premierul Victor Ponta a vorbit cu el înainte să anunţe propunerea de Cod fiscal, preşedintele a declarat că nu au vorbit.

"E un lucru pe care şi l-a asumat Gguvernul, lucruri interesante aşa ca şi exerciţiu teoretic, ca şi exerciţiu practic am mari semne de întrebare", a afirmat acesta.

Solicitat să precizeze cum i se par aceste propuneri şi dacă sunt fezabile, Iohannis a precizat că, per ansamblu, ideile, toate, sunt luate din propunerile PNL sau din propunerile sale.

"Ele au fost enunţate şi în programul meu şi în programele PNL şi în concepţia PNL", a spus Iohannis.

Întrebat dacă se poate spune că premierul îl copiază, preşedintele a afirmat: "Asta rămâne de văzut. Ar trebui să fie de văzut după rezultat. Însă e foarte frumos să venim în faţa electoratului şi să spunem: «domnule, nu mai plătiţi impozite, nu mai plătiţi benzină», dar atunci totuşi cineva vine şi întreabă: «bun, şi totuşi statul cu ce bani funcţionează»?. Deci, poţi să scazi orice, dar apare o problemă în buget. Înseamnă că nu mai finanţezi spitalele sau şcolile sau şi una şi alta".

Şeful statului a subliniat că astfel de reduceri se fac "după o analiză foarte, foarte atentă", care nu se poate face într-o săptămână sau două, ci în luni de zile, împreună cu foarte mulţi specialişti.

Klaus Iohannis a declarat că o situaţie asemănătoare a existat şi în toamna trecută, când "de azi pe mâine am redus CAS cu 5%".

"Cum poate să vină Guvernul cu un program de reducere a impozitelor şi taxelor fără să ne spună cum gestionează această reducere de impozite şi taxe. Lipseşte partea care e mai neplăcută, cum astupi gaura", a spus Iohannis, adăugând că soluţii există şi au fost prezentate de el şi de PNL.

Întrebat de ce a venit Guvernul cu aceste propuneri, Iohannis a spus: "Din motive de imagine. Dă bine".

Chestionat dacă reducerile îl pun în defensivă, Iohannis a negat, precizând că nu a spus nu acestor propuneri, ci doar că are "mari semne de întrebare".

El a precizat că va face "o analiză mai detaliată", dar momentan nu a primit "niciun fel de draft".

"Mai curge multă apă până vom ajunge să avem o lege care să prevadă aceste reduceri", a punctat Iohannis.

El a mai spus că a aflat de pachetul de reduceri "un pic înainte" de a fi prezentat, dar nu de la Guvern, ci "din sursele" sale.

(Alexandru Costea)

---------------

Mult aşteptatul proiect de Cod Fiscal a fost prezentat, ieri, în Guvern, alături de proiectul Codului de Procedură Fiscală.

Imediat după ce aceste două documente au fost puse în dezbatere, au început să apară opinii pro şi contra prevederilor conţinute în noile reglementări fiscale.

Măsurile vizate urmează să fie aplicate începând de anul viitor şi până în 2019. Acestea presupun atât reduceri de taxe şi impozite - cum ar fi scăderea Taxei pe Valoarea Adăugată, de la 24% la 20% şi, ulterior, de la 20% la 18%, reducerea Cotei unice de impozitare de la 16% la 14% şi a contribuţiilor sociale sau eliminarea impozitului pe dividende -, dar şi creşteri, atât în zona veniturilor, cât şi în segmentul clădirilor şi terenurilor.

Unii exeperţi fiscali consideră că, trăgând linie şi adunând, scăderile atârnă mai greu, în buget, decât creşterile.

În condiţiile actuale, este greu de crezut că toate propunerile Guvernului sunt realizabile fără ca bugetul să fie afectat, opinează Dan Schwartz, specialist în fiscalitate.

Domnia sa ne-a precizat: "Dacă cifrele publicate de Guvern au la bază studii de impact reale, atunci acest Cod ar putea reprezenta punctul de pornire a motorului care să ducă la o creştere economică. În caz contrar, însă, există riscul pierderii bugetului de sub control".

Dan Schwartz este de părere că cea mai importantă reducere vizează TVA, întrucât "această taxă reprezintă problema fiscală numărul unu, devenind o frână împotriva colectării".

În opinia expertului fiscal, dacă această taxă va scădea, după ce va trece perioada de şoc de câteva luni, reacţia economiei va fi pozitivă, urmând să înregistrăm un grad mai mare de colecatare, ca efect al creşterii consumului, scăderii evaziunii fiscale etc.

"Nici reducerea suplimentară a TVA, la 9%, pentru produsele de bază, nu va avea efecte imediate, întrucât va fi nevoie ca preţurile din piaţă să se reaşeze, iar acest lucru va necesita minim un an", ne-a precizat domnia sa, menţionând că se pune problema sursei de finanţare a deficitului creat în perioada imediat următoare implementării acestei măsuri: "Dacă statul se poate împrumuta la dobânzi mici, atunci va fi bine".

Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, punctează că prevederile noului Cod Fiscal vor avea o importanţă majoră asupra bugetului şi că, în prezent, nu există răspuns la întrebarea care vizează sursa din care va fi acoperit deficitul creat de reducerea anumitor taxe.

Ramona Jurubiţă, Tax partner în cadrul KPMG România, consideră că Noul Cod Fiscal, rescris, este un lucru bun şi bine venit, întrucât era nevoie de un astfel de plan. Potrivit domniei sale, codul în vigoare a suferit foarte multe actualizări şi este extrem de greu de citit.

"Evident că mai sunt câteva lucruri de clarificat, dar este un pas înainte şi importante vor fi normele de aplicare, întrucât suntem obişnuiţi ca acestea să dea cele mai mari bătăi de cap", ne-a spus domnia sa.

Ceea ce reprezentantul KPMG a subliniat este importanţa eliminării "taxei pe stâlp", care, în opinia sa, îi va aduce înapoi pe investitori.

"Reforma fiscală este menită să sprijine creşterea iniţiativei antreprenoriale, să stimuleze crearea de noi firme, trecerea acestora din etapă de întreprinderi fără niciun angajat într-o altă etapă, consolidarea poziţiei pe piaţă etc.", consideră Florin Jianu, preşedintele Patronatului Tinerilor Întreprinzători.

În cadrul unui comunicat, domnia sa precizează: "Cred că pot fi avute în vedere şi alte măsuri de relaxare, măsuri care să nu implice niciun impact bugetar, dar care să realizeze valoare adăugată imediat în economie". Florin Jianu subliniază că cea mai importantă măsură este scăderea TVA, cea mai inovatoare propunere - eliminarea impozitului pe dividende, cea mai surprinzătoare propunere este reprezentată de scăderea cotei unice, în timp ce propunerea cea mai nepopulară este obligaţia de plată a CAS şi CASS pentru toate persoanele fizice care realizează venituri.

TVA redusă la 18% la toate produsele, cele de bază urmând să beneficieze de o scădere de până la 9%

Cota standard de TVA va scădea de la 24% la 20%, începând cu 1 ianuarie 2016 şi la 18%, de la începutul lui 2018, conform noului Cod Fiscal. Ministrul Finanţelor Darius Vâlcov a anunţat, ieri, că TVA pentru carne, peşte, legume şi fructe ar urma să scadă până la 9%, de anul viitor.

Proiectul noului Cod Fiscal prevede şi reducerea Cotei unice de impozitare, de la 16% la 14%, din 2019.

Această reducere va diminua încasările la buget cu 4,8 miliarde lei, în 2019, dar va genera şi venituri suplimentare de 2,3 miliarde lei din TVA, contribuţii sociale, impozit pe salarii, ca urmare a creării de noi locuri de muncă, impactul bugetar net fiind 2,5 miliarde lei.

Guvernul anticipează, prin reducerea cotei unice, o creştere economică suplimentară de circa 0,5 puncte procentuale, creşterea numărului de locuri de muncă cu circa 50.000 de persoane şi creşterea suplimentară a investiţiilor cu 1,1 puncte procentuale.

CAS şi CASS pentru toate persoanele fizice care realizează venituri

De anul viitor, contribuţiile de asigurări sociale şi de sănătate vor fi impuse la plată tuturor persoanelor fizice care realizează venituri, iar din 2017 cota de asigurări sociale (CAS) va scădea, atât la angajat, de la 10,5% la 7,5%, cât şi la angajator, de la 15,8% la 13,5%, potrivit proiectului citat.

Iniţiativa mai vizează introducerea plafonului maxim de cinci salarii medii brute pentru baza lunară de calcul a CAS şi CASS, de la 1 ianuarie 2016 şi eliminarea deducerii CASS de la calculul impozitului pe venit. Guvernul are în vedere şi majorarea sumei neimpozabile lunare la stabilirea impozitului pe venitul din pensii.

Aceste măsuri vor diminua încasările la buget cu 5,2 miliarde lei, în 2016, dar vor antrena şi venituri suplimentare de 2,7 miliarde lei din din TVA, contribuţii sociale, impozit pe salarii, urmare a unei creşteri anticipate a locurilor de muncă, impactul bugetar net fiind de 2,5 miliarde lei.

Primăriile vor putea creşte impozitele şi taxele locale cu până la 50%

Impozitele şi taxele locale vor fi indexate în continuare o dată la trei ani, în funcţie de inflaţie, dar nu de către Guvern, ca în prezent, ci direct de primării, acestea putând fi majorate cu până la 50% faţă de acest nivel, comparativ cu nivelul maxim de 20% permis de normele actuale.

Referitor la acest aspect, expertul Dan Schwartz subliniază: "A crescut puterea transfertaă de la bugetul central către cel local, aceasta fiind o decizie politică. Teoretic, ar trebui să fie un lucru bun, fiind vizat procesul de descentralizare, însă, practic, vom ajunge la cheremul primarilor locali, care vor aplica impozite fără să ţină cont de vreun criteriu economic sau profesional, ceea ce este un adevărat pericol pentru noi toţi".

Ramona Jurubiţă, de la KPMG, susţine că, în mod teoretic, primarii locali ar trebui să cunoască mai bine juristicţiile pe care le reprezintă, dar că, din punct de vedere practic, este greu să ne dăm seama ce se va întâmpla în realitate.

Impozitul pe locuinţe nu va mai fi limitat la 0,1% din valoarea impozabilă, ci va fi stabilit între 0,08% şi 0,2% de către primării, iar proprietarii care nu îşi îngrijesc casele şi/sau terenurile vor plăti, din ianuarie 2017, un impozit de şase ori mai mare faţă de nivelul standard. Pentru terenul agricol nelucrat timp de doi ani consecutiv, consiliul local va putea majora impozitul pe teren cu până la 500%, începând cu al treilea an.

Pentru clădirile nerezidenţiale aflate în proprietatea sau deţinute de persoanele juridice, taxa pe clădiri va fi cuprinsă între 0,2%-1,3%, inclusiv asupra valorii impozabile a clădirii.

În prezent, impozitul pentru persoane juridice este între 0,25% şi 1,5%, inclusiv.

În cazul în care valoarea impozabilă a clădirii nu a fost actualizată în ultimii trei ani anteriori anului fiscal de referinţă, pe baza unui raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat, cota de impozitare va fi de 5%-10% inclusiv şi se va aplica asupra valorii impozabile a clădirii, pe baza ultimului raport de evaluare depus la organul fiscal.

Totodată, diferenţierea impozitelor pe clădiri va interveni în funcţie de destinaţia imobilului, rezidenţială sau comercială, după cum a anunţat Darius Vâlcov: "Propunem eliminarea discriminării generate de sistemul fiscal actual în funcţie de natura juridică a contribuabilului, în care destinaţia clădirii poate fi rezidenţială sau comercială".

Adrian Vascu, preşedintele ANEVAR, salută această iniţiativă şi consideră un pas înainte modificările propuse în domeniul pe care-l reprezintă.

Domnia sa ne-a declarat: "În primul rând, vor fi decuplate valoarea fiscală de cea de inventar, ceea ce este un lucru bun. De asemenea, se elimină discrepanţa dintre persoanele fizice şi juridice care deţin acelaşi tip de clădire nerezidenţială".

Cu toate acestea, printre altele, ANEVAR urmează să analizeze dacă, în cazul "utilizării mixte", prevederile pot fi puse în aplicare cu respectarea standardelor de evaluare. Preşedintele ANEVAR ne-a mai spus că va analiza şi de ce în cazul în care un agent economic deţine o clădire de la stat nu a fost eliminată legătura dintre valoarea fiscală şi cea de inventar.

Impozitul pe construcţiile speciale va fi eliminat, din 2016.

MFP: "Măsurile de relaxare fiscală conduc la crearea a 325.000 de noi locuri de muncă, cu un impact pozitiv de 1,7% în PIB"

Măsurile de relaxare fiscală prevăzute în noul Cod Fiscal vor conduce la crearea a 325.000 de noi locuri de muncă, anul viitor, urmând să aibă un impact pozitiv de 1,7% din Produsul Intern Brut, după cum arată Ministerului Finanţelor Publice.

Costul bugetar net al măsurilor din Planul de relaxare fiscală 2016-2020 este estimat la 6,81 miliarde lei, în 2016, iar impactul pozitiv asupra creşterii consumului populaţiei va fi de 1,9%.

Pentru anul viitor, impactul brut al măsurilor de relaxare asupra veniturilor bugetare indică o scădere de 16,26 miliarde lei, însă veniturile recuperate se vor cifra la 9,45 miliarde lei, scăderea netă a veniturilor fiind estimată la 6,81 miliarde lei.

MFP preconizează că veniturile recuperate la TVA vor fi de 6,4 miliarde lei, la accize - 1,53 miliarde lei, la impozitul pe dividende - un miliard de lei, iar la impozitul pe construcţii, de 520 milioane lei.

Scad accizele la carburanţi şi sunt eliminate cele pentru iahturi

Accizele la carburanţi vor fi reduse, potrivit proiectului de Cod Fiscal, iar accizele pentru cafea, bijuterii, arme de vânătoare şi muniţia aferentă, vehiculele cu o capacitate a motorului mai mare de 3000 de centimetri cubi, iahturi şi motoare de barcă vor fi eliminate.

Astfel, nivelului accizelor la motorină va scădea de la 1.897,08 lei/1.000 litri la 1.518,04 lei/1.000 litri (cu 20%), ca urmare a scăderii consumului de carburant şi în special pentru contracararea fenomenului de alimentare cu combustibil de către transportatori în alte state membre cum ar fi Ungaria şi Slovenia - unde se restituie o parte din accize -, sau Bulgaria, care are un nivel redus de taxare.

La benzina fără plumb, nivelul accizelor s-a diminuat de la 2.035,40 lei/1000 litri la 1.656,36 lei/1000 litri (cu circa 19%), iar la benzina cu plumb - de la 2.327,27 lei/1000 litri la 1.948,23 lei/1000 litri (cu circa 18%).

La alcool şi băuturile alcoolice, nivelul accizelor va fi reaşezat. Proiectul prevede scăderea nivelului accizelor pentru bere. La vinuri spumoase, accizele vor scădea de la 161,33 lei/hl produs la 47,38 lei/hl produs, iar la băuturi fermentate spumoase - de la 213,21 lei/hl produs la 47,38 lei/hl produs.

Noul Cod Fiscal vizează creşterea nivelului de impozitare pentru băuturile fermentate liniştite de la 47,38 lei/hl produs la 396,84 lei/hl produs.

Proiectul Codului Fiscal presupune o devansare a calendarului de creştere a accizelor la tutun.

Referitor la acest aspect, Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications JTI Romania a declarat, în cadrul unui comunicat: "Dincolo de propunerile surprinzător de liberale, menite să câştige simpatia mediului de afaceri - reducerea TVA, eliminarea impozitului pe dividende, reducerea contribuţiilor sociale, a accizelor - nu putem să nu remarcăm că, în proiectul noului Cod Fiscal, singurele accize care continuă să crească înainte de termen sunt accizele pentru tigarete! Acest lucru se întâmplă în timp ce contrabanda cu ţigarete bate record după record - aproape 16% în 2014 şi peste 19% în ianuarie 2015! Accizele la ţigarete vor creşte în acest an la nivelul prevăzut în Directiva europeană privind taxarea produselor din tutun pentru 2018! În acelaşi timp, se alterează şi structura, astfel încât componenta ad valorem nu se mai modifică gradual, cu 1%, ci brusc, cu 4%, punând presiune pe segmentele din partea de jos a pieţei, cele mai vulnerabile la contrabandă.

În opinia Guvernului, prin reducerea accizelor se va obţine creştere economică, creşterea numărului locurilor de muncă în 2016, reducerea inflaţiei, dar şi a evaziunii fiscale. Nivelul din ianuarie al pieţei negre a ţigaretelor, produse pentru care guvernul creşte accizele înainte de termen, înseamnă pierderi anualizate la buget de peste 600 milioane de euro!

În industria tutunului lucrează circa 3.000 de angajaţi cu normă întreagă, iar anul trecut companiile de tutun au plătit la stat 2,7 miliarde de euro în accize, TVA, impozite şi contribuţii. Cursul la care s-a plătit acciza a crescut artificial în 2014, cu 5%, dar încasările numai cu 3-4% (în care intră şi creşterea anuală a accizei), din cauza scăderii pieţei legale! Aşadar, ce s-a câştigat dintr-o parte, de fapt s-a pierdut în alta".

Opinia Cititorului ( 4 )

  1. Trebuie sa ne rupem de stereotipurile tip PROtv si sa discutam lucruile asa cum sunt. Taxa pe stalp nu are nici o legatura cu investitorii straini care sunt obisnuiti cu taxe pe proprietate mult mai mari decat cele din Romania. Cu sau fara taxa pe stalp, Romania are taxe pe proprietate mult mai mici decat a restului UE iar timpul investitorilor turci si arabi care veneau sa investeasca in Romania 10-20 de mii de Dolari a trecut. De la Bursa ma astept la mai mult informatie detasata de politic sau de interesele unor derbedi care pot plati o leafa doua pentru a li se sustine niste interese punctuale.

    marele lobby a invins din nou:)

    Doar miere pentru marele capital si biciul pentru capitalul autohton si piata muncii. 

    1. se elimina "taxa pe stalp". Asta era una din taxele pe care "greucenii" gen: Petrom, E-On, Enel, Orange, samd nu o puteau fenta cu niste contracte de consultanta facturate catre firme din Irlanda, Olanda, Belize, samd. Astia sunt oricum experti la optimizari fiscale pentru a expatria profitul platind mai nimic statului roman si nerealizand nici planul de investitii agreat la privatizare. Culmea unii adiministeaza chiar monopol, la niste redevente de tara africana! 

    2. "CAS şi CASS pentru toate persoanele fizice care realizează venituri". Adica nu incercam sa scadem in continuare taxele pe munca (acum sunt ~40%, inca suntem top 15 in lume!) ci strangem si mai mult usa cu taxarea unuia care ia salar la "gri" 1000 EUR! 

    Colonia Romania, numai in sprijinul stapanilor si totul impotriva cetateanului! 

    1. cred ca idea ar fi totusi marirea la cetatean sau la micul investitor a taxelor pe capital si scaderea celor pe munca, solutii de evitare se vor gasi instant, iar cu faptul ca pt. "marii investitori" vor scade taxele de stalp, accize pe cladiri vor repatria mai multi bani dar vor creste volumul activitatii, ma rog nu stiu daca prin orasele mai sarace va mai plati cineva asa usor un impozit dublu pe locuinta. in general e bina ca trimite bani la cetateanul muncitor si la frmele mijlocii si mari, dar cred ca nu poate fi decat un foc de paie un exercitiu de comunicare mai mult decat ceva foarte serios, mde mi-a cam disparut incredera.

      Partea cu "marii investitori care vor creste volumul activitarii" daca dispare taxa pe stalp din pacate e wishful thinking. De obicei el face parte din arsenalul consacrat de propaganda al departamentelor de PR :)

      Realitatea e ca grosul investitiilor straine directe e demult trecut (5-6 ani). S-a cam ajuns la limita superioara de indatorare (populatie/firme) care nu mai garanteaza niste profituri consistente + incepem un plin proces - la nivel mondial - de deleveraging al sectorului privat. 

      Dupa unele studii capitatul strain plateste cam 14% din impozitul pe profitul generat (restul e extras prin diferite artificii in paradisuri fiscale). Taxa pe stalp e de fapt o taxa pe monopol (baraj hidro, stalpi, sonde, etc) pe niste active in marea lor majoritate construite de statul roman si privatizate la preturi de nimic in ultimii ani unor companii care nu si-au respectat in unele cazuri nici macar cota de investitii din contractele de privatizare! (vezi Enel, E-On samd)  

      Profitul ala expatriat prin diferite artificii fiscale pleaca de aici ca sa genereze crestere economica in alta parte! Ori taxa pe stalp mai echilibra putin jaful colosal din acest domeniu, oprind ca macar o mica parte din acel profit sa ramana intr-o forma sau alta in economia locala. 

Comanda carte
digi.ro
danescu.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

15 Iul. 2024
Euro (EUR)Euro4.9700
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.5550
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.0961
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9149
Gram de aur (XAU)Gram de aur352.8944

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
letapebytourdefrance.com
roenergy.eu
rommedica.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb