RAPORTUL GLOBAL DEBT MONITOR DE LA IIFCresc riscurile şi povara datoriilor în economiile emergente

Călin Rechea
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 15 septembrie

Călin Rechea

Datoria globală a scăzut cu 5,5 trilioane de dolari în T2 2022, până la 300,1 trilioane de dolari. Aceasta este prima scădere după 14 creşteri trimestriale consecutive. La scăderea de 5,5 trilioane de dolari, pieţele emergente au contribuit cu 0,6 trilioane de dolari, iar economiile avansate cu 4,9 trilioane de dolari, în condiţiile deprecierii puternice a monedelor ţărilor din grupul G10 faţă de dolarul american.

Povara datoriei globale, exprimată prin raportarea acesteia la Produsul Intern Brut global, a crescut cu un punct procentual faţă de trimestrul precedent, până la 349,1%, conform ultimului raport Global Debt Monitor (GDM) de la Institute of International Finance (IIF) (vezi graficul 1).

Cresc riscurile şi povara datoriilor în economiile emergente

Pe fondul scăderii datoriei globale cu 5,5 trilioane de dolari, PIB-ul global nominal a scăzut cu 1,8 trilioane de dolari, până la circa 85,9 trilioane de dolari. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut atât PIB-ul global cât şi datoria globală au crescut cu un trilion de dolari.

După recordul din trimestrul anterior, de 99,4 trilioane de dolari, datoria totală la nivelul economiilor emergente a scăzut până la 98,9 trilioane, în timp ce datoria totală de la nivelul economiilor dezvoltate a scăzut până la 201,3 trilioane de dolari, de la 206,2 trilioane (vezi graficul 2).

Cresc riscurile şi povara datoriilor în economiile emergente

Raportată la PIB, datoria totală din economiile avansate a scăzut cu 0,6 puncte procentuale, până la 406,9%, în timp ce datoria din economiile emergente a crescut cu 3,6 puncte procentuale, până la 252,4%.

"Povara datoriilor din economiile emergente a crescut ca urmare a încetinirii puternice a creşterii economice, în condiţiile în care presiunile inflaţioniste nu au fost suficiente pentru reducerea gradului de îndatorare", se arată în raportul de la IIF, unde se estimează că povara datoriilor din economiile emergente va continua să crească cel puţin până la sfârşitul acestui an.

După repartizarea pe sectoare, cele mai mari scăderi s-au observat pentru datoriile guvernamentale, de circa 2,2 trilioane de dolari, până la 85,8 trilioane de dolari, în condiţiile în care datoriile guvernamentale de la nivelul economiilor dezvoltate au scăzut cu 2,1 trilioane.

Datoriile companiile nefinanciare au scăzut cu 1,4 trilioane de dolari faţă de trimestrul anterior, până la 88,4 trilioane de dolari, în timp de datoriile gospodăriilor au scăzut cu 1,1 trilioane, până la 56,6 trilioane, în condiţiile unei scăderi cu 0,68 trilioane în economiile dezvoltate şi cu 0,46 trilioane în economiile emergente.

În raportul IIF se precizează că avansul rapid al dobânzilor a condus la o reducere puternică a finanţărilor de pe piaţă. Astfel, finanţarea companiilor nefinanciare prin emisiuni de obligaţiuni a înregistrat cel mai redus ritm din 2014, în timp ce emisiunile de obligaţiuni guvernamentale au scăzut cu circa 20% în primele opt luni din 2022 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Volumul emisiunilor de obligaţiuni la nivel global, ajustat pentru inflaţie, a atins în minim record în T2 2022, conform raportului de la IIF.

Tendinţa negativă s-a accentuat inclusiv la nivelul finanţărilor din categoria ESG (Environmental, Social, Governance), care s-au menţinut la un nivel semnificativ mai redus decât cel din anul precedent.

Raportul Global Debt Monitor pentru T2 2022 acordă o atenţie deosebită legăturii dintre nivelul datoriilor şi asigurarea securităţii alimentare, deoarece "preţurile ridicate ale alimentelor reprezintă un risc semnificativ pentru creşterea economică şi stabilitatea financiară pentru multe ţări în curs de dezvoltare".

Conform unei analize de la Food Security Information Network, 35 de ţări în curs de dezvoltare se confruntă în prezent cu o criză alimentară majoră, iar 21 dintre aceste ţări trec prin "crize cronice de insecuritate alimentară".

Toate aceste tendinţe au fost clar vizibile cu mulţi ani înainte de invadarea Ucrainei, care nu a făcut decât să accentueze tendinţa negativă, după cum se arată în raportul GDM de la IIF.

Pe fondul unei creşteri semnificative a datoriilor publice din ultima decadă, 16 dintre cele 35 de ţări amintite în raportul de la IIF se confruntă cu un risc ridicat al incapacităţii de plată, în condiţiile în care cea mai mare parte a finanţărilor a venit de la instituţii oficiale, iar 43% din total de la instituţii multinaţionale, cum este Fondul Monetar Internaţional.

Mai mult, riscul valutar este deosebit de ridicat pentru economiile în curs de dezvoltare, în condiţiile în care majoritatea creditelor acordate şi a obligaţiunilor emise sunt denominate în dolari.

Economiştii de la IIF subliniază accentuarea vulnerabilităţilor de la nivelul economiilor emergente, pe fondul creşterii inflaţiei şi a întăririi dolarului american, care conduc la o creştere accelerată a costurilor de finanţare.

În aceste condiţii, emisiunile de obligaţiuni în valută ale guvernelor din economiile emergente au scăzut cu circa 43% în perioada scursă de la începutul anului curent faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, până la circa 60 de miliarde de dolari.

O altă problemă majoră determinată de creşterea puternică a dobânzilor o reprezintă şi impactul puternic al falimentelor companiilor asupra şomajului şi perspectivelor creşterii economice.

Analiştii de la IIF subliniază că dobânzile scăzute din ultima decadă au permis supravieţuirea unui număr mare de companii neviabile, aşa-numitele firme zombi, al căror număr a crescut puternic mai ales în Statele Unite şi China.

Costurile de finanţare mult mai mari vor conduce la creşterea accelerată a numărului falimentelor, iar băncile centrale vor avea probleme mari să-şi atingă obiectivul unei aterizări line a economiilor fără implicaţii adverse pentru pieţele muncii, după cum se mai arată în raportul de la Institute of International Finance.

Opinia Cititorului ( 3 )

  1. Care sunt cele 35 de economii emergente din raport?

    Care 21 dintre aceste ţări trec prin "crize cronice de insecuritate alimentară"

    Care 16 state dintre cele 35 de ţări amintite în raportul de la IIF se confruntă cu un risc ridicat al incapacităţii de plată? 

    "Costurile de finanţare mult mai mari vor conduce la creşterea accelerată a numărului falimentelor (pe cine intereseaza?), iar băncile centrale vor avea probleme mari să-şi atingă obiectivul unei aterizări line a economiilor fără implicaţii adverse pentru pieţele muncii (pe cine intereseaza? il da afara pe Isarescu daca e somajl mare?), după cum se mai arată în raportul de la Institute of International Finance."

    Ce s-au terminat sclavii/fraierii care platesc oalele sparte? Abia atunci o sa fie probleme. Cat o sa fie fraieri treaba merge inainte, adicafara sfarsit. 

    intrebare; de ce nu puneti grahicul cu bula imobiliara din USA si China?

    aveti surse... au zis astia de la imobiliare sa nu puneti ca speriati oamenii? 

    oricum si in romania au sarit randamentele pe negativ rau de tot... se bede cum se compreseaza capraturile in piata... 

    s c cret 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Apanova
BTPay
csalb.ro
Electromagnetica
marmomac.com
arsc.ro

Curs valutar BNR

28 Sep. 2022
Euro (EUR)Euro4.9479
Dolar SUA (USD)Dolar SUA5.1794
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.2155
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.5370
Gram de aur (XAU)Gram de aur269.2661

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
thediplomat.ro
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro