Recolta de cereale, mai mică decât estimările iniţiale

GEORGE MARINESCU
Ziarul BURSA #Companii #Agricultură / 19 iulie 2023

Recolta de cereale, mai mică decât estimările iniţiale

Pierderile înregistrate de fermierii români se vor situa între 20% şi 35%

Nicu Vasile, preşedintele LAPAR: "Din cauza pierderilor, 12% din tinerii fermieri se decapitalizează anual"

Fermierii români vor înregistra o cantitate de cereale cu 20% mai mică decât aceea estimată, afirmă reprezentanţii Copa-Cogeca (patronatul fermierilor europeni), într-un material publicat de site-ul agriland.ie.

"La începutul lunii mai, unele state membre ale Uniunii Europene, cum ar fi Spania, Portugalia şi Italia, au fost estimate că vor suferi pierderi severe, de până la 50% din recolta lor de cereale din cauza secetei şi inundaţiilor. La acea vreme, prognozele Copa-Cogeca încă estimau că producţia globală a UE va rămâne stabilă datorită unei îmbunătăţiri a condiţiilor meteorologice din nordul şi estul Europei. Reprezentanţii fermierilor susţin însă că de atunci şi până acum situaţia s-a deteriorat dramatic din cauza secetei din lunile mai şi iunie şi că producţia de cereale din Spania, Portugalia şi Italia, se va situa la 60% din producţiile înregistrate în 2022. Reprezentanţii Copa-Cogeca susţin că recoltele din Lituania vor fi cu 35% mai mici faţă de estimarea iniţială pentru acest an, cele din Finlanda cu 30% mai reduse, în timp ce în România vom asista la o producţie de cereale mai mică cu 20%, iar în Polonia cu 14%. Estimările privind scăderea producţiei de cereale ar putea fi mai drastice, din cauza calităţii scăzute a recoltelor în multe state membre ale Uniunii Europene, iar calitatea scăzută ar reduce drastic profitabilitatea fermierilor", arată sursa citată.

Situaţia din ţara noastră este mai tragică decât aceea prezentată de Copa-Cogeca, a declarat, pentru ziarul BURSA, Nicu Vasile, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

"Mai adăugaţi la pierderea de 20% şi diferenţa de inflaţie, de 14-15%, care urcă pentru fermierii români pierderea reală la aproape 35%. Aceasta este pierderea corectă, peste care se adaugă schimburile de mărfuri şi de produse cu statele din vest, dar şi importul cerealelor din Ucraina. De aceea, ar trebui să protejăm fermierii şi sectorului agricol şi să facem o politică aparte faţă de celelalte state membre ale UE, mai ales că avem 34% din numărul fermierilor europeni, dar vorbim despre fermieri cu un grad foarte scăzut de profitabilitate, de capitalizare, de competitivitate. Olanda deţine 0,5% din totalul fermierilor la nivel european, dar are o profitabilitate de aproape 30.000 euro pe hectar. (...) Peste 7 milioane de hectare sunt supuse secetei în fiecare an. Şi anul acesta, partea de sud şi de sud-est a ţării e caracterizată prin secetă, ceea ce a dus la productivitate scăzută şi la cheltuieli foarte mari pe unitatea de suprafaţă. De aceea, a crescut gradul de îndatorare şi decapitalizare a fermierilor, în special la fermele care lucrează maximum 100 hectare. În fiecare an aproximativ 12% din tinerii fermieri români se decapitalizează", ne-a transmis Nicu Vasile.

De aceea, Copa-Cogeca solicită Comisiei Europene flexibilitate în implementarea Politicii Agricole Comune (PAC) în acest an, din cauza unei "situaţii care se deteriorează rapid" privind recolta de cereale din UE. Reprezentanţii Copa-Cogeca susţin că situaţia pentru cereale este "extrem de îngrijorătoare", cu o producţie estimată de 256 de milioane de tone, cea mai proastă recoltă din 2007 încoace şi cu 10% sub media ultimilor cinci ani.

Din cauza acestei recolte slabe, Copa-Cogeca afirmă că mulţi fermieri nu îşi vor putea acoperi costurile de producţie în acest an.

"Fermierii europeni se confruntă cu o pierdere dublă, deoarece producţia scăzută este combinată cu preţuri foarte mari ale inputurilor şi preţuri de vânzare mici pentru toate culturile. Pe lângă preţurile ridicate la energie şi inflaţia generală, este esenţial să reţineţi că îngrăşămintele folosite pentru recolta din 2023 au fost cumpărate atunci când preţurile au fost cele mai ridicate în 2022. Cu preţurile actuale foarte scăzute pentru cereale (219 euro/tonă de grâu de măcinat) şi seminţe oleaginoase (407 euro/tonă pentru rapiţă), acest lucru creează o situaţie care este pur şi simplu insuportabilă pentru majoritatea fermierilor", au transmis către Comisia Europeană reprezentanţii Copa-Cogeca.

Referitor la poziţia exprimată de colegii săi europeni, Nicu Vasile, preşedintele LAPAR ne-a spus: "Fermierul român este un beneficiar al produselor finite din alte economii, iar preţul plătit pentru acestea este destul de mare. Priviţi ce s-a întâmplat în toamna anului trecut, când a început anul agricol 2022-2023 şi fermierii români au fost nevoiţi să cumpere îngrăşăminte la 4000 lei-6000 lei tona faţă de 900 lei în anii anteriori. De aceea, consider că trebuie să discutăm mai mult pe filiera produselor şi pe criteriile de performanţă şi vom vedea atunci de unde se înregistrează pierderile cu care se confruntă fermierii români şi unii colegi ai lor din Uniunea Europeană. Momentan avem o clasă mare de oameni nemulţumiţi din cauza politicilor statale, deoarece România este o ţară preponderent agrară şi, spre deosebire de statele din vestul Europei, noi nu avem de unde să dăm subvenţii pentru agricultură în afara celor primite de la UE prin Politica Agricolă Comună".

Faţă de toată situaţia de mai sus, organizaţia ce reprezintă interesele fermierilor europeni - Copa-Cogecă - solicită Comisiei Europene, pe lângă flexibilizarea implementării PAC în acest an, şi derogări pentru anul 2024 prin prisma impactului schimbărilor climatice asupra viitorului an agricol. Totodată, reprezentanţii Copa-Cogeca afirmă că extinderea suspendării taxelor de import pentru amoniac şi uree şi aplicarea suspendării taxelor pentru îngrăşămintele minerale ar fi două măsuri prin care Comisia Europeană ar ajuta cu adevărat fermierii să facă faţă unei situaţii foarte dificile care se va întinde şi pe parcursul anului 2024.

Opinia Cititorului ( 14 )

  1. nu e nimic . Vin din Ucrainaaaaaa

    1. Normal. Prost e ala care si-a cultivat aceasi suprafata stiind ce a fost pana acum cu importurile.

      Daca mai vine la APIA schema cu impaduririle noi aia facem. Paduri frate! 

    o postare vrajeala care nu se suce direct la problema deala: Despre Bani si Credti!!! Atat! Despre asta este!

    Cand “costurile” explodeaza capitalistii vor face mereu si mereu si mereu restrangeri fie ele artificiale ca sa ridice preturile in raport cu costurile si marja de profit fie ca sa paseze treptat catre cumparatorul final fara a fi ucis nici capitalistul nici cumparatorul gen 90-94 in romania sau 45-48…. dupa razboi cu capacitati distruse… 

    Capitalistii nu mai lucreaza pondere sin pamant atunci cand pamantul este mai “bun” de nelucrat decat de lucrat. Adica atunci cand se baloneaza costul si umfla pretul terenurilor… asta e semnal de la banci centrale sa se resuca capacitati productive si livrare bunuri ca sa potoleasca / exhilibreze pe moment putere consum / cumparare/ productie ce da soc inflatie pe lant. 

    Problema se pune in felul urmator: chiar daca la raft bunurile cresc mai greu, costul dobanzilor si altele vor continua sa omoare capitalistul in marja ce lucreaza pamantul… el este nevoit sa lase pamantul parloaga profitind simultan de cresturile continuie de la raft chiar si lucrand si livrand mai putin. 

    Cand isi consuma tolba de cash / rezeve banesti atunci incepe tembia financiara si toti toti capitalistii cocosati de povara vor alerga exact in ciclul de crash al dobanzilor in financiar pentru alt credit sau dupa caz executari. 

    prabusirea dobanzilor este sinonima cu crasuri financiare; ea pe moment da iluzie de acces ieftin la credit dar in realitate inseamna am prabusit ceva prosti financiari. 

    Dobanzile joase nu sunt sinonime cu dobanzi permisive!!! cu restrictive! 

    Dobanzile ce pleaca din minim spre noi mazime sunt sinonome cu dobanzi permisive la costuri excaladate pana pocneste puroiul. 

    s c c r e t 

    1. Te rog fa public un index fund ales de tine. Sa putem urmari performanta in timp, nu alta.

      E frumos asa sa dai cu macro economia insa poti ajunge falit intre timp sau poti muri de batranete pana vine profitul ala pe care-l calculezi la un ciclu de 60 de ani. 

      Am observat asa: cand ratele sunt mici, preturile cresc, bursa imobiliare, poate si inflatie. Cand ratele sunt mari preturile scad, bursa, imo, pamant, aur, petrol etc.

      Exceptia e cand se schimba ratele: de obicei bancile centrale incep sa creasca ratele cand economia e prea incinsa, uneori si inflatie mare, si cresc ratele. Doar ca pana se transmite efectul in economie, preturile continua sa creasca,"lag effect".Aici suntem noi acum. La fel b.c. scad ratel;e sa stimuleze creditarea si economia, cand e prea slaba, doar ca preturile continua sa scada la bursa sau imo, comoditati, etc, tot din lag effect, pana ratele mici ajung in piata sa-si faca efectul. 

      Dc se respecta asta si acum, fed ul va ridica dobanzile cat economia e strong, si inflatia mare, dar cadn va incepe sa le scada va fi un semnal de scadere a economiei si a inflatiei, care posibil sa fie si un semnal de scadere la bursa.(pe o perioada, lag effect).  

      Pe de alta parte ma gandesc la urmatoarele: toti acesti bani printati raman in mare parte in economie, multi din ei acum investiti in bonduri cu dobanzi"mari"(defapt real negative). Cand fed ul va incepe sa scada dobanzile sa zicem la 2-3%, cine va ma i reinvasti banii in bonduri(care posibil sa aiba randament real poate intre -1 si 1% cel mult). Mult mai putini decat azi ma gandesc.  

      Si atunci banii care au fost in bonduri vor vrea sa intre in stock market, imobiliare pamant aur etc. =explozie de preturi in sus. 

      Plus ca locul acestor investitori in bonduri va trebui sa fie luat de fed: money printer go brrrr. deci iar cresteri de preturi la active.

      Piata stie lucrurile astea si s-ar putea sa le anticipeze, de-asta s-ar putea sa nu scada f mult sau deloc cand fed-ul scade dobanzile pe baza incetinirii economiei. dc va fi recesiune mare e altceva.  

      lcare sin indexuri?!

      sunt publice toate indexurile… 

      cauta si vei gasi…  

      bate si se va deschide… 

      cere si se va da… 

      indej la grau… orz… porumb … pig iron (cycle boom crash); cupper cycle… aur… argint… datorie gov in balon grame argint sau aur…. datorie gov deflat in grame argint sau aur si balonat in nominale… ciclul dobanzilor reale ipotecare… ciclul dobanzilor reale deflate pe pib… pib deflat… care index … 

      vrei.?! 

      indexul ciclului de dobanzi reale ipotecare e pe balon in USS exact exact cu 86 spre 88…. 2004 spre 2005…. acum 2023 spre 2024… indexul este in VARF simultan cu maxima boschetareala cersetoreala si oameni fara case in orasele considerate lux din USA… 

      statele unite nu a mai avut asa milioane de “boschetari” in istoria ei. 

      Peste 2 -3 milioane de oameni ai strazii are si peste 2 si cv milioane de incarcerati…. 

      este o situatie tragica in usa… 

      Sa ai ca procent din populatie atat de multi oameni pe strazi si incarcerati… capitalismul lor este prea canibalist si lasa pe tusa “raniti”. 

      e nevoie in USA de o alte forma politica economica militara. 

      indexul imobiliar (nominal) deflat pe pib arata balon… indexul imobiliar deflat pe aur arata depasire crashul generatie… deci urmaza o politica de bagare la jeapca oameni si familii in case. 

      USA are o pata ramasa in istoria economica mondiala… de si foarte speculata si televizata prin alte state si tari sarace cum este Romania si prin europa… USA o duce in multe multe regiuni chiar foarte foarte prost economic social cultural ideologic militar…. Cine mai calatoreste prin lume la pas poate sa vada ca maretia USA se afla doar in Metropolele financiar speculate cu capital ciclic deplasat din parti in fuga dupa randamente ale fondurilor de pensii, investitorilor sau speculatorilor.. in timp ce multe state si orase sunt prabusite inca fata de perioada de glorie. 

      Un index ce nu se discuta: pib deflat pe aur (pibul istoric si cotatia istorica); preturi bunuri fldeflate pe aur…. indexuri deflate pe aur.. doar asa poti intelege amaraciunea din sufletele oamenilor si bulele si crashurile reale din economii. 

      Vezi Grecia -Cipru - Italia - Romania … etc bursee lor deflate pe cotatie aur (dupa caz euro lei ron yeni dolari etc…) si ai sa vezi din timp … foarte foarte din timp… TOTUL. 

      PS: vezi pib liban deflat pe aur… anunta crash ul de acum… vezi bursa rusia deflata pe aur… vezi turcia bursa deflata pe aur se vede bula cum pocneate (milioane de turci vor migra in europa in urmatorii ani)…. vezi cipru si grecia bursa deflata in aur si marcheaza exacu cu x 2012 (crash hard)… 

      Vezi romania bula din 2007 in grame aur bursa si imobiliare…  

      Vezi Ucraina economie bazata pe agricultura cum are indexul nominal imo deflat inca (caci nu a putut fi inflat pe credit si alte infuzii de capital speculativ euroi ca procent din piata)…. vexi indexul nominal imo ucraina deflat mai hard pe aur in moneda lor circulata… 

      Deflatia continua a ucrainei a reusit sa mentina relativ preturile joase la noi pe mancare… relativ pentru ca din import intrau mega ieftine iar intern politici de taxare plus marje de credit costuri si profituri umflatu pret final la raft. 

      Ma plimbam prin Ucrainat Transnistria Moldova … Rusia… toate mancarurile de baza ce nu sunt legate pe “specula de indexuri internationale” sunt deflate de STAT prin compensatii diferenta… restul preturilor considerate lux sint relativ la fel ca peste tot plus minus 5-10%…. 

      In schimb statele cu balonari de credite valute internationale sunt fortate sa isi baloneze costurile ca sanplateasca trecutul… 

      in statele sarace venitul e deflat dar ai mancarea de vaza e deflata… in statee financiarizate venitul e umflat dar si mancarea de baza este inflata… mai rau e ca specula chiriilor si creditului este cea mai inflata… mult mai mult ciclic peate puterea veniturilor medii minime dupa caz. 

      s c c r e t 

      iti lipseste din ecuatie si clcilul de NPLuri ce se baloneaza si defleaza periodic cu un multiplu minim de x2 -2,5 rata somajului…

      din acest motiv ce zici ru ca se vor infla iar preturile … este relativa treaba… in fiecare crash exonomia rela (piata reala) cade in cascada forma de domino… nu apuci sa culegi ru rot ce cade sau sa ridic atat de rapid in picioare la cati raniti se prabusesc… asta este efectul real de deflatie… si plus ca unde mai pui ca ai daca se varsa banii in piata … banii vor face cale intoarsa ca forma de plata munte de datorie ce va avea un efect contrar in piata relala … adica plata datorie = tot forta deflationista pe exact tot munte de npluri in formare … 

      de unde mainpunem si somaj bomba cei cu venituri mari si daca bagam si clasa de youth ce a devenit adulta fara locuri de munca = o forta ieftina de munca ce va concura la venituri deflate… de unde mai punem ca daca ei incep sa stranga la ciorap banii tot in deflatie cu npluri bomba cauzeaza o si mai mare deflatie… caci avem generatie 40 si cv in executari si pierderi detineri active; govuri in restructurari datorii si defaulte; jomaje scumpe bomba; somaje ieftine ce incep sa intre in munca; venituri candva mari nominale posibil deflate la anumite categorii de servicii (valul generatiilor se schimba ca amprenta in economie) risc mai mare de executari pe creditele / sectoarele respective; youth devenit muncitor cu venit real mic si cu cost real mare in piata va cauta sa “ciorapeasca” hording fapt ce va cauza o si mai mare deflatie ai o si mai mare usturime de executari si reatructurari la generatia ce tocmai se bucurase de boomul trecut. 

      Media zice ca l: ciclurile scurte sunt 16(mai rar)-18-19(mai des) 21(ani mai rar) varv varf sau vale vale… acum daca luam indevurile nominale si le deflam pe cotatia aurului vom vedea fiecare boom lung si fiecare crash lung ce cade in medie la a 3a generatie nascuta. 

      Adica crasul din 29-30 pana in 40-45 termeni reali… crasul din 69-71 pana in 82-85…. crashul din varful lui 2000-2003 boom resetat de atentatul si marea panoca financiara globala… prabusirea acelor cladiri a insemnat deflarea multor randamente si pierderea rapoartelor istorice financiare … anul 2000 se afla pe o traiectorie normala de crestere ca perioada 50 spre 60… (vorbim de indexuri deflate in aur)  

      Acum ne aflam iar in revenire pe trend ascendent… sa nu uitam ca tot pe trend ascendent ne aflam si in perioada 45-47 si in perioada 92-96 cu soc de npluri balon si ceva fomita - cozi la paine. 

      Imi place sa am mereu pe grafice suprapuse: 

      ciclul istoric am “nemuncii” 

      imo si bursa deflate pe aur 

      venituri deflate pe aur (vezi romania anunta perfect perfect crashul pornit din 71 pana in 92 si cv… marea deflatie urmata de soc masa monetara ca sa se spele tot trecutul datorat pe o scurta fomita si fuga din tara) 

      rate ipotecare nominale si sau deflate pe aur 

      datorii gov deflat pe aur sau argint 

      datorii private deflate pe aur sau argint 

      Rata NPLurilor declarate nominal sau deflat pe aur 

      Remitence nominale sau deflate pe aur 

      “Preturi” raporturi deflate pe venituri nete, anuale, alte bunuri servicii incrucisate intre ele; deflate cate “rate ipotecare” cost net bun servicu; deflate pe taxe, impozite, cost gov pasat catre populatie. 

      Cost gov taxe impozite deflate pe aur si sau nominal deflat ca peocent dinvenit nominal sau deflat pe aur. 

      Pe scurt ma intereseaza cine ce unde ce cum cat mulge periodic de AUR … populatia si economia… si ce ofera dau la schimb pe acest troc… exhitabil sau nu… cand trocul nu mai decine echitabil anunta in fata alta declansare de criza.. 

      Crizele inseamna defapt BLOCAJE = adica cineva tine la ceva specula / blocaj prea mult timp! Iar asta va costa sever economia. 

      s c c r e t 

      falling interest rates can be indicative of tight monetary conditions in the economy

      Milton Friedman’s Interest Rate Fallacy 

      “We’re not going back to the same economy,” Powell said. “We’re recovering, but to a different economy and it will be one that is more leveraged to technology, and I worry that it’s going to make it even more difficult than it was for many workers.”Jerome Powell NOV 12 2020

      Pe axul timpului.

    Nici o problema,

    cumpărăm din USA, ca și gaz sau arme 

    In fiecare duminica e o emisiune la Digi 24 on care se prezinta nu numai plangeri,dar si fermierivde succes!Adtia sunt tot din Romania si nu trauesc in fiecare an din pomenile de bugetul general,prin care contribuabilul finanteaza jaful pe care il fac nepriceputii si/sau lacomii pe cosul zilnic al romanalui platitor de taxe si impozite!Fermier care vinde rosia cu 1,5-2 lei la poarta fermei o vedecin piata cu 7-9 lei,laptele la fel,painea la fel,uleiul si cartofii la fel toate produse care inghit subventii care ii ingrada pe samsari si speculantii pe care statul nu-i bede!In piete se vinde 95% cash,impozite nema,doar spaga la taraba,jaful e pe buzunarul contribuabilului!Rusinos!

    1. oamenii darama periodic guverne din doua motive:

      1. Case Inaccesibile 

      2. Mancare / Trai inaccesibil. 

      Problema celor doua de mai sus este ca nu se pot pastra in raport de egaliate… in timp…. una trage pe alta… alta prabuseste pe cealalta… 

      s c c r e t  

    E mai simplu sa importi decit sa ai politici coerente si pe termen lung in agricultura.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

hidroelectrica.ro
aages.ro
fedbet.ro
danescu.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

16 Apr. 2024
Euro (EUR)Euro4.9763
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.6818
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.1289
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8284
Gram de aur (XAU)Gram de aur356.8240

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
edevize.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
everythinghr.live
32.aicps.ro
roenergy.eu
AIESEC
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb