Rezultatele IFN-III arată degradarea accelerată a pădurilor din ţara noastră

Organizaţia Agent Green, împreună cu Greenpeace România şi Declic îşi exprimă îngrijorarea profundă faţă de rezultatele celui de-al treilea ciclu al Inventarului Forestier Naţional (IFN-III), conform unui comunicat de presă remis redacţiei, de la care relatăm cele ce urmează. Deşi raportul indică o diminuare, insuficientă însă, a tăierilor ilegale comparativ cu ciclul precedent, datele arată o degradare sistemică a pădurilor.

Filmări realizate în luna noiembrie 2025 cu tăieri rase ilegale recente de pe Valea Vâlsanului din munţii Făgăraş spre liberă descărcare şi utilizare cu menţionarea sursei: Agent Green.

IFN-III raportează o creştere a suprafeţei împădurite cu aproximativ 500.000 ha şi o rată de creştere medie de 8,5 mc/an/ha - aproape dublă faţă de media europeană. Unii s-au grăbit să prezinte aceste cifre ca pe dovada unei păduri „sănătoase” sau „în revitalizare”. În realitate, afirmă ONG-urile, acestea maschează o evoluţie alarmantă: o pădure tot mai tânără, tot mai rară şi tot mai expusă.

Preşedintele Agent Green, Gabriel Păun, explică: „Suprafaţa împădurită nu a crescut pentru că s-a plantat, ci pentru că seminţele arborilor au ajuns pe terenuri arabile nelucrate după Revoluţie încoace, iar natura şi-a urmat cursul. Miliardul de euro pe care l-am obţinut prin dezbateri intense din PNRR pentru România spre a fi folosiţi la împăduriri sunt blocaţi de birocraţia românească. Nu se plantează mai nimic. Din contră, se defrişează terenurile arabile împădurite gratis de la natură pentru că acolo subvenţiile curg mai uşor”.

Tot Păun subliniază degradarea accelerată a structurii de vârstă: „S-a tăiat atât de iresponsabil după anul 2000 încoace încât mai mult de 90% din pădurea României este astăzi mai tânără de 120 de ani, iar mai bine de 70% are vârste sub 80 de ani. Rata mare de creştere nu e semn de sănătate. Este semnul unei păduri forţate să se refacă permanent după exploatări agresive”.

Volumul mediu de lemn raportat de IFN-III este de 347 mc/ha, în timp ce într-o pădure virgină acesta ajunge la 1500 mc/ha. Pentru a fi rezilientă climatic, o pădure trebuie să-şi păstreze minimum 70% din volumul natural - adică cel puţin 1050 mc/ha în România. Privite astfel, pădurile ţării au doar 22% din lemnul necesar unei păduri funcţionale ecologic.

IFN-III estimează un volum total de 29,1 milioane mc de lemn dispărut anual, dintre care doar 18 milioane mc sunt acoperiţi de documente. Cele 11 milioane mc lipsă reprezintă pierderi de cel puţin 1,1 miliarde euro/an dacă folosim o medie de 100 euro/mc, fără să luăm în considerare sortimente care pot ajunge chiar la 1000 euro/mc.

Este într-adevăr o scădere de la 38,6 milioane m3/an faţă de IFN-II, în mare parte datorită eforturilor neîntrerupte ale ONG-urilor şi jurnaliştilor care au forţat autorităţile să întărească legislaţia şi aplicarea ei. Dar volumul este în continuare inacceptabil, mai ales că nici cei 18 milioane m3/an cu acte nu provin din exploatări sustenabile, motiv pentru care Comisia Europeană a demarat în 2020 o serie de infringementuri necesare ca urmare a plângerilor formale ale Agent Green, Client Earth şi EuroNatur.

Mai puţin de 10% din pădurile României depăşesc 120 de ani - exact cele mai valoroase pentru biodiversitate şi rezilienţă climatică. Aceste păduri sunt în prezent ţintite de exploatări agresive, în timp ce restul suprafeţelor, mult prea tinere, nu pot susţine pe termen lung stabilitatea ecosistemelor.

Un raport recent al Agent Green, EIA şi EuroNatur arată că 4,7 milioane mc de lemn au fost exploataţi în ultimii doi ani doar din păduri primare şi seculare, care astfel au pierdut statutul de candidate la protecţie strictă. Volumul dispărut ar umple un şir continuu de camioane de la Bucureşti la Bruxelles.

Valentin Sălăgeanu, Greenpeace România, atrage atenţia asupra vulnerabilităţii acestui instrument fundamental:

„Inventarul Forestier Naţional este un bun public, apărat de societatea civilă atunci când a fost în pericol să fie abandonat la presiunea sectorului silvic. De ce trebuia să dispară? Pentru că nu le place deloc faptul că expune dimensiunea reală a dezastrului. Din IFN am aflat că anual se taie ilegal milioane de metri cubi de lemn, în contextul în care în statisticile oficiale nu înregistrau cumulat mai mult de 2-300.000 de metri cubi. Din IFN am aflat că pădurile valoroase ecologic sunt pe cale de dispariţie, din cauza exploatărilor ilegale, iraţionale şi imorale.”

„Acest nou ciclu ne arată că până acum Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, organele de control, justiţia, industria, administratorii şi proprietarii au făcut prea puţin ca să crească calitatea pădurilor, suprafaţa lor şi să eradicheze tăierile ilegale”, a adăugat acesta.

Antoniu Bumb, Declic, subliniază necesitatea urgentării modernizării sistemelor de monitorizare:

„Comunitatea Declic cere, de peste 5 ani, ca ministerul Mediului să aducă paza pădurilor în mileniul III. Deşi există fonduri europene pentru monitorizarea satelitară a tăierilor de păduri şi monitorizare video a transporturilor de lemn, asistăm la o perpetuă amânare a momentului în care aceste sisteme devin realitate. Până când paza pădurilor nu se va face cu tehnologii moderne, lemnul «dispărut» va continua să fie o parte alarmantă din tot ceea ce se extrage.”