Sărăcia severă afectează dramatic copiii din România

România se confruntă cu o situaţie alarmantă în ceea ce priveşte sărăcia copiilor, arată o anchetă recentă a organizaţiei Salvaţi Copiii România: procentul minorilor afectaţi de sărăcie severă este de aproape trei ori mai mare decât media Uniunii Europene. Situaţia este cu atât mai gravă în cazul copiilor ai căror părinţi au un nivel educaţional scăzut - aceştia moştenesc sărăcia, într-un cerc vicios greu de rupt fără intervenţii publice solide.

• Sărăcia, transmisă între generaţii

Ancheta realizată de Salvaţi Copiii în rândul părinţilor şi tutorilor copiilor înscrişi în programele organizaţiei arată un tablou crunt: 78% dintre respondenţii cu educaţie redusă au avut, la rândul lor, mame aflate în aceeaşi situaţie. 48% dintre părinţi declară că taţii lor nu au absolvit mai mult decât gimnaziul. Aceste date confirmă faptul că sărăcia materială este strâns legată de lipsa accesului la educaţie, ceea ce duce la inegalitate de şanse încă din copilărie. Efectele sunt vizibile mai ales în zonele izolate şi în comunităţile marcate de excluziune socială.

• Participarea la educaţie, imposibilă fără sprijin

Potrivit Salvaţi Copiii, 58% dintre familiile cu copii integraţi în programele educaţionale ale organizaţiei nu pot susţine costurile legate de educaţia copiilor fără sprijin extern. Procentul creşte dramatic, la 87%, în rândul celor aflaţi în sărăcie subiectivă, şi la 70% în rândul părinţilor cu nivel educaţional scăzut. „Observăm că incapacitatea de a face faţă cheltuielilor educaţionale atinge cote alarmante în rândul celor cu vulnerabilităţi multiple: nivel educaţional scăzut, ocupaţii precare sau lipsa veniturilor stabile. Această realitate trebuie să alarmeze decidenţii politici”, avertizează organizaţia.

• Datele statistice: România, codaşă în UE la incluziunea socială a copiilor

Conform organizaţiei, 33,8% dintre copiii români trăiau, în 2024, în risc de sărăcie sau excluziune socială, un procent îngrijorător faţă de media UE. În cazul copiilor cu părinţi slab educaţi, proporţia urcă vertiginos, la 75,8%. Mai mult, 17,2% dintre copiii din România suferă de deprivare materială sau socială severă, comparativ cu o medie UE de doar 6,4%. Această discrepanţă evidenţiază o lipsă cronică de politici publice coerente, susţine organizaţia.

• Avertisment legat de noile măsuri economice ale Guvernului

În contextul noilor măsuri fiscale şi bugetare anunţate de Guvern, Salvaţi Copiii trage un semnal de alarmă: fără politici sociale integrate şi bine finanţate, măsurile economice riscă să afecteze disproporţionat tocmai copiii cei mai vulnerabili. „Este esenţial ca deciziile economice să ţină cont de impactul social. Copiii vulnerabili trebuie protejaţi prin măsuri concrete, nu marginalizaţi suplimentar”, avertizează organizaţia.

• Grădiniţe estivale şi şcoală mobilă: soluţii concrete în teren

Pentru a combate abandonul şcolar şi lipsa de acces la educaţie, Salvaţi Copiii continuă şi în vara aceasta proiectul „Grădiniţele estivale”, ajuns la a 28-a ediţie, precum şi programul „Şcoala mobilă”, destinat copiilor din zone izolate. Datele organizaţiei arată că, în 27 de ani de activităţi estivale, peste 17.000 de copii au fost sprijiniţi atât pedagogic, cât şi social şi economic. În vara 2025, peste 1.500 de copii din Bucureşti şi alte 11 judeţe vor beneficia de aceste programe. Dintre aceştia, 300 sunt preşcolari, organizaţi în 17 grupe, iar restul sunt elevi din grupuri vulnerabile: copii afectaţi de sărăcie, copii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate şi copii din comunităţi rome.

• Prezenţa la grădiniţă: sub media UE

Organizaţia atrage atenţia că în anul şcolar 2023-2024, doar 75,7% dintre copiii de vârstă preşcolară din România erau înscrişi la grădiniţă, faţă de media europeană de 94,6%. Această diferenţă majoră se reflectă în decalaje de dezvoltare şi performanţă educaţională care se adâncesc în timp. Cazurile prezentate de Salvaţi Copiii arată clar că sărăcia şi lipsa educaţiei se transmit din generaţie în generaţie, iar intervenţiile punctuale nu mai sunt suficiente. Este nevoie de o strategie naţională integrată, care să asigure acces egal la educaţie, sprijin economic pentru familiile defavorizate, formare profesională pentru părinţi şi programe de prevenţie în comunităţile vulnerabile.