Strategia europeană privind finanţarea digitală - premisele unei revoluţii anunţate

A.P.
Comunicate de presă / 30 septembrie 2020

Georgiana şi Nicolae

Georgiana şi Nicolae

Comisia Europeană a publicat săptămâna trecută un pachet de propuneri referitoare la finanţarea digitală în Europa. Acest pachet conţine, de asemenea, şi strategia Comisiei în acest domeniu, fiind punctate cele patru axe prioritare în acest sens, conform unui comunicat de presă Clifford Chance.

Strategia vine în contextul noii realităţi a anului 2020, marcată de pandemia de COVID-19 care a accelerat adoptarea soluţiilor digitale în aproape toate domeniile, inclusiv cel al serviciilor financiare. Bazate în mare măsură pe soluţii Fintech, aceste soluţii digitale au ajutat instituţiile de credit să controleze impactul resimţit în pandemie şi să îşi consolideze relaţia cu clienţii.

În ultimele şase luni, băncile au anunţat investiţii importante în această zonă, inclusiv în România, fie lansând soluţii digitale noi, fie îmbunătăţind soluţiile digitale existente. De remarcat că această abordare vine în contextul în care în ultimii ani, domeniul IT - care, până nu demult, avea mai degrabă un rol suport în viaţa unei companii, a devenit o piesă fundamentală în procesul de inovare şi expansiune a companiilor.

Cele patru axe prioritare ale strategiei privind finanţarea digitală în Europa

Strategia Comisiei are în vedere patru priorităţi pentru transformarea digitală a diferitelor moduri de finanţare în Europa. De remarcat că, pentru reuşita acestui proces, având în vedere şi complexitatea acestuia, este nevoie de cooperare la nivelul mai multor instituţii europene competente.

Reducerea fragmentării pe Piaţa Unică Digitală

Pentru a permite consumatorilor europeni accesul la servicii transfrontaliere şi pentru a ajuta societăţile financiare europene să îşi intensifice operaţiunile digitale, Comisia are în vedere o serie de măsuri de modificare a cadrului legal privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi a finanţării terorismului şi a Regulamentului e-IDAS , precum şi elaborarea unor ghiduri de către Autoritatea Bancară Europeană şi de către autorităţile de supraveghere europene. În paralel, cu aportul Comitetului European pentru Protecţia Datelor, vor fi clarificate aspectele relevante în legătură cu protecţia datelor. Scopul acestor măsuri este de a asigura baza pe care urmează să fie stabilit cadrul legal care să permită utilizarea unei identităţi europene interoperabile pentru "on boarding" de către toţi europenii, cel târziu până în 2024.

Până cel târziu în 2024, Comisia are în vedere şi măsuri privitoare la paşaportare , iar principiul paşaportării urmează a fi aplicat în toate acele zone cu potenţial crescut pentru finanţarea digitală. De exemplu, prevederi similare celor referitoare la paşaportare din regulamentul privind crowdfunding-ul şi din propunerea de regulament privind bunurile digitale (crypto-assets) ar putea fi folosite pentru reglementarea altor domenii, de exemplu în contextul evaluării reglementărilor prudenţiale ale împrumuturilor non-bancare.

Printre celelalte aspecte ce urmează a fi abordate în cadrul acestei axe prioritare, se mai numără şi anumite probleme de reglementare în zona serviciilor de plată (de exemplu, practici prin care un cod IBAN dintr-o ţară străină este refuzat), precum şi instituirea unei platforme la nivelul Uniunii Europene pentru finanţarea digitală.

Adaptarea cadrului legal la nivel comunitar pentru a încuraja şi facilita inovarea în domeniul digital, având în vedere şi interesele şi drepturile consumatorilor, precum şi eficienţa pieţei

Tehnologia blockchain, bunurile digitale şi inteligenţa artificială reprezintă soluţii de mare interes pentru evoluţia diferitelor modalităţi de finanţare în Europa. Astfel, Comisia propune un regulament pentru reglementarea bunurilor digitale, urmând ca în următorii ani să fie elaborate ghiduri la nivelul autorităţilor de supraveghere europene competente care să clarifice modul de aplicare al legislaţiei existente asupra inteligenţei artificiale, din punctul de vedere al obligaţiilor de supervizare al acestor autorităţi.

De asemenea, Comisia are în vedere promovarea utilizării infrastructurii cloud, precum şi investiţiile în programe software. În acest sens, Comisia îşi propune crearea unei pieţe europene a serviciilor de tip cloud (cloud marketplace) până în 2022, care să faciliteze accesul la furnizori de servicii cloud alternativi, inclusiv în sectorul financiar.

Totodată, pentru promovarea investiţiilor în programe software, Comisia urmează a adopta standarde tehnice dezvoltate de Autoritatea Bancară Europeană care să faciliteze transformarea digitală în sectorul bancar.

Crearea unui spaţiu european comun care să promoveze inovarea prin intermediul informaţiilor, inclusiv îmbunătăţirea accesului la informaţii şi partajării informaţiilor în sectorul financiar

Pentru crearea unui astfel de spaţiu, Comisia vizează măsuri precum facilitarea accesului în timp real la toate informaţiile publice reglementate de legislaţia în materia serviciilor financiare sau promovarea utilizării de noi soluţii digitale în activitatea de raportare şi supervizare în sectorul financiar. Nu în ultimul rând, Comisia îşi propune dezvoltarea conceptului de "open finance" prin stabilirea unui cadru legal mai larg, până cel târziu la mijlocul anului 2022, în paralel cu revizuirea şi evaluarea Directivei privind serviciile de plată .

Abordarea noilor provocări şi riscuri asociate transformării digitale, având în vedere principiul "aceeaşi activitate, aceleaşi riscuri, aceleaşi reguli"

Comisia are în vedere, până la jumătatea anului 2022, adaptarea cadrului legal referitor la serviciile financiare în ceea ce priveşte protecţia consumatorului şi reglementările prudenţiale, astfel încât să asigure o protejare a intereselor utilizatorilor finali în sfera finanţării digitale, să menţină stabilitatea financiară, să protejeze integritatea sectorului financiar al Uniunii Europene şi să asigure egalitatea de şanse.

Concluzii şi perspective

Strategia privind finanţarea digitală în Europa propune o serie de obiective şi măsuri pentru următorii patru ani care ar putea schimba radical modul de finanţare actual, indiferent de sursa finanţării. Totodată, concomitent cu strategia privind finanţarea digitală şi în acord cu aceasta, Comisia a publicat o serie de propuneri legislative vizând, printre altele, reglementarea bunurilor digitale, un regim pilot pentru infrastructura de piaţă bazată pe tehnologia registrului distribuit (distributed ledger technology - DLT), rezistenţa digitală operaţională sau modificări ale directivelor privind serviciile financiare în Uniunea Europeană.

Realitatea ultimelor luni a demonstrat că transformarea digitală reprezintă o necesitate, deşi aceasta reprezenta până acum doar un obiectiv pe termen mediu sau lung, pentru un mediu economic adaptabil şi puternic. În ceea ce priveşte piaţa locală, rămâne de văzut abilitatea legiuitorului român de a implementa în timp util noile reglementări şi modificările reglementărilor existente ce se anunţă în următorii ani la nivel european, astfel încât să poată ţine pasul cu noua realitate digitală.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Avocat Ianul Alexandra
cautavocat.ro
BTPay
danescu.ro
arsc.ro

Curs valutar BNR

31 Ian. 2023
Euro (EUR)Euro4.9221
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.5466
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.8998
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6028
Gram de aur (XAU)Gram de aur278.5779

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro