Studiu: Ecosistemele alpine din Europa, inclusiv Carpaţii, se schimbă de până la cinci ori mai rapid

Ecosistemele din Europa reacţionează deja vizibil la încălzirea climatică, cele mai rapide transformări fiind înregistrate în zonele alpine, inclusiv în Carpaţii, unde schimbările pot fi de până la cinci ori mai pronunţate, potrivit unui studiu publicat în revista Nature. Cercetarea include şi contribuţia unor specialişti de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. Studiul se bazează pe monitorizarea a peste 6.000 de suprafeţe de vegetaţie din păduri, pajişti şi ecosisteme alpine din Carpaţii, Alpii şi Pirineii. Datele acoperă intervale de timp cuprinse între 15 şi 78 de ani, oferind una dintre cele mai ample perspective asupra modului în care vegetaţia europeană răspunde la schimbările climatice.

• „Termofilizarea” - un fenomen generalizat, dar inegal

Rezultatele indică o tendinţă clară de „termofilizare” - creşterea ponderii speciilor adaptate la temperaturi mai ridicate. În păduri şi pajişti, schimbările sunt moderate, manifestate prin apariţia treptată a unor specii noi; În ecosistemele alpine, transformările sunt accelerate şi mult mai complexe; Ritmul schimbărilor în zonele montane este de până la cinci ori mai mare. Aceste diferenţe arată vulnerabilitatea ridicată a ecosistemelor alpine la variaţiile climatice.

• Carpaţii, indicator timpuriu al schimbărilor climatice

În Carpaţii, cercetătorii au observat deja: declinul speciilor adaptate la temperaturi scăzute; modificarea structurii comunităţilor vegetale;

apariţia unor dezechilibre ecologice. Aceste ecosisteme funcţionează ca un „sistem de avertizare timpurie” pentru efectele schimbărilor climatice la scară continentală.

• Cercetări din Munţii Rodnei: riscuri de pierderi ireversibile

Observaţiile realizate în Munţii Rodnei, parte a reţelei europene GLORIA, oferă date relevante privind evoluţia vegetaţiei alpine.

Potrivit profesorului Mihai Puşcaş, director al Grădinii Botanice „Alexandru Borza”, schimbările pot avea consecinţe grave: „În zonele montane asistăm la pierderi care pot deveni ireversibile, într-un interval de timp mai scurt decât ne-am fi aşteptat iniţial.” La studiu au contribuit şi cercetători precum Pavel Dan Turtureanu şi Tudor Ursu. Accelerarea acestor transformări ridică probleme majore privind: conservarea biodiversităţii; stabilitatea ecosistemelor montane;

adaptarea politicilor de mediu la noile realităţi climatice. Ecosistemele alpine, deşi fragile, joacă un rol esenţial în reglarea climatică şi în menţinerea resurselor de apă.