Un procent de 77% dintre proprietarii de locuinţe din ţara noastră au implementat măsuri pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice în ultimii trei ani, potrivit celui mai recent studiu ING realizat împreună cu Ipsos. Cei mai mulţi (62%) au fost motivaţi de dorinţa de a reduce costurile cu energia, în timp ce 24% au urmărit creşterea confortului şi 7% au avut în vedere sustenabilitatea. Nevoia de a reduce factura la energie rămâne astfel factorul decisiv pentru modernizarea locuinţelor în ţara noastră.
Cele mai frecvente măsuri adoptate de proprietarii români au vizat reducerea consumului de energie al aparatelor (41%) şi îmbunătăţirea izolaţiei termice a locuinţei (36%). Unii au mers mai departe, optând pentru înlocuirea sistemelor vechi de climatizare (20%), instalarea unor sisteme de încălzire mai eficiente (15%) sau montarea de panouri solare (12%).
„Eficienţa energetică nu mai este doar o tendinţă, ci o necesitate strategică pentru viitorul locuinţelor din România. Prin soluţii financiare avantajoase şi parteneriate solide, ne dorim să facilităm accesul cât mai multor români la renovări şi tehnologii care reduc costurile, cresc confortul şi protejează mediul. La ING, credem că fiecare pas spre o locuinţă mai eficientă energetic este un pas spre o viaţă mai bună şi o economie mai sustenabilă”, a declarat Iulia Rusu, Manager Strategie Credite şi Asigurări Persoane Fizice, ING Bank România.
Potrivit aceluiaşi studiu, aproape un sfert dintre proprietari nu au făcut încă nicio schimbare pentru eficientizarea energetică a locuinţei. Principalele bariere au fost costurile ridicate ale renovărilor şi lipsa finanţării suficiente din programele guvernamentale (28%), urmate de birocraţia excesivă pentru accesarea sprijinului de stat (17%) sau lipsa de informaţii despre ce măsuri ar fi potrivite (16%).
Mai mult decât atât, patru din zece români nu au luat măsuri pentru a-şi pregăti locuinţa pentru situaţii de urgenţă, precum fenomene extreme sau întreruperi de energie.
Analiza comparativă între cei care au investit deja în eficienţa energetică şi cei care nu au făcut încă nicio modernizare arată diferenţe clare de percepţie şi motivaţie. Printre cei care au ales să nu facă schimbări, doar 20% ar fi convinşi să acţioneze dacă ar avea garanţia că economiile la energie ar acoperi costurile iniţiale. În schimb, acest criteriu este esenţial pentru 41% dintre cei care au trecut deja printr-un astfel de proces. De asemenea, 28% dintre proprietarii care nu au făcut încă nicio investiţie ar avea nevoie de un sprijin financiar care să acopere integral costurile renovării. Aceste diferenţe arată că, pe măsură ce oamenii capătă experienţă cu astfel de proiecte, devin mai atenţi la raportul dintre investiţie şi economiile reale.
Lansat în noiembrie 2025, SHIFT Hub (Sustainable Habits Improve Future Thinking) este platforma creată de ING Bank România pentru a explica pe înţelesul tuturor cum pot fi locuinţele mai eficiente din punct de vedere energetic şi cum pot face asta. Dezvoltat în parteneriat cu InfoClima şi ECONOS, proiectul transformă sustenabilitatea dintr-o temă abstractă într-un demers uşor de aplicat în fiecare locuinţă, cu paşi clari şi exemple uşor de aplicat.
Rezultatele studiului arată exact nevoia unui astfel de instrument: românii sunt interesaţi de eficienţă energetică, dar au în continuare dificultăţi în a naviga printre costuri, eligibilitatea programelor de sprijin sau birocraţie. SHIFT Hub răspunde acestei nevoi printr-un cadru coerent de informaţii şi soluţii care facilitează alegeri responsabile şi adaptate fiecărei locuinţe.
Pentru 67% dintre respondenţi, cel mai important criteriu în alegerea unui program de sprijin este cât din costuri acoperă statul. Aproape la fel de importante sunt claritatea criteriilor de eligibilitate şi timpul scurt de la aplicare până la primirea fondurilor, iar peste 60% acordă atenţie şi tipului de sprijin - grant sau împrumut - precum şi predictibilităţii programelor.
Toate aceste rezultate conturează aceeaşi concluzie: românii caută accesibilitate şi transparenţă. Platforma SHIFT Hub răspunde acestei nevoi prin informaţii centralizate, explicate simplu şi adaptate diferitelor tipuri de locuinţe.
Mai mult de jumătate dintre chiriaşi, 54%, declară că proprietarii nu au realizat investiţii în eficientizarea locuinţelor închiriate. În situaţiile în care s-au făcut renovări, modernizările au vizat în principal izolarea (24%), reducerea consumului aparatelor (13%) şi înlocuirea sistemelor vechi de climatizare (11%).
Efectele asupra chiriei diferă de la caz la caz: aproape şase din zece chiriaşi nu au plătit chirii mai mari după renovări, însă o parte dintre ei nu au resimţit economii reale, pe fondul creşterii preţurilor la energie. În perspectiva unor investiţii viitoare, 38% dintre chiriaşi ar accepta modernizări doar dacă economiile realizate ar depăşi eventualele costuri suplimentare.
Studiul a fost realizat de Ipsos pentru ING, pe un eşantion reprezentativ de 1.001 respondenţi adulţi din România. Datele au fost colectate în septembrie 2025 şi au vizat percepţiile şi comportamentele legate de locuire şi eficienţa energetică a locuinţelor.




























































Opinia Cititorului