Studiu: Părinţii români sunt principalii profesori de educaţie financiară ai copiilor

Copiii încep să înveţe despre bani înainte să primească proprii bani de buzunar. Primele lecţii vin din alegerile de zi cu zi ale părinţilor şi din felul în care se vorbeşte în familie despre dorinţe, priorităţi, economii sau datorii, conform unui comunicat de presă remis redacţiei.

• Educaţia financiară a copiilor nu începe la şcoală şi nici pe internet - începe la masa din bucătărie.

Mai mult de jumătate dintre respondenţi (56%) spun că familia este principala sursă din care copiii învaţă despre bani, iar aproape unul din doi se bazează exclusiv pe propria experienţă de viaţă atunci când le explică celor mici cum funcţionează banii. Cu alte cuvinte, copiii moştenesc nu doar valorile părinţilor, ci şi lacunele lor financiare.

Resursele specializate rămân, în schimb, marele absent:

• Doar 12% dintre părinţi apelează la materiale educaţionale dedicate, concepute special pentru a-i ajuta să vorbească despre bani pe înţelesul copiilor.

• Articolele online - la un click distanţă, dar rar accesate - sunt sursa de informare pentru doar 11% dintre respondenţi.

• Iar instituţiile financiare, cele care ar avea cea mai mare expertiză de oferit, ajung la numai 7% dintre familii.

Deşi 4 din 10 părinţi spun că vorbesc des cu copiii despre bani, conversaţiile nu sunt întotdeauna uşor de purtat. Principalele obstacole sunt lipsa timpului (21%), percepţia că nu este încă vârsta potrivită (20%) şi teama de a nu crea stres copilului (16%).

• Copiii moştenesc mai întâi obiceiurile financiare, apoi banii

Conform studiului „Datoria mea de părinte”, discuţiile despre bani încep în multe familii încă de la vârste fragede, însă devin cu adevărat frecvente pe măsură ce copiii cresc. Doar 29% dintre respondenţii cu copii de până la 4 ani spun că vorbesc des sau foarte des despre bani, în timp ce în adolescenţă procentul urcă la aproape 2 din 3 părinţi.

„Când vorbim despre moştenire, ne gândim de cele mai multe ori la ceea ce lăsăm în urmă. Dar înainte de bunuri sau economii, copiii moştenesc comportamente şi valori. Studiul ne arată că părinţii îşi doresc, înainte de toate, ca viitorii adulţi să ştie să facă diferenţa între nevoi şi dorinţe, să îşi investească inteligent resursele şi să ia decizii financiare informate.

Pentru ca aceste obiective să devină mai uşor de transmis în familie, aducem părinţilor instrumente simple de conversaţie: două basme pentru copii, despre mituri financiare, dar şi ghiduri adaptate vârstei copilului, construite în jurul întrebărilor sale despre bani.” - Florentina Almăjanu, director general Asociaţia CFA România

• Subiecte tabu în familiile din România: taxele şi datoriile, greu de abordat

Părinţii discută cu copiii despre bani, însă unele dintre temele care pot forma responsabilitatea financiară rămân greu de abordat. Deşi se vorbeşte mult despre bani în general, anumite teme esenţiale pentru responsabilitatea financiară rămân tabu:

• 17% dintre părinţi nu discută niciodată cu copiii despre datorii;

• 16% evită să menţioneze veniturile reale ale familiei;

• 11% omit complet subiectul taxelor şi impozitelor.

În plus, mesajul despre datorii este mai degrabă unul de evitare decât de înţelegere. 37% dintre părinţi transmit că datoriile trebuie evitate pe cât posibil, în timp ce doar 15% le explică faptul că împrumuturile pot fi utile dacă sunt gestionate responsabil.

„Studiul confirmă ceva ce vedem zilnic în relaţia cu clienţii noştri: în România, datoria este percepută ca o ruşine, nu ca un instrument financiar. Iar percepţia aceasta se moşteneşte - părinţii le spun copiilor că datoriile trebuie evitate, dar prea puţini le explică cum funcţionează un împrumut gestionat responsabil. Problema nu e că vorbim prea mult despre datorii, ci că le-am transformat în subiect tabu. Un copil care creşte învăţând să se teamă de datorii, nu să le înţeleagă, devine un adult la fel de nepregătit ca părintele lui.” - Cosmina Marinescu, director general KRUK România

• Cum se schimbă lecţiile despre bani odată cu vârsta

Încă de la vârste mici, părinţii folosesc situaţiile de zi cu zi pentru a explica diferenţa dintre nevoi şi dorinţe. Subiectul devine mai prezent pe măsură ce copiii cresc: de la 33% în cazul preşcolarilor, la 54% în adolescenţă, când alegerile de consum sunt mai complexe. Se schimbă şi contextul acestor discuţii: dacă în primii ani ele pornesc mai ales de la cumpărăturile de zi cu zi, în adolescenţă, economisirea ajunge în prim-plan.

În acelaşi timp, banii de buzunar devin una dintre primele forme prin care copiii exersează gestionarea banilor. La vârsta şcolară, apar tot mai des sumele oferite la cerere sau în schimbul unor responsabilităţi. În adolescenţă, practica devine aproape generală: 97% primesc bani de buzunar. Totuşi, cel mai frecvent, aceştia sunt oferiţi ocazional, la cerere (38%), nu ca sumă fixă, în mod regulat.