La începutul anului, românii au aşteptări prudente în ceea ce priveşte evoluţia situaţiei lor financiare, potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei. Conform unui studiu realizat de Raiffeisen Bank în parteneriat cu Appinio, peste jumătate (53%) dintre respondenţi vor să îşi gestioneze mai atent cheltuielile în acest an, iar peste 30% îşi propun să înceapă să economisească.
Conform sursei citate, ca răspuns la evoluţiile economice, 43% dintre români vizează creşterea veniturilor personale în 2026, iar 1 din 3 români care economisesc deja îşi propun să-şi crească economiile cu 10-20% faţă de anul trecut.
”Românii îşi doresc, mai mult ca oricând, soluţii sigure şi transparente pentru gestionarea finanţelor. Sondajul arată că aceştia sunt conştienţi de provocările economice, dar nu renunţă la obiectivele lor financiare. Această abordare echilibrată este esenţială în contextul actual, iar misiunea noastră este să fim un partener de încredere, care oferă suportul necesar pentru ca fiecare client să poată lua decizii informate şi să transforme obiectivele în planuri concrete, pentru o gestionare sănătoasă a finanţelor personale.”, a declarat Mihail Ion, VP Retail, Raiffeisen Bank România, în comunicat.
Rezultatele arată că românii îşi menţin o atitudine prudentă şi echilibrată în privinţa economiilor personale în 2026. Un procent semnificativ (40%) declară că vor economisi mai mult comparativ cu anul trecut, 30% estimează că vor păstra acelaşi nivel de economisire, în timp ce 16% anticipează o reducere semnificativă a economiilor. Aceste cifre confirmă tendinţa generală de consolidare a unei discipline financiare personale într-o perioadă economică incertă, a transmis sursa amintită.
În ceea ce priveşte produsele de investiţii - acţiuni, obligaţiuni sau titluri de stat - atitudinea românilor în 2026 este una rezervată, dar stabilă. Cea mai mare parte a respondenţilor (36%) declară că îşi vor menţine acelaşi nivel de investiţie ca în 2025, în timp ce aproximativ 29% intenţionează să investească mai mult. Datele indică, astfel, o polarizare a comportamentului investiţional, în care o parte a populaţiei continuă să exploreze soluţii de diversificare financiară, în timp ce alţii aleg o abordare mai precaută, a informat comunicatul.
Creşterea preţurilor rămâne principala provocare pentru 58% dintre români. În acest context, 17% dintre respondenţi consideră că le va fi greu să economisească, iar 12% sunt îngrijoraţi de stabilitatea locului de muncă, potrivit sursei citate.
Renovarea sau utilarea locuinţei reprezintă principala cheltuială planificată pentru 25% dintre respondenţi, în timp ce aproximativ 16% iau în calcul achiziţia unei proprietăţi. Totodată, aproximativ 1 din 4 români nu planifică nicio achiziţie majoră în 2026, a mai relatat comunicatul.
Pentru peste 75% dintre români, serviciile bancare reprezintă un sprijin real în atingerea obiectivelor financiare, confirmând rolul tot mai important al băncilor ca parteneri în planificarea şi gestionarea finanţelor personale, conform sursei citate.
În ciuda contextului economic incert, aproape jumătate dintre români (45%) se declară optimişti şi se aşteaptă ca 2026 să fie un an mai bun pe plan financiar. În acelaşi timp, aproximativ 1 din 4 români (24%) anticipează un an similar cu 2025, iar 12% consideră că le va fi mult mai greu să îşi atingă obiectivele financiare în noul an, potrivit comunicatului de presă.
Cercetarea privind rezoluţiile românilor pentru 2026 face parte din seria Despre Bani 1:1, derulată de Raiffeisen Bank România. Studiul a fost realizat în colaborare cu Appinio, prin metoda CAWI, pe un eşantion de 800 de persoane cu vârste între 18 şi 65 de ani, reprezentativ la nivel naţional, în luna ianuarie 2026, a concluzionat sursa menţionată.









































1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 22.01.2026, 18:45)
ma pufneste rasul....cu economiie,
Apoi ma pufneste plansul ca nu sunt bani.......
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 22.01.2026, 19:10)
Nu ar fi rău…
Mă gândesc ca nu au întrebat politicienii cu mașini de peste 100 000 de euro, pe care nu le pot justifica.