În ciuda unui spirit antreprenorial activ şi a intenţiilor de inovare, 63% dintre antreprenorii români consideră că mediul antreprenorial este nefavorabil, potrivit raportului „Barometrul Antreprenoriatului în Europa Centrală şi de Est”, efectuat în primăvara acestui an.
Datele studiului reflectă o serie de obstacole semnificative care afectează dezvoltarea afacerilor în ţară.
Unul dintre cele mai mari obstacole identificate în raport este instabilitatea economică. Antreprenorii români se confruntă cu o serie de incertitudini, inclusiv presiuni inflaţioniste şi instabilitate geopolitică. Aceste condiţii afectează încrederea în viitorul afacerilor şi determină antreprenorii să fie mai prudenţi în privinţa investiţiilor.
De asemenea, 69% dintre antreprenori întâmpină dificultăţi în recrutarea personalului calificat. Această problemă este amplificată de discrepanţele dintre cerinţele pieţei muncii şi cunoştinţele oferite de sistemul educaţional, ceea ce face dificilă găsirea candidaţilor cu abilităţile necesare pentru a susţine dezvoltarea afacerilor.
Alexandru Lupea, Partener, Audit şi servicii conexe, EY România adeclarat că: „În România se observă o lipsă de coordonare între mediul educaţional şi cel de afaceri, ceea ce le impune antreprenorilor să investească mai mult în propriul proces de educare a forţei de muncă. Antreprenorii din România trebuie să abordeze forţa de muncă nu doar din perspectiva numărului de angajaţi şi a nivelului salarial, ci şi în ceea ce priveşte rapiditatea cu care competenţele existente pot fi maximizate şi implementate. Este important ca antreprenorii din România să se concentreze pe dezvoltarea continuă a angajaţilor, asigurându-se că aceştia pot dobândi noi competenţe prin programele de training oferite de companie. Investiţia în formarea profesională şi în dezvoltarea competenţelor nu doar că îmbunătăţeşte performanţa individuală, dar contribuie şi la creşterea competitivităţii organizaţiei în ansamblu”.
Birocraţia excesivă reprezintă un alt factor care limitează capacitatea antreprenorilor de a inova şi de a creşte. Conform raportului, 33% dintre antreprenorii români consideră că reglementările complicate afectează negativ inovaţia şi creşterea, ceea ce subliniază necesitatea simplificării cadrului legislativ pentru a sprijini dezvoltarea afacerilor. 56% dintre antreprenorii români consideră că birocraţia şi complexitatea reglementărilor reprezintă o barieră importantă pentru mediul antreprenorial din România.
În Bulgaria, impactul este cel mai ridicat: 71% dintre antreprenori indică acest obstacol. Media regională se situează la 62%, cu Ungaria foarte aproape de acest nivel cu două treimi dintre antreprenori menţionând această barieră.
Antreprenorii români se confruntă cu provocări şi atunci când vine vorba de sursele principale de finanţare. Mulţi preferă să reinvestească profiturile şi fondurile proprii (54%) în loc să caute surse externe de finanţare. Această abordare poate limita oportunităţile de expansiune. Crearea unui mix al capitalului propriu cu alte surse de finantare, cum ar fi finanţarea bancară, fonduri de capital, granturi sau crowdfunding, reduce riscul de lichiditate şi costul capitalului firmei. La nivel de ecosistem, disponibilitatea şi diversitatea investiţiilor cresc rata de supravieţuire a companiilor, accelerează integrarea de noi tehnologii, atrag talente şi capital suplimentar şi creează un efect în lanţ de care beneficiază întreaga piaţă antreprenorială.
În ciuda acestor provocări, antreprenorii români planifică investiţii în inovaţie. Două treimi (60%) dintre antreprenorii din România plănuiesc investiţii în inovaţia de proces şi inovaţia strategică şi de marketing. Aceasta demonstrează că, în ciuda percepţiei pesimiste asupra mediului de afaceri, există un spirit antreprenorial activ şi o dorinţă de a se adapta la schimbările din piaţă. Antreprenorii români recunosc importanţa inovaţiei pentru a rămâne competitivi şi pentru a răspunde cerinţelor în continuă schimbare ale consumatorilor.
Un aspect pozitiv este că antreprenorii români investesc semnificativ în tehnologiile digitale. De exemplu, 67% dintre respondenţi au declarat că au îmbunătăţit paginile lor web, iar 63% utilizează soluţii de management al relaţiilor cu clienţii (CRM) pentru a optimiza interacţiunile cu clienţii. Aceste iniţiative demonstrează o orientare către digitalizare şi automatizare, esenţiale pentru succesul pe termen lung al afacerilor.
Inteligenţa artificială (IA) înregistrează cea mai puternică intensificare a utilizării atât la nivel regional (61%), cât şi în România. 71% dintre antreprenorii români respondenţi au declarat că au intensificat utilizarea IA în ultimele luni, ceea ce confirmă statutul acestei tehnologii ca una din principalele direcţii de investiţie. În Polonia, 62% dintre antreprenori au intensificat utilizarea inteligenţei artificiale, într-o proporţie mai mică decât în România. Diferenţa poate reflecta investiţiile mai timpurii realizate de companiile poloneze, care se află deja într-o fază de maturizare a iniţiativelor IA şi raportează creşteri mai mici, nu salturi spectaculoase.
Raluca Popa, Partener, Servicii consultanţă fiscală, EY România a afirmat că: „Tehnologia şi inteligenţa artificială evoluează într-un ritm atât de rapid, încât pentru antreprenorii din România integrarea inteligenţei artificiale în procesele de afaceri devine esenţială pentru a rămâne competitivi. Aceştia trebuie să investească în inteligenţa artificială cu prioritate pentru a-şi maximiza productivitatea, a îmbunătăţi calitatea produselor şi serviciilor şi pentru a sprijini luarea de decizii mai bune şi mai rapide”.
Raportul compară România cu alte pieţe din Europa Centrală şi de Est, cum ar fi Polonia, Ungaria şi Bulgaria. Deşi antreprenorii din Polonia prioritizează inovaţia de produs, cu 57% dintre aceştia având planuri în acest sens, România se evidenţiază printr-un mix mai echilibrat al planurilor de investiţii în inovare. Această diversificare, dublată de cel mai mic procent de non-inovatori (2%) dintre ţările analizate, indică un ecosistem antreprenorial dinamic şi mai orientat spre schimbare.
Antreprenorii din Polonia beneficiază de un mediu de afaceri perceput ca fiind mai favorabil, ceea ce le permite să investească mai mult în inovaţie şi să se adapteze mai rapid la cerinţele pieţei. România trebuie să îmbunătăţească condiţiile de afaceri pentru a atrage mai multe investiţii şi pentru a sprijini dezvoltarea antreprenoriatului.
Pentru a depăşi aceste provocări, este esenţial ca antreprenorii să colaboreze mai strâns cu autorităţile. O mai bună coordonare între sectorul public şi cel privat poate contribui la crearea unui mediu de afaceri mai favorabil. De asemenea, este important ca antreprenorii să fie implicaţi în procesul de elaborare a politicilor pentru a se asigura că nevoile şi preocupările lor sunt luate în considerare.
Raportul „Barometrul Antreprenoriatului în Europa Centrală şi de Est” subliniază că, deşi antreprenorii români se confruntă cu provocări semnificative, există şi oportunităţi de dezvoltare. Spiritul antreprenorial activ şi intenţiile de inovare sunt aspecte pozitive care pot contribui la creşterea economică a ţării.
Pentru a asigura un viitor prosper pentru antreprenoriatul din România, este esenţial să se dezvolte strategii eficiente de gestionare a riscurilor, să se simplifice reglementările şi să se sprijine inovaţia. O mai bună coordonare între sectorul educaţional şi cel de afaceri, împreună cu investiţii în dezvoltarea personalului şi în noile tehnologii, sunt esenţiale pentru asigurarea unui viitor antreprenorial sustenabil în România.



















































Opinia Cititorului