SUMMITUL UE DE LA BRUXELLESLiderii europeni vor să accelereze crearea Uniunii Energetice

ADINA ARDELEANU
Ziarul BURSA #Companii #Energie / 23 martie 2015

Liderii europeni vor să accelereze crearea Uniunii Energetice

Transparenţa contractelor energetice - măsură împotriva înţelegerilor cu Gazprom

Klaus Iohannis: "Putem contribui la întărirea securităţii energetice regionale şi europene, prin resursele din Marea Neagră"

Grecia - "elefantul din cameră"

UE menţine sancţiunile faţă de Rusia, dar tot mai multe state doresc relaxarea lor

Liderii statelor europene au convenit, la summitul de la Bruxelles de săptămâna trecută, să creeze Uniunea Energetică, UE urmând să accelereze conectarea conductelor naţionale şi a reţelelor electrice, a declarat preşedintele Consiliului European, Donald Tusk.

"Uniunea Europeană depinde tot mai mult de gazul de la furnizori externi", a spus Tusk, adăugând: "În cazul în care gazul este importat din surse diferite şi contractele sunt flexibile, lucrurile sunt în regulă. Dar cele mai multe contracte bilaterale cu furnizorul nostru dominant, Rusia, se încheie pe termen lung, uneori mai mult de 20 de ani. Acest lucru poate fi nesănătos, atât pentru securitatea noastră, cât şi pentru piaţa noastră. Contractele de gaze ar trebui să fie despre economie, despre afaceri. Acestea nu ar trebui să fie folosite ca arme politice".

Potrivit lui Donald Tusk, liderii statelor membre UE au decis ca toate contractele de gaze, fie că sunt între guverne sau întreprinderi, să fie în conformitate cu legislaţia UE, mai transparente şi să nu influenţeze negativ securitatea energetică a Europei.

Subiectul transparenţei contractelor a creat tensiuni în cadrul discuţiilor.

Obiectivul este ca statele UE să nu poată semna înţelegeri care să fie împotriva regulilor europene, şi vizează în special gigantul rus Gazprom, care a semnat câteva acorduri anti-UE cu state membre ale Uniunii, în ultimii ani, potrivit presei străine.

Conform unui diplomat european, unele state membre refuză "să pună totul pe masă" şi să lase Comisia Europeană să decidă ce este bine şi ce este rău.

Iohannis a insistat pe libertatea fiecărui stat membru de a-şi alege mix-ul energetic naţional

România susţine proiectul Uniunii Energetice, potrivit preşedintelui Klaus Iohannis, prezent la Consiliul European de la Bruxelles.

Domnia sa a declarat, la finalul summitului: "Am insistat asupra câtorva priorităţi pentru România, care se regăsesc în concluziile finale ale Consiliului European: valorificarea propriilor resurse energetice, necesitatea diversificării surselor şi rutelor de aprovizionare. Am reiterat, în acest context, potenţialul semnificativ al resurselor din Marea Neagră, prin care putem contribui la întărirea securităţii energetice regionale şi europene".

Pentru România, finalizarea pieţei interne a energiei înseamnă, pe termen mediu şi lung, dezvoltarea infrastructurii energetice, asigurarea unor preţuri accesibile pentru consumatori, menţinerea competitivităţii industriei, creştere economică şi creare de locuri de muncă, potrivit preşedintelui.

"Un aspect esenţial asupra căruia am insistat este libertatea fiecărui stat membru de a-şi alege mix-ul energetic naţional", a mai spus Klaus Iohannis.

Comisia Europeană estimează că un trilion de euro vor trebui investiţi în sectorul energetic al UE până în 2020

Preşedintele PE, Martin Schulz, consideră că Uniunea Energetică este de importanţă maximă atât pentru susţinerea Ucrainei, cât şi pentru siguranţa energetică a Uniunii Europene pe termen lung, el solicitând intensificarea acţiunilor în acest domeniu deoarece "s-a pierdut suficient de mult timp".

Martin Schulz a declarat, joi, în cadrul Consiliului European, că un domeniu în care Kievul ar putea primi mai mult sprijin este securitatea energetică, spunând că trebuie să se dea dovadă de solidaritate prin creşterea fluxurilor inverse de gaze pentru Ucraina.

El a mai spus că, în primul rând, pe plan extern, trebuie ca UE să facă mai mult pentru a-şi diversifica furnizorii de petrol şi gaze şi să acţioneze unitar atunci când are de-a face cu terţe părţi.

Preşedintele PE a adăugat că, depinzând doar de anumiţi furnizori, unii dintre ei dominanţi şi nesiguri, cum ar fi Rusia, statele europene sunt predispuse unor ameninţări de blocare a rutelor de aprovizionare cu energie.

"Pe termen scurt, prin urmare, ar trebui să ne conectăm la cât mai mulţi furnizori diferiţi dacă este posibil, în special în sud-estul Europei. Iar pe termen lung, noi ar trebui să reducem importurile de energie. Europa este cel mai mare importator de energie din lume. Mai mult de jumătate din energia noastră provine din ţări terţe. Acest lucru ne costă 400 de miliarde de euro pe an!", a spus Schulz.

Potrivit preşedintelui PE, Comisia Europeană estimează că un trilion de euro vor trebui investiţi în sectorul energetic al UE până în 2020, iar aceşti bani trebuie cheltuiţi într-un mod inteligent, astfel încât să se poată atinge obiectivele stabilite, în primul rând crearea de locuri de muncă şi creştere economică.

La nevoie, sancţiunile împotriva Rusiei ar putea fi păstrate până la sfârşitul anului

Liderii UE au căzut de acord că sancţiunile economice contra Rusiei vor fi menţinute până la implementarea completă a unui acord de pace în Ucraina. Astfel, la nevoie, sancţiunile ar putea fi păstrate până la sfârşitul anului.

Însă, Uniunii Europene îi vine tot mai greu să-şi păstreze o poziţie unitară privind "acţiunile dure", inclusiv sancţiunile impuse Rusiei, pe fondul presupusei implicări a acesteia în criza ucraineană, după cum a declarat preşedintele Consiliului European, Donald Tusk.

Potrivit unor oficiali UE citaţi de presa străină, jumătate sau chiar mai multe dintre ţările Uniunii Europene intenţionează să relaxeze sancţiunile, în timp ce alte state membre, mai agresive, se pronunţă în favoarea menţinerii acestor măsuri, până la implementarea completă a acordului de pace de la Minsk.

Consiliul European a mai discutat stadiul negocierilor privind încheierea unui Parteneriat Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii între Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii, dar şi despre situaţia din Libia.

Grecia a primit un duş rece la Bruxelles

Deşi nu a fost pe agenda discuţiilor Consiliului European de la Bruxelles, un oficial european a spus că Grecia a fost "elefantul din cameră", pe fondul temerilor unui catastrofic "Grexit" (ieşirea din zona euro).

Alexis Tsipras, noul prim ministru al Greciei, a venit la Bruxelles, joi, sperând să asigure ajutorul financiar din partea liderilor europeni, într-o întânire în cadru restrâns.

În schimb, a primit un duş cu apă rece de la cei doi oameni care controlează punga cu bani a zonei euro: cancelatul german Angela Merkel şi şeful Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, potrivit Wall Street Journal. Aceştia au spus că Zona Euro nu va da Greciei mai mulţi bani până când nu va adopta programul de "bailout" la care s-a angajat, luna trecută, notează publicaţia, citând surse apropiate discuţiilor.

La întânirea cu Tsipras, organizată "pe marginea" Consiliului European, au participat cancelarul german Angela Merkel, preşedintele francez Francois Hollande, preşedintele Consiliului, Donald Tusk, preşedintele Comisiei Europene-Jean-Claude Juncker şi cei ai BCE, Mario Draghi, şi al Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem.

Donald Tusk a declarat: "Aceasta nu a fost o întâlnire pentru a lua decizii, ci pentru trezire la realitate şi pentru a evita neînţelegerile la cel mai înalt nivel politic".

Angela Merkel a anunţat că premierul grec Alexis Tsipras s-a angajat să trimită "în curând" o listă cu reforme concrete către creditorii săi internaţionali, pentru a grăbi negocierile referitoare la rezolvarea problemei finanţării statului grec.

Merkel a afirmat că propunerile de reformă trebuie să fie mai precise decât cele trimise anterior şi să prezinte modul în care guvernul de la Atena vrea să atingă obiectivele convenite cu creditorii în cadrul acordului pentru pachetul de bailout.

În acelaşi sens s-a pronunţat şi preşedintele Franţei, Francois Hollande, care a afirmat că "ceea ce doresc partenerii europeni este ca reformele să fie în linie cu promisiunile făcute în februarie", potrivit Bloomberg.

De asemenea, premierul Tsipras s-a arătat optimist în urma discuţiilor cu liderii UE, precizând că guvernul său va putea să pună în practică propriile reforme structurale.

"Există o confirmare a faptului că toate părţile sunt dispuse să lucreze pentru a reda Greciei capacitatea de a accesa surse de finanţare în cel mai scurt timp posibil", a declarat Tsipras.

Potrivit înţelegerii încheiate în luna februarie, forma finală a listei cu reforme pe care guvernul elen urmează să le adopte trebuie aprobată de creditorii externi până la finalul lunii aprilie.

În luna februarie, miniştrii de finanţe ai statelor din zona euro au ajuns la un acord cu guvernul grec pentru prelungirea pachetului de ajutor financiar cu patru luni. În schimb, creditorii internaţionali au cerut Greciei să implementeze mai multe reforme fiscale şi economice în schimbul deblocării de noi tranşe din împrumut, însă guvernul condus de Alexis Tsipras refuză să accepte măsuri austere.

Joi, Parlamentul elen a adoptat un proiect de lege pentru sprijinirea categoriilor sociale defavorizate, în ciuda opoziţiei creditorilor internaţionali. Legea prevede furnizarea gratuită de electricitate şi de tichete de masă pentru persoanele cu venituri mici.

Opinia Cititorului ( 5 )

  1. In acest moment in Romania ne bucuram de o falsa securitate energetica datorita scaderii consumului prin contragerea economiei reale. Probabil ca productia nationala de gaze care

    deja s-a redus cu 50% in utimii 25 

    de ani va deveni insignifianta in 

    urmatorii 10. Tarile mari din UE au 

    asigurata o aprovizionare pe termen lung de la inamicul public 

    al momentului. 

    Tara de bastina a presedintelui consiliului European isi respecta 

    scrupulous contratele de import gaze cu Rusia iar micile tari din 

    Balcani au toate sansele sa dardie 

    ca urmare a crizei din Ukraina. 

    In subsidiary se face reclama unor 

    proiecte masochiste de interconecatre a unor retele nationale de gaze precum Romania cu Moldova sau Romania cu Bulgaria gazele urmand sa provina din surse extraterestre. Cred ca mai devreme sau mai tarziu va trebui sa separam geopolitica celor mari

    de realitatea economica. 

    1. Am râs cu poftă. Comentariul este bun și șugubăț.

       

      Mai toate sursele (inclusiv cele guvernamentale) indică epuizarea resurselor onshore de gaz într-o perioadă de 9-15 ani. Și toți speră în cele offshore (mai scumpe de exploatat și pentru care nici nu avem bani). Și da, putem economisi gaz dacă ne închidem industria: așa cum am închis combinatele, închidem și centralele electrice, etc. 

       

      Nu-i nimic, politica pe termen scurt ne cere să facem propagandă: "noi avem gaze (pardon de expresie) să asigurăm securitatea Moldovei și a vecinilor noștri aliați". Ne vom auzi în vreo 5 ani când o să vedem că rezervele s-au micșorat iar gazele offshore ajung prin alte părți. În plus, la actualul preț al petrolului și fără investițiile uriașe pe care companiile OMV și Exxon nu le mai fac, acele 50 bcm din Marea Neagră, care se estima că vor putea fi extrase spre finalul deceniului, se va începe extragerea lor mai târziu (după 2020). Până atunci, rămânem și fără gaze onshore. Iar cele offshore ne ajung doar vreo 3-4 ani. 

      Cetățeni, chiar și ANRE ne spunea: "Ca sa nu mai simtiti cresterea preturilor la utilitati, schimbati centrala pe gaz cu incalzirea electrica. Aceasta este recomandarea autoritatii care reglementeaza preturile utilitatilor in Romania." 

    Evenimentele i-au prins pe europeni cu o situatie deplorabila din punct de vedere energetic. Inainte de a incepe hiriiala cu Rusia, UE ar fi trebuit sa se asigure din punct de vedere energetic. Ce situatie stupida are UE! Cu o mina impue Rusiei sanctiuni iar alta i-o intinde pentru a "milogii" combustibil!?

    1. Există planuri paralele dar care au costat până acum munți de bani cu rezultate din cele mai interesante. Gazul din Qatar și Iran care acum ajunge lichefiat (prin Polonia, de exemplu, și destul de scump) are rezerve de 50000 bmc, cel mai mare din lume iar 80% din exporturi se duc în Asia. Iar ca să ajungă în Turcia și apoi în Europa ar putea urma una dintre căi:

       

      - Prin Iraq, s-a încercat procesul de "democratizare", jos Sadam dar nu a mers, US a cheltuit deja 2 trilioane $ în război și a ieșit .... ai ghicit ... ISIS. Zona este prea turbulentă pentru a săpa o conductă. 

      - Prin Iran, negocieri, aproape să îi bombardeze și pe ăștia și programul lor nuclear de pace dar Iranul este partenerul fidel al Rusiei și o țară mare în zonă, greu de "democratizat".

      - Prin Siria (o țară mai mică) în care US a pornit un proces de "democratizare" (după ce Irakul nu a reușit). Până nu se liniștesc apele, nu se poate face nimic. 

      Pai cum nu-i chiar asa? A devenit Europa independenta din punct de vedere energetic fata de Rusia?

      Lumea are nevoie de pace si cooperare. Nu exista o alta solutie fezabila. Si nu inteleg cum mai marii lumii au scapat pasarica asta din mina. 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Avocat Ianul Alexandra
Apanova
BTPay
Electromagnetica
DIGI
arsc.ro
roovi.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

02 Dec. 2022
Euro (EUR)Euro4.9297
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.6851
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.0142
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7419
Gram de aur (XAU)Gram de aur271.1673

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro