SUPLIMENT EDUCAŢIA - NU PREDAI FĂRĂ SĂ ÎNVEŢI"În mediul universitar nu avem nici măcar o lege care să recunoască învăţarea online"

Ziarul BURSA #Companii / 13 septembrie

"În mediul universitar nu avem nici măcar o lege care să recunoască învăţarea online"

(Interviu cu Andreea Sava, Coordonator programe de educaţie Asociaţia Ţine de Noi)

Asociaţia "Ţine de Noi" este o organizaţie care îşi propune să creeze comunităţi active în domeniul politicilor publice economice, educaţionale şi în domeniul energiei şi constituirea unui spaţiu de dezbatere în societate legat de problemele guvernării României. Obiectivul principal este acela de a crea în jurul acestei organizaţii un adevărat laborator de idei orientate spre societate şi un nucleu pentru politici publice viitoare. În ultimii patru ani, sub diverse forme organizatorice, cu sprijinul altor asociaţii, a organizat numeroase evenimente care abordează subiectul educaţiei, reunind un număr de peste 1000 de actori relevanţi în educaţie: profesori, reprezentanţi ai sindicatelor, directori, reprezentanţi ai Ministerul Educaţiei şi agenţilor din subordine, precum şi o serie de persoane publice implicate în deciziile privind sistemul de învăţământ, dintre care şi preşedintele României şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

Reporter: După doi ani de pandemie, care este cea mai mare nemulţumire pe care sectorul educatiei o are?

Andreea Sava: Cu siguranţă, toţi actorii implicaţi în sectorul educaţiei au fost afectaţi de pandemia din ultimii doi ani. Cadrele didactice s-au confruntat cu lispa instruirii pentru sistemul digital şi în consecinţă cu dificultăţi în menţinerea contactului cu toţi elevii, iar ulterior adaptarea la ce înseamnă sistemul de învăţământ post- pandemic.

Elevii au trebuit să folosească platforme multiple. S-au confruntat cu insuficienţa resurselor tehnice, iar acolo unde existau, erau în general folosite de parinţii care munceau de acasa - telework.

Nemulţumirile au existat şi continuă să existe atât faţă de procesul de predare şi învăţare, cât şi faţă de servicii administrative, accesibilitate, mobilităţi internaţionale, dimensiune socială, procese de optimizare şi siguranţă. Resursele IT cumpărate în pandemie sunt din nou folosite ocazional, în loc să devină piesă principală în procesul educaţional.

Reporter: Consideraţi că este folositor să fie îmbinată şcoala online cu cea offline?

Andreea Sava: Predarea online poate reprezenta o soluţie doar pentru alfabetizaţii digital, iar aici România nu ocupă o poziţie foarte bună faţă de alte ţari europene, deşi stă mult mai bine la infrastructura reţelei şi vitezei de internet. Digital divide poate însemna diferenţa dintre media europeană şi subdezvoltarea periferiei europene, ambele realităţi prezente în sistemul din România. Predarea online s-a democratizat, însă cea mai mare problema a fost tratarea noului mediu online în acelaşi mod ca cel offline. Ori nu poţi fi interesant şi nu poţi capta atenţia dacă faci în online, ca professor, aceleaşi lucruri plictisitoare din offline. Ca elev, efortul de a susţine atenţia este şi mai mare, chiar dacă beneficiezi de conţinuturi educaţionale capitivante!

Într-un scenariu utopic (în momentul de faţă, în România), îmbinarea şcolii online cu cea offlice ar fi foarte utilă, dacă s-ar utiliza platformele, instrumentele şi lecţiile potrivite, astfel încat predarea să fie cât mai atractivă pentru elevi şi cat mai captivantă.

Reporter: Ce a învăţat sistemul educaţional după această criză sanitară?

Andreea Sava: Odată cu această criză sanitară a apărut o noutate în sistemul educaţional din România: învăţământul online. În legislaţia românească (atât în Legea Învăţământului nr. 84/1995 cât şi Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare) nu se face nici o referire la acest sistem de învăţământ, deoarece în ultimele decenii societatea românească nu s-a mai confruntat cu o astfel de situaţie.

Totuşi, sistemul educaţional românesc a făcut progrese rapide şi avem şi exemple atât din mediu pre-universitar, dar şi universitar. Universitatea Politehnica Timişoara (UP) de pildă, instituţie - ancoră a unui eveniment recent dedicat educaţiei online a pornit cu un campus virtual acum 15 ani, iar acum au inclusiv cursuri online de la mai multe universităţi integrate pe paltforma lor, platformă care a cunoscut în această pandemie o creştere exponenţială. Totuşi, în multe unităţi există un imobilism în ceea ce priveşte replicarea metodelor traditionale în noul mediu online. Modul în care educaţia a fost dezvoltată în criză a arătat o nevoie mai mare de a dezvolta competenţe tangibile şi nu doar de transfer de informaţii. Profesorii ar trebui să devină facilitatori, iar studenţii ar trebui să înţeleagă că evaluările sunt de fapt o şansă de îmbunătăţire într-o manieră dinamică, un proces continuu şi nu un punct de oprire.

Reporter: Poate fi considerată pandemia o şansă pentru învăţământul autohton?

Andreea Sava: Din punctul meu de vedere, pandemia nu poate fi considerată o şansă pentru învăţământ, ci mai degraba o neşansă pentru elevii din România având în vedere faptul că distribuţia actuală a resurselor, cu rate de penetrare a internetului de 73,7% în zona urbană şi de 47,1% în mediul rural, unde locuiesc peste 50% dintre copiii din această ţară (Unicef, 2020). Mai mult de atât, analfabetismul funcţional situează România pe unul dintre ultimele locuri din Uniunea Europeană, deoarece 49% dintre elevii români de 15 ani nu reuşesc să-şi folosească informaţiile dobândite în şcoală pentru a-şi rezolva problemele cotidiene, iar prognozele indică o creştere a acestuia cu 10% la această generaţie de elevi în comparaţie cu generaţia precedentă, ca urmare a închiderii şcolilor şi a trecerii învăţământului în online (Rezultatul devastator al închiderii şcolilor, Măriuca Talpeş).

Reporter: Ce aşteptări aveţi de la anul şcolar 2022-2023?

Andreea Sava: Anul şcolar 2022-2023 are o structură nouă care prevede că anul şcolar începe la data de 1 septembrie 2022 şi se încheie la data de 31 august 2023, având o durata de 36 de săptămâni de cursuri. Potrivit noii structuri publicată în Monitorul Oficial, semestrele vor fi înlocuite cu cinci module de învăţare care vor fi alternate cu vacanţe, iar tezele vor fi înlocuite cu evaluări standardizate. Există desigur prevederi pentru diferite clase iar o altă noutate importantă pentru anul şcolar 2022-2023 este aceea că elevii şi profesorii vor avea o vacanţă mobilă. Modulul 3 se va derula până în luna februarie, când vom avea cea de-a treia vacanţă, care va putea fi acordată în a doua jumătate a lunii februarie, în a treia săptămână sau în a patra săptămână a lunii februarie, la decizia fiecărui inspectorat şcolar prin consultare.

Reporter: Ce schimbări, legate de principalele examene naţionale, vedeţi posibile în viitorul apropiat, fără a da peste cap generaţiile actuale de elevi?

Andreea Sava: În primul rând, trebuie publicate din timp toate subiectele pentru anul viitor şi pentru următorii doi ani. Pentru că principala problemă întâlnită în rândul elevilor este că aceştia sunt zăpaciţi de faptul că se schimbă tipurile de întrebări chiar înainte de examenul propriu zis, uneori chiar cu doar trei luni înainte.

Modificarile la examene trebuie să fie legate de o mai mare capacitate analitică de rezolvare a problemelor pe care trebuie să o demonstreze elevii. Acest lucru poate fi testat practic, iar temele din examene trebuie să susţină într-un fel sau altul activitatea economică, socială sau civică. De azi, deja, subiectele pentru bacalaureatul de anul viitor ar trebui să fie foarte clare.

Reporter: Ce consideraţi că ar trebui modificat la cadrul legal din domeniu, mai ales că se discută intens de noul proiect al Legii Educaţiei?

Andreea Sava: Asociaţia Ţine de Noi a avut o dezbatere pe această temă, în data de 24 august. În cadrul evenimentului s-au dezbătut prevederile cele mai importante din noua lege a educaţiei pentru învăţământul preuniversitar, precum: învăţământul obligatoriu va cuprinde grupa mică începând cu anul 2030, colegiile naţionale vor putea organiza propriile examene de admitere, structura examenului de bacalaureat se modifică, fără note la educaţie fizică şi arte, profesorii se vor putea titulariza şi pe mai puţin de 18 ore, salariile profesorilor debutanţi cresc cu 43%, reorganizarea inspectoratelor şcolare în Direcţii publice pentru învăţământul preuniversitar, restructurarea ARACIP şi înfiinţarea ANISAC.

Legea nu vine cu modificările necesare şi nu are un concept unitar. Studentul ar trebui să aibă un curs flexibil şi adaptat nevoilor sale. Curriculum-ul la decizia elevului/studentului din oferta şcolii reprezintă o dorinţă a elevilor/ studenţilor care i-ar putea face să fie mai motivaţi să vină la şcoală. În acest moment, opţionalele sunt alese pentru a completa o normă didactică sau alta, elevii/ studenţii nu au acea flexibilitate necesară. În mediul pre-universitar curriculum de liceu trebuie adaptat si scuturat de elementele mai putin utile, dând astfel mai mult timp elevului - în linie cu celelalte tări. În mediul universitar nu avem nici măcar o lege care să recunoască învăţarea online, deşi avem deja câteva cursuri care s-ar putea integra de mâine în această nouă realitate, ele sunt pregătite deja. În acest sens trebuie să se ia măsuri urgente privind echivalarea lor şi recunoaşterea lor academică.

Reporter: Ce lipseşte în acest moment pentru o îmbunătăţire a procesului de educaţie: personal calificat, dotări, o strategie pe termen lung?

Andreea Sava: În primul rând, sunt necesare investiţii masive în infrastructură, nu poţi să digitalizezi sistemul de învăţământ, în contextul în care o şcoală funcţionează într-o clădire din 1893 şi care cel mai propabil nu are un grup sanitar adecvat. În al doilea rând, cadrul legal în vigoare ar trebui să susţină inovaţia, să susţină lucrurile noi şi să pregătească elevul/ studentul să se integreze pe piaţa muncii pentru a reduce astfel rata de analfabetism funcţional, ori acest lucru presupune indicatori de trasabilitate din zona educaţională spre zona de angajabilitate. De asemenea, ar trebui, la fel ca în Israel, profesorii să fie angajaţi la nivel naţional şi detaşaţi acolo unde este nevoie, cu diurnele consistente şi cu mijloacele financiare necesare (bani de navetă, de cărţi, pentru dotare, etc.) pentru munca în rural.

Reporter: Vă mulţumim!

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Apanova
BTPay
Electromagnetica
DIGI
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

25 Noi. 2022
Euro (EUR)Euro4.9250
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7278
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.0120
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7274
Gram de aur (XAU)Gram de aur266.4903

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro