SUPLIMENT EDUCAŢIA - NU PREDAI FĂRĂ SĂ ÎNVEŢI"În sectorul învăţământului, probabil că cel mai mult lipseşte încrederea în sistemul educaţional"

Ziarul BURSA #Companii / 13 septembrie

"În sectorul învăţământului, probabil că cel mai mult lipseşte încrederea în sistemul educaţional"

(Interviu cu Costel Negricea, rectorul Unversităţii Româno-Amerciane)

"Nu este nimic rău că tinerii aleg să studieze (şi) în străinătate, experienţa internaţională şi oportunităţile oferite sunt extrem de valoroase"

Reporter: Care sunt cele mai mari probleme cu care se confruntă sistemul de educaţie după un întreg an şcolar desfăşurat în pandemie?

Costel Negricea: Există mai multe provocări generate de perioada de pandemie, dar voi menţiona doar câteva dintre acestea. Una dintre provocări este legată de faptul că lipsa de interacţiune directă, în campus, i-a făcut atât pe unii studenţi, cât şi pe o parte dintre colegi să fie ceva mai puţin flexibili în partea de inter-relaţionare. Considerăm că este doar un neajuns trecător care se rezolvă de la sine, deoarece deja am sesizat o îmbunătăţire continuă a interacţiunii în lunile petrecute împreună, în universitate. Este foarte adevărat că pentru studenţii din primul şi al doilea an de studii, care nu interacţionaseră decât în mod punctual cu viaţa studenţească în campus, adaptarea la noul context a presupus, şi din partea noastră şi din partea lor, eforturi ceva mai mari pentru acumularea într-un timp extrem de scurt a tuturor informaţiilor necesare, pe care altă dată le primeau gradual, într-o perioadă mai extinsă de timp.

O altă provocare a vizat studenţii internaţionali, care în perioada în care activităţile didactice s-au derulat exclusiv online, nu au beneficiat de posibilitatea de a obţine viza de studii, iar revenirea rapidă în campus i-a pus într-o oarecare dificultate în gestionarea acestui aspect. Şi în acest caz, împreună cu autorităţile, am găsit soluţii tranzitorii pentru fiecare caz în parte, reducând astfel, destul de mult, numărul situaţiilor în care studenţii internaţionali, după aproape doi ani de studii, să fie nevoiţi, în apropierea sesiunii de examene sau a examenelor de finalizare a studiilor, să-şi întrerupă studiile.

Un al treilea aspect este legat de încercarea universităţilor de a găsi echilibrul optim, conform noilor reglementări adoptate de Ministerul Educaţiei şi ARACIS, între activităţile ce se vor desfăşura obligatoriu în campus şi cele derulate în format online. Cu siguranţă, în special în cazul studiilor de masterat, unde majoritatea studenţilor deja lucrează - cel puţin aceasta este situaţia studenţilor Universităţii Româno-Americane - aşteptările acestora sunt ca ponderea activităţilor online să tindă către nivelul maxim admis, dar sigur că va trebui analizat din perspectivă multicriterială acest subiect şi găsită cea mai bună soluţie, din perspectivă academică, în primul rând.

Reporter: Există realizări notabile în această perioadă de criză? Care sunt acestea?

Costel Negricea: Cronologic vorbind, pentru noi, probabil că cea mai notabilă realizare a perioadei de criză generată de către pandemie a fost că am reuşit să ne mutăm întreaga activitate online în mai puţin de două săptămâni, iar apoi să îmbunătăţim în permanenţă această experienţă, investind semnificativ atât în tehnologie, cât şi în instruirea colegilor sau studenţilor, cu privire la modul de lucru în acest format specific.

Pe de altă parte, este evident că pandemia a grăbit procesul de digitalizare a nenumărate activităţi sau procese, iar acesta este un câştig semnificativ pe care noi l-am perceput ca pe o presiune pozitivă asupra dinamicii schimbării şi probabil că aici regăsim, şi pe termen mediu, realizările notabile despre care aminteaţi dumneavoastră.

În plus, au existat câştiguri semnificative în ceea ce priveşte posibilitatea aducerii în faţa studenţilor/colegilor, în calitate de "guest-speaker" sau trainer, a unor profesori/specialişti de oriunde din lume şi aproape în orice perioadă aferentă anului universitar, fapt care nu era posibil cu atât de multă flexibilitate anterior.

Reporter: Consideraţi că după această perioadă se va schimba modul în care se face educaţie?

Costel Negricea: Cu certitudine adaptarea modului în care se face educaţie există deja, ce este important este să conştientizăm şi să evaluăm constant modul în care ea va continua şi se va perfecţiona. Aceste transformări au început înaintea pandemiei pe pieţe educaţionale dezvoltate, au evoluat în timpul acesteia şi reprezintă modele pe care le adoptăm sau de la care să pornim şi noi la nivelul pieţei educaţionale româneşti, fie la nivel legislativ, fie la nivelul fiecărei instituţii de învăţământ. Schimbarea în educaţie cere timp şi evaluări temeinice, cunoscută fiind complexitatea şi impactul asupra individului, societăţii şi omenirii în ansamblu. Probabil că este dificil să ne referim astăzi, în integralitatea lor, la toate aceste schimbări pentru că încă suntem într-o perioadă de testare a unora dintre aceste modificări, dar cu siguranţă, pe termen mediu, vom putea constata care modificări se vor dovedi conjuncturale şi care vor reprezenta schimbări majore, cu impact pe termen lung.

Reporter: Predarea online poate reprezenta o soluţie pe termen lung?

Costel Negricea: Pentru anumite activităţi didactice, predarea online va reprezenta o soluţie pe termen lung. Sunt domenii de studii şi tipuri de activităţi didactice (si nu doar didactice) unde interacţiunea online este mai facilă. Sigur că această formă nu poate înlocui pe deplin şi în orice context interacţiunea directă, în campus, dar cred că depinde doar de noi să ştim să valorificăm, pe deplin şi cu buna credinţă necesară, atu-urile fiecărui mod de interacţiune. La nivel universitar, probabil că dificultăţile tehnice şi sociale ale unui astfel de demers sunt ceva mai uşor de depăşit decât în cazul învăţământului preuniversitar, dar este evident că acest tip de proces presupune o responsabilitate şi o implicare individuală la un nivel superior faţă de interacţiunea clasică, iar aici depinde, în principal, de fiecare dintre noi (cadre didactice sau studenţi) cât de onest înţelegem să ne achităm de atribuţiile ce ne revin.

Reporter: Vor reveni toţi studenţii în sălile de clasă din această toamnă?

Costel Negricea: În măsura în care nu vor interveni alte reglementări legale care să schimbe această stare de fapt, începând cu noul an universitar activitatea didactică se va desfăşura în campus, cu posibilitatea ca, în conformitate cu noul cadru normativ şi cu hotărârile instituţionale ce urmează a fi adoptate, o parte a acestei activităţi să poată fi derulată şi în format online. Principala noastră speranţă este legată de scăderea numărului de cazuri de îmbolnăviri, astfel încât să nu mai fie cazul să se suspende integral activitatea didactică în campus, dar sigur că acest aspect nu depinde de noi şi tot ce putem face este să fim cât mai bine pregătiţi pentru toate scenariile posibile.

Reporter: Ce lipseşte în acest moment pentru o îmbunătăţire a procesului de educaţie?

Costel Negricea: La nivel general, probabil că cel mai mult lipseşte încrederea în sistemul educaţional din România, iar această încredere se va (re)câştiga destul de greu şi va cere timp şi initiative adecvate. Noi suntem optimişti şi considerăm că pe termen mediu şi lung eforturile mediului educaţional din România vor da roade. Nu este nimic rău că tinerii aleg să studieze (şi) în străinătate, experienţa internaţională şi oportunităţile oferite sunt extrem de valoroase. Provocarea României este să reuşească, pe de o parte, să îi convingă pe unii dintre aceşti tineri să revină, cândva, în ţară, iar cu alţii să păstreze în permanenţă legătura şi ei să fie persoanele de legătură ale oricăror forme de parteneriate academice, ştiinţifice, de afaceri etc., care se vor constitui în viitor.

Reporter: Care sunt problemele majore cu care se confruntă Universitatea pe care o conduceţi?

Costel Negricea: Nu le-aş numi neapărat probleme, ci mai degrabă provocări la care trebuie să răspundem, noi toţi, în mod adecvat, deoarece nu sunt doar aspecte ce preocupă sau impactează doar universitatea noastră. Vă voi oferi doar câteva exemple:

O primă provocare, care preocupă întreg sistemul educaţional pe termen mediu şi lung, provine din numărul de candidaţi potenţiali, din ce în ce mai redus. Această provocare este generată, în principal, de natalitatea în scădere, după 1990 (în anul 2021 înregistrându-se cel mai mic număr de nou-născuţi din 1930 si până în prezent). Este un fenomen cu care ne confruntam de multă vreme şi ştiam cu toţii că se va ajunge aici. Scăderea numărului de potenţiali candidaţi a fost accentuată, dincolo de declinul demografic, de migraţia economică.

O altă provocare ar fi legată de faptul că universităţile particulare, ca percepţie generală la nivelul societăţii (nu la nivel individual), nu se bucură de cea mai bună imagine, este adevărat, şi din cauza unor decizii inadecvate ale unora dintre aceste universităţi, ale căror consecinţe nefavorabile s-au extins ulterior, ca imagine defavorabilă asupra întregului sistem de învăţământ superior privat. Faptul că ne păstrăm de peste un deceniu numărul de studenţi, respectiv candidaţi, şi că am obţinut la toate evaluările naţionale sau internaţionale cel mai înalt calificativ posibil sau că la relativ recenta clasificare a universităţilor, realizată de ARACIS cu sprijinul Băncii Mondiale, suntem singura universitate particulară care se regăseşte în prima grupă valorică, a celor mai bune de universităţi din ţară, considerăm că în pofida unei percepţii generale negative, societatea face diferenţa şi identifică în mod corect, la nivel individual, valoarea fiecărei instituţii de învăţământ superior.

O a treia provocare, nu neapărat ultima, ar fi lipsa de echitate care se manifestă uneori, în mod nejustificat, la nivel de sistem educaţional. Universităţile particulare sunt entităţi non-profit, de utilitate publică, dar cu toate acestea, ele sunt eligibile pe extrem de puţine linii de finanţare, inclusiv din fonduri.

Reporter: Mai există competiţie în privinţa educaţiei între marile centre naţionale?

Costel Negricea: Competiţie, dar şi cooperare, spun eu, există şi vor exista şi în viitor. Atât competiţia, cât şi cooperarea sunt foarte bune, pentru că reprezintă o formă de progres la nivel instituţional sau individual. În opinia mea însă, competiţia cea mai dificilă, pe termen mediu şi lung, nu este aceea între universităţile din diverse centre regionale (Bucureşti, Iaşi, Cluj, Timişoara etc) şi nici între universităţile de stat şi cele particulare, sau între universităţile mari şi cele mici, ori între cele comprehensive şi cele specializate, competiţia cea mai dificilă va fi cu universităţile europene sau internaţionale, la modul general. Constatăm că, la nivel European, finanţările cele mai mari se intenţionează a fi acordate aşa numitelor universităţi sau consorţii europene sau că un număr important de tineri români, absolvenţi de liceu, aleg să studieze în străinătate, fără a mai fi necesar măcar ca unele universităţi de top să deschidă filiale în România.

Pe de altă parte, faptul că aproximativ 30-40 de universităţi româneşti (Universitatea Româno-Americană fiind una dintre instituţiile pe deplin implicate în acest demers) reuşesc să participe din nou, după pandemie, împreună la o serie de congrese profesionale internaţionale sau târguri de recrutare relevante, sub egida "Study in Romania" (cum este conferinţa EAIE, de acum, din septembrie, de la Barcelona) este un semn de maturitate şi dovedeşte că la nivelul pieţei educaţionale din România există cooperare şi dorinţă de parteneriat atunci când, împreună, putem obţine rezultate sinergice mai bune decât în mod individual.

Reporter: Care au fost cele mai mari provocări ale crizei sanitare?

Costel Negricea: Principala provocare a fost să gestionăm, învăţând "din mers", o formă de criză pe care omenirea nu o mai experimentase, cel puţin în ultimul secol, probabil de la gripa spaniolă încoace.

Apoi, o altă provocare, dincolo de aspectele sanitare, a fost legată de faptul că a trebuit să fie găsite, extrem de rapid, soluţii de a rămâne pe deplin funcţionali pe toate palierele, din perspectivă instituţională, ceea ce nu a fost uşor, dar nici foarte dificil, pentru că, aşa cum menţionam anterior, în mai puţin de două săptămâni, noi reuşiserăm să facem acest pas către mediul online pentru majoritatea tipurilor de activităţi administrative şi integral atunci când vorbim de activităţile didactice.

Dintr-o altă perspectivă, recunoaştem că ne-am fi dorit ceva mai multă predictibilitate pentru a le conferi studenţilor, la rândul nostru, o astfel de perspectivă, dar înţelegem că a fost o perioadă de criză fără precedent pentru toţi cei implicaţi şi este dificil să fii pe deplin predictibil într-un astfel de context. În plus, nu a fost uşor nici din perspectiva impactului psihologic, atât pentru colegi, cadre didactice şi personal administrativ, cât şi pentru studenţi..

Reporter: Ce strategie a abordat Universitatea pe care o reprezentaţi în timpul pandemiei?

Costel Negricea: O strategie proactivă, (dar şi adaptivă, în acelaşi timp), prin intermediul căreia să găsească rapid cele mai bune soluţii tehnice la situaţia generată de pandemia de COVID-19. Parteneriatul îndelungat cu Microsoft ne-a determinat să optăm rapid pentru MsTeams ca şi soluţie tehnică pentru derularea activităţilor didactice (şi nu numai). Imediat după aceea am trecut la instruirea cadrelor didactice, studenţilor, precum şi colegilor din cadrul personalului didactic auxiliar si administrativ, cu privire la modul de lucru cu această platformă, dar şi cu o serie de alte aplicaţii care a fost necesar să fie implementate. A fost un proces de învăţare continuă, extrem de util, dar care a presupus, spre exemplu, pentru profesori şi o adaptare a metodelor didactice la formatul de lucru online, nu doar o familiarizare cu aspectele tehnice ale utilizării unei platforme. Probabil că unul dintre avantajele noastre a fost faptul că nu am privit pandemia ca pe un fenomen punctual, care ne va afecta doar pe termen scurt, ci, în cadrul scenariilor de lucru create, am luat în calcul că ar putea fi un fenomen mai extins ca perioadă (chiar dacă speram că nu o perioadă atât de lungă) şi atunci tot ceea ce am construit în acest context a fost făcut să dureze oricât de mult va fi necesar, inclusiv în perioada post-pandemie, pe unele paliere.

Reporter: Este pregătită Universitatea pentru un eventual nou val al crizei sanitare?

Costel Negricea: Noi spunem că suntem mai pregătiţi decât la oricare dintre valurile anterioare, dar nu uitaţi că între timp au venit alte provocări: războiul din Ucraina, criza energetică, o posibilă criză economică etc.; ca urmare, pregătirea noastră acoperă şi alte paliere, nu doar pe cel al pandemiei. Desigur, ne-am dori sau ne-am fi dorit ca nici războiul, nici criza energetică şi nici din ce în ce mai apropiata criză economică să nu ne afecteze, dar ştim deja răspunsurile şi vedem consecinţele.

Reporter: Au fost făcute modificări ale taxelor în ultimul an?

Costel Negricea: Nu, taxele de studii nu s-au modificat, în pofida creşterilor semnificative, în principal, ale cheltuielilor cu gazele sau electricitatea. Din această perspectivă, o bună-practică (spunem noi) a universităţii noastre este aceea ca în cazul adoptării unei decizii de creştere a taxelor, această creştere ar urma să vizeze doar generaţiile viitoare de studenţi, în timp ce actualele generaţii îşi păstrează taxele de studii la acelaşi nivel până la finalizarea ciclului de studii. Considerăm că este o dovadă de responsabilitate şi predictibilitate şi, în opinia noastră, capcana taxelor de studii mici, sub nivelul costurilor reale (sau păstrarea costurilor sub nivelul necesar derulării unui proces academic adecvat), va conduce în perioada următoare la o serie de sincope instituţionale, atât în învăţământul privat, cât şi în cel public, deoarece un echilibru financiar sănătos nu poate obţinut "peste noapte" şi în niciun caz printr-o creştere abruptă a taxelor studenţilor, ci prin politici financiare riguroase şi prin conferirea unor perspective pe deplin predictibile, pe termen mediu şi lung. Noi asigurăm din resurse instituţionale proprii o pondere de 20% a studenţilor de la licenţă şi, respectiv, 10% a celor de la masterat, care nu plătesc taxe de studii - studiază gratuit -, oferind în acest fel o şansă celor care nu dispun de resurse financiare suficiente să poată studia la o universitatea particulară şi să se poată bucura de toate oportunităţile pe care noi le oferim.

Reporter: Sunt mai căutate cursurile de învăţământ la distanţă în această perioadă?

Costel Negricea: Din perspectiva cursurilor scurte, din categoria "professional education", cu certitudine aceasta este varianta ce va funcţiona cel mai bine (şi) în viitor şi consider că succesul unor platforme precum Cousera, edX, Udemy sau Khan Academy, ori faptul că toate marile universităţi ale lumii, începând cu Harvard, Stanford sau MIT oferă astfel de cursuri şi certificări online, dovedeşte succesul unui astfel de model educaţional.

Din perspectiva programelor de studii de licenţă/masterat rămâne ca în anii următori să dovedească dacă discutăm despre succesul unor programe în format hibrid - activităţi în campus, combinate cu activităţi online - sau despre un format 100% online. Cu privire la acest din urmă format, ar trebui avut în vedere că, spre exemplu, conform legii, în prezent, nu pot fi organizate programe de masterat la distanţă.

Cu certitudine sunt mulţi factori care vor influenţa modelul educaţional al viitorului. După cum constataţi, deşi se părea că modelul "work from home" va rămâne dominant pentru totdeauna, unele companii financiare sau nefinanciare, extrem de cunoscute publicului - vezi Goldman Sachs sau Tesla - au cerut imperativ angajaţilor să revină la birou, fie şi doar parţial. Adoptarea unui model educaţional trebuie plasată în contextul complexităţii proceselor implicate, a nevoilor reale ale studentului, prezente şi viitoare, şi în legătură directă cu tendinţele pieţei muncii şi societăţii în ansamblul ei.

Reporter: Mulţumesc!

Oferta academică este relativ similară cu cea din anii anteriori, cu programe de studii din domeniile ştiinţelor economice, juridice şi al educaţiei fizice şi sportive, pentru studii universitare de licenţă (https://www.rau.ro/ gaseste-un-program/) sau studii universitare de masterat (https://www.rau.ro/master-gaseste-un-program/) , dispunând de:

- 11 programe de studii de licenţă, cu predare în limba română, la forma de învăţământ "cu frecvenţă";

- 2 programe de studii de licenţă, cu predare in limba engleză, la forma de învăţământ "cu frecvenţă";

- 5 programe de studii universitare de licenţă, cu predare în limba română, la forma de învăţământ "cu frecvenţă redusă";

- 9 programe de studii de masterat, cu predare în limba română, la forma de învăţământ "cu frecvenţă";

- 6 programe de studii de masterat, cu predare în limba engleză, la forma de învăţământ "cu frecvenţă";

Printre elementele de noutate faţă de anul anterior am putea menţiona:

- începând cu acest an şi cele mai recent înfiinţate dintre programele noastre de studii - Educaţie fizică şi sportivă şi Kinetoterapie şi motricitate specială - au obţinut acreditarea, după ce au parcurs toate etapele premergătoare necesare;

- unele dintre programele de studii universitare de licenţă, atât cu predare în limba engleză, cât şi cu predare în limba română conferă posibilitatea obţinerii unei duble diplome, atât din partea URA, cât şi din partea a două universităţi americane partenere;

- au fost create noi programe de studii de masterat, precum cel de "Finanţe şi tehnologii financiare - FINTECH", care este cel mai aproape de profilul publicului dvs. şi care îşi propune să răspundă tocmai unora dintre cele mai noi provocări existente la nivelul global, atât din perspectivă tehnologică, cât şi de business. Aducem şi pe această cale mulţumiri pentru sprijinul conferit în cadrul reuniunilor de "Advisory Board" aferente acestui program, reprezentanţilor BNR, ARB, ISF, First Bank sau celor ai Asociaţiei Fintech Romania - cu care am şi încheiat recent un parteneriat şi care, printre alte forme de cooperare, urmează să ofere şi un număr de burse pentru candidaţii înscrişi în cadrul acestui program de studii.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

GALA BURSA 2022
Avocat Ianul Alexandra
Apanova
BTPay
Electromagnetica
DIGI
arsc.ro
roovi.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

05 Dec. 2022
Euro (EUR)Euro4.9207
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.6726
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9903
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7178
Gram de aur (XAU)Gram de aur269.7555

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
thediplomat.ro
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro