Ţara noastră are unul dintre cele mai scumpe pachete de măsuri de sprijin pentru energie din Europa

F.D.
Macroeconomie / 15 august

Ţara noastră are unul dintre cele mai scumpe pachete de măsuri de sprijin pentru energie din Europa

România se află în topul european al celor mai scumpe pachete de măsuri de sprijin în faţa scumpirilor la energie, raportat la Produsul Intern Brut (PIB), arată o analiză Financial Times, conform economedia.ro.

România se află pe locul 5 în acest top realizat de FT. România cheltuie, potrivit analizei, 2,61% din Produsul Intern Brut (PIB) cu aceste măsuri, conform estimărilor FT. Acestea sunt defalcate astfel: măsuri care limitează creşterea preţurilor - 1,29% din PIB, sprijin ţintit pentru gospodării - 0,57% din PIB, sprijin parţial-ţintit sau uniformizat pentru gospodării - 0,41% din PIB, sprijn pentru firme, locuri de muncă, şomeri - 0,34%.

România este precedată în acest top doar de Grecia (care cheltuie cu aceste măsuri 3,79% din PIB), Bulgaria (3,05% din PIB), Bosnia şi Herţegovina (2,8% din PIB) şi Kosovo (2,67% din PIB).

Autorităţile române nu au oferit date foarte clare cu privire la costul total al măsurilor de sprijn pentru facturi şi consum de energie. O estimare iniţială care cita surse guvernamentale arăta un cost de circa 40 de miliarde de lei, care ulterior ar fi fost revizuit şi ar fi ajuns la 20 de miliarde lei.

La rectificarea bugetară, Ministerul Energiei a cerut o suplimentare a bugetului de 31 de miliarde lei, după cum scria Economedia în exclusivitate aici, dar primeşte deocamdată doar 2,5 miliarde lei, conform proiectului pus în dezbatere publică.

România este urmată foarte aproape de Austria (2,41% din PIB), Macedonia, Franţa şi Lituania.

Cele mai puţin costisitoare măsuri de sprijin au fost implementate de Danemarca, Suedia, Islanda şi Finlanda (0,1% din PIB).

Per total, ţările europene diferă în ceea ce priveşte sprijinul pentru gaz, electricitate, cărbune şi carburanţi, dar aproape toate au folosit puterea statului pentru a proteja clienţii de o parte din creşterea facturilor.

FMI a estimat în iulie că o ţară europeană cu venituri medii ridicate a cheltuit deja un 1% suplimentar din venitul naţional anual pentru compensarea scumpirilor la energie - o cifră despre care spune că este aproape sigur o subestimare şi care este probabil să crească. Ţările europene mai sărace, unde energia reprezintă o proporţie mai mare din ponderea bugetului gospodăriilor, cheltuiseră deja 1,7% din venitul naţional.

Cel mai îngrijorător a fost faptul că o mare parte din banii cheltuiţi până acum au fost folosiţi pentru a împiedica companiile din energie să transfere preţuri mai mari către clienţi - o tactică despre care fondul a spus că nu "stimula economiile de energie".

Majoritatea ţărilor europene au redus taxele pe benzină şi motorină, variind de la o reducere de 5 pe litru în Marea Britanie până la o scădere temporară de 29,55 cenţi pe litru în Franţa şi Germania.

România a ales o compensare voluntară a preţului carburanţilor cu 50 de bani, din care jumătate este suportată de către stat. Pe lângă acestea, România a introdus un plafon al preţurilor la energie electrică şi gaze naturale pentru aproape toţi consumatorii de energie. De asemenea, Guvernul a acordat şi sprijin cash one-time către persoanele mai vulnerabile, cum ar fi pensionarii şi cei cu venituri mici. În plus, sunt suprataxate companiile din energie.

Deşi aceste măsuri au fost populare în rândul publicului, economiştii şi guvernele au recunoscut că trebuie să ofere sprijin care să încurajeze gospodăriile şi întreprinderile să folosească mai puţină energie.

Scumpirile sunt mai dureroase în Europa de Est

Financial Times arată, de asemenea, că ţările europene suferă mai mult din cauza scumpirilor la energie, deoarece facturile la energie au o proporţie mai mare în cadrul cheltuielilor unei gospodării.

Potrivit topului realizat de FT, România se află pe locul şapte în acest clasament, al costurilor cu energia din totalul cheltuielilor, care se adună la un total de 12,54% din totalul consumului unei gospodării. Defalcat, 2,24% merg către plata gazului, 5,62% merg către electricitate, 3,19% pentru combustibili de transport şi 1,49% către altee.

Oya Celasun, director adjunct al departamentului european al FMI, susţine că guvernele ar trebui să-şi concentreze eforturile pe a ajuta gospodăriile cu venituri mai mici, care suferă cel mai mult din cauza facturilor mai mari la energie. "Politica ar trebui să treacă de la un sprijin larg la ajutor direcţionat", a spus ea.

Opinia Cititorului ( 1 )

  1. E normal. Romania are cele mai mizere salarii din UE și PIB mult mai mic.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

BTPay
csalb.ro
Electromagnetica
marmomac.com
arsc.ro

Curs valutar BNR

27 Sep. 2022
Euro (EUR)Euro4.9437
Dolar SUA (USD)Dolar SUA5.1379
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.1954
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.5513
Gram de aur (XAU)Gram de aur269.8751

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
thediplomat.ro
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro