UE nu va obliga platformele digitale să contribuie la finanţarea reţelelor de fibră optică

Uniunea Europeană a confirmat, miercuri, că nu va solicita giganţilor din sectorul tehnologiei să contribuie la finanţarea reţelelor de telecomunicaţii, aşa cum se angajase anul trecut în acordul său comercial cu Statele Unite, informează Agerpres.

UE a estimat că vor fi necesare investiţii de peste 200 de miliarde de euro pentru a dota toate locuinţele cu conexiuni în bandă largă via 5G şi fibră optică până în 2030.

Operatorii telecom din Europa ar fi dorit ca giganţii din sectorul tehnologiei, precum Netflix şi Google (compania-mamă a YouTube), al căror conţinut utilizează majoritatea lăţimii de bandă din Europa, să contribuie şi ei la finanţarea reţelelor de telecomunicaţii.

Însă, în proiectul său de lege privind reţelele digitale ("Digital Networks Act"), prezentat miercuri, Executivul comunitar a confirmat că a renunţat la această idee.

Acest text consacră principiul "neutralităţii internetului", conform căruia furnizorii de servicii de internet (ISP) nu au voie să modifice vitezele de internet ale clienţilor lor în funcţie de conţinut. Ca atare, nu prevede nicio contribuţie din partea platformelor digitale la finanţarea reţelelor.

În acordul său comercial, încheiat vara trecută cu Statele Unite, UE renunţase deja în mod expres la ideea de a impune o astfel de contribuţie, ceea ce provocase furia Washingtonului.

Cu toate acestea, organizaţiile reprezentantive din sectorul tehnologiei, cum ar fi Computer and Communications Industry Association (CCIA), unul dintre principalele grupuri de lobby din sector, nu sunt pe deplin convinse.

Aceasta deoarece proiectul de lege propune stabilirea unei noi proceduri de cooperare şi arbitraj "voluntar" în cazul unor litigii între operatori şi platforme, ceea ce, potrivit CCIA, "lasă uşa deschisă" unei potenţiale implicări a acestora din urmă.

Mai mult, proiectul de lege reafirmă necesitatea finalizării implementării 5G şi a fibrei optice în întreaga UE, oferind în acelaşi timp mai mult timp pentru finalizarea acestei tranziţii. "Actul legislativ privind reţelele digitale" oferă operatorilor termen până în 2035, cu cinci ani mai mult decât se planificase anterior, pentru a elimina treptat reţelele lor de cupru, din cauza întârzierilor pe care unii dintre ei le-au întâmpinat în trecerea la fibră optică.

"Majoritatea ţărilor au făcut progrese bune, dar şapte sunt acum în urmă", a explicat Henna Virkkunen, vicepreşedinta executivă pentru suveranitate tehnologică, securitate şi democraţie, într-o conferinţă de presă, adăugând că "obiectivul nostru este să avem o acoperire de 100% cu fibră optică în viitor, deoarece acest lucru va aduce evident viteze mai bune consumatorilor şi întreprinderilor".