Un preşedinte, dar pentru care Americă?

Cristian Pîrvulescu
Ziarul BURSA #Editorial / 07 martie 2016

Cristian Pîrvulescu

Hillary Clinton avea, după alegerile de la sfârşitul săptămânii trecute, 1.121 delegaţi, pe când Bernie Sanders are 479 din cei 2.383 necesari pentru investitură. La republicani, din cei 1.237 necesari pentru investitură, Donald Trump are deja 378 de delegaţi obţinuţi, dar investitura este încă departe. Ted Cruz, senatorul texan, cu cei 295 de delegaţi ai săi se conturează ca alternativă, în vreme ce Marc Rubio, susţinut de conducerea republicanilor, cu doar 123 de delegaţi, aşteaptă cu ceva speranţă alegerile primare de pe 15 martie din statul său, Florida, unde câştigătorul va lua toate cele 99 de mandate. Dar, pentru moment, sondajele îl dau ca învingător în Florida pe Trump, cu aproape 20% peste Rubio (42%, faţă de 21%). Iar John Kasich, guvernatorul din Ohio, cel mai consensual şi mai apropiat de imaginea unui preşedinte al SUA dintre candidaţii republicani, nu a reuşit să obţină decât 34 delegaţi.

După disputarea a aproximativ o treime dintre state şi a aproape 35% din totalul mandatelor celor 2.470 de delegaţi de la Convenţia republicană de la Cleveland, ce se va desfăşura între 18-21iulie 2016, în tabăra republicană domneşte confuzia. Şi nu doar din cauza succesului lui Donald Trump, care a luat pe nepregătite establishment-ul GOP (Grand Old Party, cum e supranumit Partidul republican), ci şi a derivei spre ultra-conservatorism şi populism a electoratului republican, ceea ce întăreşte linia moderată a lui Hillary Clinton.

Devenit, datorită victoriilor sale recente, adevăratul challenger al lui Donald Trump, Ted Cruz nu este nici pe departe un politician moderat. Abia intrat în Senatul SUA în 2013, Ted Cruz a preluat retorica populistă a lui Trump, cu supralicitarea tendinţelor anti-imigraţie, anti-islamiste, dar mai ales a furiei "populare" împotriva elitelor, adăugând mesajele îndreptate către electoratul de extremă dreaptă evanghelică, din rândul căruia şi provine, împotriva avortului, dar şi a statului federal şi a impozitelor, şi promiţând abolirea Obamacare.

Iar Marc Rubio este cel mai tânăr candidat la investitura prezidenţială. Clasat al treilea, dar preferat de baronii partidului, declara, la sfârşitul anului trecut, că, dacă va câştiga alegerile prezidenţiale, va face totul ca "ideologia genului" să fie contracarată. Mai mult, Rubio s-a angajat să revoce toate legile care permit avortul şi "căsătoria" între persoane de acelaşi sex, deşi o decizie a Curţii Supreme americane din iunie 2015 recunoaşte legalitatea acesteia din urmă. În situaţia dată, mulţi lideri ai partidului republican se gândesc la o ieşire onorabilă din impas, iar rolul celor 437 de superdelegaţi ai partidului, aşa numiţii unpledged delegates (câte 13 pentru fiecare stat), ar putea fi mult mai important decât ponderea sa de aproximativ 18% din totalul delegaţilor.

Şi la democraţi, în afara delegaţilor aleşi în caucus-uri şi primare, mai sunt încă 717 superdelegaţi selectaţi dintre liderii partidului (preşedinte şi foşti preşedinţi, vicepreşedinţi etc.) în număr de 20, cei 21 de guvernatori, cei 46 de senatori, cei 193 de reprezentanţi şi 473 de membri aleşi de către Comitetul Naţional Democrat. Aceşti superdelegaţi pot decide ce candidat vor susţine fără nicio constrângere, ori dintre aceştia 458 şi-au anunţat deja susţinerea pentru Hillary Clinton şi doar 22 pentru Bernie Sanders.

Deşi în câmpul democrat lucrurile par a fi ceva mai clare decât la republicani, Bernie Sanders aduce un vânt "liberal" mult mai pronunţat. Ori, Sanders constituie o premieră din mai multe puncte de vedere: este primul candidat de origine evreiască care a reuşit să câştige în alegerile primare, dar este şi primul candidat care se autodefineşte "socialist", care se impune ca challenger în competiţia pentru investitură Partidului democrat. Succesul său în rândul tinerilor şi al minorităţilor - dar nu şi al populaţiei afro-americane, după cum au arătat alegerile primare din Carolina de Sud - readuce temele sociale în centrul campaniei pentru alegerile prezidenţiale americane. O campanie care arată o Americă deşirată! Nu aceeaşi Americă ascultă discursurile lui Trump sau Cruz, ori ale lui Clinton sau Sanders! Se vor mai putea reconcilia oare aceste Americi vreodată?

După disputarea a aproximativ o treime dintre state şi a aproape 35% din totalul mandatelor celor 2.470 de delegaţi de la Convenţia republicană de la Cleveland, ce se va desfăşura între 18-21iulie 2016, în tabăra republicană domneşte confuzia.

DIN ACEEAŞI SECŢIUNE

Editorial

Citeşte toate articolele din Editorial

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
Apanova
Electromagnetica
anahotels.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

29 Iul. 2021
Euro (EUR)Euro4.9209
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1443
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5608
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7815
Gram de aur (XAU)Gram de aur242.5914

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Allview
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro