Abonament gratuit

VIDECONFERINŢA BURSA "FONDURILE EUROPENE" / DAN DRAGOŞ DRĂGAN, SECRETAR DE STAT MEEMA:"Alocarea totală pentru România, pe mecanismul 10d, ar urma să fie în jur de 6-7 miliarde de euro"

M.G.
Ziarul BURSA #Fonduri Europene /

Dan Dragoş Drăgan

Dan Dragoş Drăgan

Alocarea totală pentru ţara noastră, pe mecanismul 10d pentru modernizarea sectorului energetic prin investiţii, ar urma să fie de circa 6-7 miliarde de euro, a declarat Dan Dragoş Drăgan, secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri. Acesta a explicat că alocarea prioritară, axa 1, prevede finanţări de până la 100% din valoarea unui proiect, iar pe axa 2, care vizează investiţii în generare cu arderea gazului, finanţările se ridică până la 70% din proiecte.

Drăgan a declarat: "Avem la dispoziţie, pentru următorii ani, următoarele categorii de fonduri care vor fi folosite pentru a ajuta tranziţia sectorului energetic, decarbonarea acestuia şi creşterea rezilienţei şi a capacităţilor de generare în România. Aici aş menţiona în primul rând categoriile de fonduri şi primul la care m-aş referi ar fi Fondul de Modernizare, fondul 10d, care este format din alocările de certificate de CO2 de care România va beneficia până în 2030, alocări care vor fi transformate în resurse financiare până în 2030. Estimăm că alocarea totală pentru România va fi undeva în jur de 6-7 miliarde de euro.

Desigur, această alocare depinde de preţul certificatelor de CO2 care vor fi vândute în această perioadă. Estimăm în primii doi ani o valoare între 1,3 şi 2 miliarde de euro, bani disponibili pentru investiţii în sectorul energetic. Acest fond de modernizare are două axe: axa principală, axa 1: aici sunt cuprinse investiţiile în noi capacităţi de producţie regerabile, în stocaj, în reţele - aici la reţele intră şi reţelele de electricitate, gaze şi termoficare - şi eficienţă energetică; axa 2: aici sunt prevăzute investiţii în capacităţi de producţie ce au la bază ca şi combustibil gazul".

Pe axa 1, finanţarea poate să ajungă până la 100% din valoarea proiectului, iar pe a doua axă până la 70%, potrivit secretarului de stat.

"În acest moment, noi, grupul de lucru care se ocupă de implementarea fondului de modernizare, lucrează în strânsă legătură cu vectorii din piaţă şi în viitorul apropiat cu consultantul ce va fi selectat pentru a definitiva principiile după care aceşti bani se vor aloca, pe diferite tehnologii, proporţiile de susţinere a CAPEX-ului prin acest fond şi totodată se va avea în vedere şi distribuţia teritorială pentru o mai bună echilibrare a reţelei în următoarea perioadă. (...) Ceea ce este la fel de important este că pe prima axă, pe axa prioritară, vor trebui alocate 70% din fondurile disponibile, iar pe axa doi, non-prioritară, vor fi alocate 30% din sumele disponibile. Ministerul a lansat (un apel) la începutul lunii şi până la sfârşitul lunii, aşteptăm de la toţi participanţii din piaţă proiecte, o detaliere a acestora, a gradului lor de maturitate, pentru a avea o imagine completă referitoare la oportunităţile şi necesităţile jucătorilor şi actorilor din piaţă. Sperăm ca la începutul anului viitor să avem şi ghidul finalizat, iar pe baza acestuia să putem face primul apel de proiecte. Trebuie precizat că până la sfârşitul lunii noiembrie, România, ca şi celelalte state care beneficiază de acest mecanism, va trimite la Comisie direcţiile referitoare la necesarul de investiţii pe diferite tipuri de tehnologii", a explicat oficialul guvernamental.

Potrivit lui Drăgan, fondul de modernizare este unul din principalele instrumente prin care România va reuşi să-şi atingă ţintele de decarbonare şi prin intermediul căruia ţara noastră va realiza tranziţia către o economie mai sustenabilă, mai prietenoasă cu mediul. Tot în privinţa investiţiilor în decarbonare şi a proiectelor de eficientizare, Drăgan a spus că este foarte important de avut în vedere şi mecanismul pentru o tranziţie justă.

"Aici vorbim de fonduri ce vor fi alocate pentru şase judeţe din România, iar aceste fonduri în acele judeţe pot fi folosite şi pentru activităţile de transformare a producţiei (de energie electrică) şi creşterea eficienţei energetice, respectiv de decarbonare. Estimăm aici, din fondurile pentru o tranziţie justă, sume de 4-4,5 miliarde de euro, (şi) prin instrumentul InvestEU, mecanismul privat pentru sectorul public de investiţii, cu suportul BEI (Banca Europeană de Investiţii - n.r.) să reuşim în aceste judeţe să avem investiţii semnificative, să înlocuim producătorii, sursele de generare pe combustibili fosili, cu surse noi mai puţin poluante. Lucru care să contribuie la îndeplinirea ţintelor pe care România şi le-a asumat prin Planul Naţional Integrat de Energie şi Schimbări Climatice (PNIESC), plan pe care în perioada următoare îl vom reanaliza conform evaluărilor iniţiale primite din partea Comisiei Europene", a spus Drăgan.

El a mai indicat că executivul european vrea ca până la 37% din suma alocată prin mecanismul pentru o tranziţie justă să meargă către tranziţia verde, tranziţie care înseamnă nu doar producţie de electricitate din surse verzi ci şi eficienţă energetică şi transporturi.

"Totodată, iarăşi este foarte important de ţinut cont de faptul că planul de redresare şi rezilienţă poate fi folosit pentru atingerea ţintelor de decarbonare, iar indicaţiile, sugestiile Comisiei sunt ca până la 37% din această sumă să contribuie la o economie mai verde, la dezvoltarea lanţurilor valorice care să însemne o mai bună eficienţă a consumului energetic, şi nu numai, inclusiv pentru transporturi", a precizat Dan Drăgan.

România are astfel câteva instrumente prin care se va reuşi transformarea sectorului energetic naţional, a susţinut secretarul de stat.

"Avem câteva pârghii şi instrumente prin care sperăm şi suntem convinşi că vom reuşi această transformare a sectorului energetic naţional, de la combustibili fosili către combustibili mai prietenoşi cu mediul şi în special producţie din surse regenerabile. Nu în ultimul rând, este foarte important de ştiut că la nivelul Uniunii Europene se află în analiză şi în dezbatere o strategie de dezvoltare a capacităţilor offshore şi aici avem câţiva producători, un mare producător din România (Hidroelectrica - n.r.) care şi-a anunţat intenţiile. Şi totodată există şi o strategie în dezbatere, o strategie la nivelul Uniunii Europene, pentru hidrogen, care e văzut din ce în ce mai mult ca un instrument prin care se poate stoca energia şi care poate avea în viitorul mai puţin îndepărtat un impact semnificativ asupra calităţii vieţii, mai ales în Uniunea Europeană", a conchis Drăgan.

Opinia Cititorului ( 1 )

  1. Acești birocrați penibili numara zilnic miliarde virtuale de euro din bani care nu exista și îi pun pe tava poporului astfel încât acesta să trăiască în iluzie. Deocamdată realitatea e doar masca oribila a FIAREI pusă pe nasul și gura democrației în folosul elitei mondiale.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

DTLAWYERS
BTPay
ADAMA
elco

Curs valutar BNR

25 Noi. 2020
Euro (EUR)Euro4.8730
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0969
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.4927
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.4563
Gram de aur (XAU)Gram de aur238.3938

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cramele Cotnari
Aratoys
Cotaţii Emitenţi BVBCotaţii fonduri mutuale
Topul firmelor din Bucuresti 2020
Legal Accelerators
Forumul padurilor

ENGLISH SECTION

more articles

Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatservicii curatenie