Abonament gratuit

VIDECONFERINŢA BURSA "FONDURILE EUROPENE" / MARCEL BOLOŞ, MINISTRUL FONDURILOR EUROPENE:"Trebuie să creştem de două-trei ori capacitatea de absorbţie, faţă de ritmul anual actual de 2,5 miliarde euro"

George Marinescu
Ziarul BURSA #Fonduri Europene /

Ioan Marcel Boloş

Ioan Marcel Boloş

Planul Naţional de Recuperare şi Rezilienţă (PNRR), pentru care avem alocate 30,4 miliarde euro, va fi lansat în dezbatere publică în 5 noiembrie, a declarat Ioan Marcel Boloş, ministrul Fondurilor Europene. Domnia sa a precizat că lucrurile sunt diferite cu privire la acest plan, deoarece fiecare stat memnbru trebuie să respecte câteva cerinţe de bază, iar documentul trebuie să aibă două componente: reformă şi investiţii.

"Dacă vrem să face investiţii în domeniul transporturilor va trebui să propunem reforme în domeniul transporturilor. Dacă vrem să investim în domeniu sănătăţii, va trebui să propunem reformă în sănătate. Cerinţele de bază sunt reforme şi investiţii, iar apoi intervin condiţionalităţile legate de investiţii: tranziţie verde, adică investiţiile propuse să fie în acord cu regula economiei verzi promovată de Uniunea Europeană şi digitalizarea - adică investiţiile propuse să aibă componenta de inteligenţă artificială.

De exemplu la proiectele privind reţeaua de apă, trebuie să punem contoare inteligente de măsurare volume şi debite. La proiectele pe infrastructura de transport, trebuie să avem sisteme informatice de gestionare şi dirijare a traficului", a explicat ministrul Marcel Boloş.

În privinţa structurii investiţiilor, ministrul de resort a arătat că PNRR este structurat pe trei domenii mari. Primul este cel legat de infrastructura de transport, unde trebuie să respectăm cerinţele privind transportul verde şi digitalizarea.

"De aceea, trebuie să ne orientăm cât mai mult pe transportul pe calea ferată, transportul cu metroul, pe achiziţia de material rulant. Bugetul este unul ambiţios, de 9,2 miliarde euro, bani adăugaţi la cele 8,9 miliarde eurpo din politica de coeziune, ceea ce ne duce la un buget total de 18 miliarde euro pentru politica de transport", a spus Marcel Boloş.

Al doilea domeniu al PNRR este legat de schimbările climatice, unde proiectele propuse vor avea efect direct asupra agriculturii din ţara noastră.

"Discutăm despre sistemele de irigaţii, care vor sprijini acest domeniu important, agricultura. Apoi avem amenajări de desecări, drenări pentru a combate riscul de mlăştinare şi a face terenurile agricole predispuse pentru culturi şi redate circuitului lor firesc. Avem măsuri pentru combaterea eroziunii solului - vorbim despre 3 milioane de hectare, pentru care vom aloca 6,5 miliarde euro. Combaterea eroziunii solului este mărgăritarul PNRR, pentru că discutăm de potenţialul agricol al Românie şi de sprijinul pe care urmează să îl oferim domeniului agricol prin implementarea acestui proiect care va avea, printre beneficii, refacerea ecosistemelor verzi şi impactul benefic asupra mediului înconjurător", a afirmat ministrul Fondurilor Europene.

Al treilea pilon al PNRR este legat de mediul de afaceri, iar bugetul propus este de 4 miliarde euro. Ministrul de resort a precizat că, până acum, România a avut 1,3 miliarde euro alocaţi pentru mediul de afaceri, iar de această dată bugetul propus se triplează şi are în vedere domeniile agro-alimentar, construcţiilor, întreprinderile mari, turismul şi investiţiile pe care le fac IMM-urile în activele fixe moderne în automatizări şi robotizări. Domnia sa a menţionat că vorbim despre un domeniu care este generator de locuri de muncă şi duce spre atragerea de investiţii, lucru care în momentul de faţă este vital, crucial pentru România.

"Din punctul nostru de vedere, PNRR se pliază foarte bine pe nevoile pe care România le are, dar rămâne un semn de întrebare legat de capacitatea de implementare a proiectelor. Aici sunt câteva lucruri pe care le avem în vedere. La capitolul reforme, o măsură de reformă orizontală este legată de consolidarea capacităţii de implementare a proiectelor. Iar acest lucru se poate face prin descentralizare. Ce înseamnă acest lucru? Pornind de la proiectele de infrastructură de transport, CNAIR trebuie să rămână doar cu proiectele mari - autostrăzi, drumuri expres, iar variantele ocolitoare vor pleca spre zona de autorităţi locale. Lucrăm la integrarea în sistemul de implementare a proiectelor a câtor mai mulţi beneficiari pentru a renunţa la starea de monopol natural pe care o avem în zona proiectelor de mare infrastructură", a declarat ministrul Marcel Boloş.

Devansarea negocierilor cu Comisia Europeană înseamnă timp mai mare pentru implementarea proiectelor

Domnia sa a menţionat că în domeniul sănătăţii a avut în această perioadă o experienţă mai puţin plăcută privind partea de digitalizare, dar experienţa a demonstrat că dacă decizia este transferată către spitale proiectele respective pot fi implementate mai uşor şi în număr cât mai mare.

Ministrul de resort a precizat că pentru succesul PNRR este absolut necesară devansarea negocierilor cu Comisia Europeană pe politica de coeziune şi pe facilitatea de recuperare şi reziliere, iar Guvernul a trimis documentele strategice pentru a avea accesul la fonduri înainte de începerea perioadei de programare şi a câştiga timp în favoarea implementării proiectelor.

În paralel, pe plan intern, Guvernul a avansat fonduri pentru pregătirea proiectelor, pentru studiile de fezabilitate a proiectelor de infrastructură. Ministrul Marcel Boloş a precizat că rezultatele încep să apară, dar e foarte greu, deoarece moştenim un sistem de fonduri extrem de birocratizat, de stufos, de rigid, şi este greu să fie schimbată rapid mentalitatea funcţionarilor care se ocupă de proiectele respective, să fie debirocratizată această activitate pentru a ajunge la performanţele aşteptate de toată lumea.

Ministrul Fondurilor Europene a atras atenţia că în perioada 2021-2027 va trebui să ne mişcăm rapid pentru a nu pierde o parte din fondurile alocate.

"În Ministerul Fondurilor Europene, ritmul anual de absorbţie a fondurilor, în jur de 2,5 miliarde euro pe an, a fost considerat unul bun, dar în perioada următoare acest lucru va trebuie să rămână istorie. Trebuie să creştem de două-trei ori capacitatea de absorbţie astfel încât să putem face faţă la bugetul imens pe care îl avem alocat. Condiţiile privind accesarea fondurilor pe facilitatea de recuperare şi rezilienţă sunt cam dure: avem un prim termen de încheiere a contractelor - 31 decembrie 2022 şi un termen de implementare a proiectelor - 30 iunie 2026. Trebuie să fim pragmatici, iar orientarea trebuie să fie pentru pregătirea de proiecte. Putem să negociem un document elaborat cu Comisia, dar dacă vor lipsi proiectele de acordare a fondurilor va fi un demers care ne va duce pe o singură direcţie: a pierderii banilor. Banii se repartizează către statele harnice care sunt extrem de aplicate", a spus Marcel Boloş.

Capacitate de absorbţie depinde de implicarea tuturor factorilor de decizie şi beneficiarilor

Domnia sa arată că ţara noastră are un specific al nevoilor, diferit de celelalte state membre ale Uniunii Europene care pot investi în energie verde şi digitalizare. Conform ministrului de resort, România are nevoie de infrastructură de transport, de reţele de apă, de canalizare, proiecte care nu sunt simplu de implementat, spre deosebire de proiectele pe energia verde şi digitalizare.

"Legat de partea de absorbţie şi simulare despre care discutăm, să ştiţi că anii care urmeaza din perspectiva politicii de coeziune sunt foarte grei. Începând din 2021, se vor suprapune trei lucruri mari în domeniul fondurilor europene. În primul rând este vorba despre aplicarea regulii n+3 pentru fondurile alocate în exerciţiul financiar multianual 2014-2020, unde bugetele sunt foarte mari. Una este să faci simularea pentru proiectele de transport şi reţelele de apă şi canalizare care merg mai încet, au un ritm de implementare în care este o curbă mai aplatizată la mijloc şi e un procent mai mic de realizare. Aceste proiecte merg într-un ritm uşor lent şi cu problemele de rigoare în implementare. Alt tip de proiecte e legat de mediul de afaceri, unde nu sunt problemele de absorbţie şi unde perioada de implementare este între unu şi doi ani. Mai avem proiectele care ţin de zona Programului Operaţional Capital Uman (POCU), unde absorbţia fondurilor este destul de uşor de controlat şi rezultatele vor fi spectaculoase. Dar nu este suficient ca MFE să gândească strategia mare de absorbţie a fondurilor, ci este nevoie şi de implicarea tuturor pentru ca proiectele sa fie implementate", a precizat Marcel Boloş.

Ministrul de resort a mai menţionat că facilitatea de recuperare şi rezilienţă (cu alocare de 30,4 miliarde euro) se adaugă politicii de coeziune (care are un buget alocat de 28,8 miliarde euro), politicii agricole comune (cu o alocare de 19,3 miliarde euro) şi fondului pentru tranziţie justă (unde alocarea pentru ţara noastră este de 1,9 miliarde euro).

"Cifrele sunt frumoase, dar sunt provocatoare pentru România, deoarece de astă dată discutăm despre triplarea bugetelor şi prin urmare despre măsuri pe care trebuie să le luăm pentru consolidarea capacităţii de implementare a proiectelor, pentru beneficiari şi pentru ministerele de linie care sunt chemate la acest efort comun pe care trebuie să îl facem ca să avem acces la aceste resurse. Iar pentru aceasta avem câteva documente strategice pe care trebuie să le elaborăm, o parte dintre acestea fiind deja trimise Comisiei Europene. Printre ele se numără şi acordul de parteneriat pentru cele opt programe operaţionale pe cale le avem", a arătat ministrul Boloş.

Fonduri europene pentru modernizarea sistemului public de sănătate

Viitorul Program Operaţional pentru Sănătate ar urma să fie finanţat cu 4,2 mliliarde euro, la care se adaugă 1,2 miliarde euro pentru echipamentele medicale destinate crizei Covid şi 1,8 miliarde euro cuprinşi în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

"Suntem la un moment de răscruce pentru serviciul public de sănătate, iar cele 7 miliarde euro ar trebui să schimbe definitiv calitatea serviciului medical. Am propus investiţii inclusiv în zona de resurse umane şi de îmbunătăţire profesională a medicilor cu privire la folosirea noilor echipamente achiziţionate. Cred că acest program trebuie dus la bun sfârşit fiindcă vorbim despre un serviciu de impact public major pentru România", a declarat Marcel Boloş.

Al doilea program operaţional este axat pe combaterea sărăciei şi va fi finanţat cu 4,2 miliarde euro. Beneficiari vor fi persoanele vârstnice, copiii şi persoanele cu dizabilităţi, categorii sociale care vor fi sprijinite în vederea incluziunii şi reintegrării sociale.

Un alt program priveşte educaţia şi va fi finanţat cu 5,7 miliarde euro, în timp ce programul privind dezvoltare regională destinat comunităţilor locale, pentru care sunt alocaţi 13,6 miliarde euro, ar trebui să ducă la modernizarea masivă a localităţilor urbane din ţara noastră şi la schimbarea ireversibilă a standardelor de viaţă şi locuit ale cetăţenilor. Realizarea obiectivelor majore de dezvoltare regională va fi finanţată cu 8,2 miliarde euro, în timp ce pentru cercetare şi inovare sunt alocaţi 2,1 miliarde euro.

În privinţa dezvoltării durabile, programul propus vizează îndeplinirea a două obiective specifice - infrastructura privind reţelele de apă şi canalizare şi infrastructura de energie, obiective pentru care sunt alocate 5,6 miliarde euro.

Unul dintre cele mai importante programe este Programul Operaţional de Transport, proiectele de investiţii urmând a primi o finanţare totală de 8,9 miliarde euro.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

DTLAWYERS
BTPay
ADAMA
elco

Curs valutar BNR

25 Noi. 2020
Euro (EUR)Euro4.8730
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0969
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.4927
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.4563
Gram de aur (XAU)Gram de aur238.3938

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cramele Cotnari
Aratoys
Cotaţii Emitenţi BVBCotaţii fonduri mutuale
Topul firmelor din Bucuresti 2020
Legal Accelerators
Forumul padurilor

ENGLISH SECTION

more articles

Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatservicii curatenie