AGRO IMM INVEST, DE LA PLUS LA MINUSDecapitalizarea masivă a fermierilor, o consecinţă a lipsei granturilor pentru agricultură

George Marinescu
Ziarul BURSA #Companii #Agricultură / 16 iunie

Decapitalizarea masivă a fermierilor, o consecinţă a lipsei granturilor pentru agricultură

Programele de împrumut şi garantare pentru mediul privat şi pentru firmele din agricultură sunt foarte bune, dar în acest moment numărul IMM-urilor bancabile care pot să aducă garanţii este în scădere şi de aceea este nevoie de un mix între împrumuturi şi granturile acordate, a declarat Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), în cadrul dezbaterii care a avut loc ieri cu privire la programul Agro IMM Invest.

"Trebuie să aducem un alt calup în această categorie de IMM-uri bancabile şi de aceea este necesar să facem un mix între instrumentele de garantare rambursabile - împrumuturi - şi granturi. Granturile trebuie să fie folosite pentru achiziţionarea de echipamente şi utilaje, bunuri care să fie folosite ca garanţii pentru cealaltă componentă, a împrumutului. În lipsa acestui mix, vom avea un număr limitat de IMM-uri care vor merge către bănci şi către Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM). De exemplu, în acest moment zona de start-up-uri este descoperită, deoarece start-up-urile nu pot oferi băncilor nicio garanţie pentru acordarea de credite. Folosind acest mix - pe care l-am cerut să fie acordat şi din PNRR - am aduce mai multe IMM-uri în zona companiilor bancabile. Pe programele derulate în ultimii doi ani - IMM Invest şi Agro Invest, am reuşit, de la 3 companii bancabile din 10 firme, să ajungem la 5 companii bancabile, dar mai putem aduce încă 3 firme în zona bancabilităţii prin utilizarea unui instrument mix", a precizat Florin Jianu.

Preşedintele CNIPMMR a mai arătat că obiectivele Consiliului sunt crearea şi susţinerea unui ecosistem de afaceri capabil să facă faţă noilor provocări privind transformarea digitală şi economia verde, ecosistem care să permită susţinerea exporturilor şi internaţionalizarea firmelor din ţara noastră.

În privinţa Agro IMM Invest, domnul Jianu a mai spus că acest program sprijină necesarul de finanţare din sectorul agricol, prin asigurarea de cash-flow necesar investiţiilor.

"În perioada următoare, vom avea un nou cadru financiar european multianual 2021-2027. Politica Agricolă Comună vine cu 20 miliarde euro, din care 13,3 miliarde euro sunt plăţi directe în agricultură. Pe lângă ele, fondurile europene alocate se ridică la 31 miliarde euro pentru perioada 2021-2027, perioadă care pune accentul pe o Europă mai verde, unde agricultura are un rol important. O alta prioritate e o Europă inteligentă, inovativă, digitalizată, digitalizarea fiind una dintre priorităţile expuse de CNIPMMR în task-force-ul pentru agricultură. În perioada 2021-2027 (...) în sfera agricolă se va pune accentul pe exploataţiile agricole şi non-agricole pe sprijinul pentru mediu şi climă, pe producţia şi bunăstarea animalelor şi pe instrumentele de gestionare a riscurilor", a menţionat Florin Jianu.

Solicitări de finanţare aprobate, prin Agro IMM Invest, pentru 3828 de firme, în numai 50 de zile

Plafonul alocat de guvern pentru finanţarea subprogramului Agro IMM Invest în 2021 este de un miliard lei, sumă insuficientă, dar care va fi suplimentată pentru a asigura viabilitatea acestui instrument până la 31 decembrie 2021, a afirmat Dumitru Nancu, director general al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri.

"Pentru anul acesta plafonul pentru Agro IMM Invest este de un miliard lei. Solicitarea din partea băncilor şi fermierilor a fost mare şi s-a suprasubscris. Băncile au solicitat 4 miliarde lei şi sunt cinci instituţii financiar-bancare care au epuizat plafonul de un miliard lei. Prima garanţie aprobată în acest program a fost în 22 aprilie. Practic în 50 de zile s-a epuizat 39% din plafon. Ne raportăm la cifre, credite aprobate, iar banii respectivi sunt deja în contul fermierilor. Totalul sumei pe care cele 23 de bănci au solicitat-o este de 2,7 miliarde lei, iar valoarea finanţării - 3,3 miliarde lei. În acest moment putem spune că 3,3 miliarde lei sunt bani consumaţi, atraşi de fermieri. Sunt 3828 credite aprobate şi se menţine aceeaşi dispersie a creditelor. 87% sunt credite pentru activitatea curentă şi 13% pentru investiţii. 438 milioane lei au fost date deja pentru investiţii. Pe capital de lucru suma alocată deja se ridică la 2,85 miliarde lei", a spus Dumitru Nancu.

Directorul general al FNGCIMM a arătat că în acest moment subprogramul Agro IMM Invest şi programul IMM Invest sunt singurele instrumente financiare pentru mediul privat care sunt implementate în ţara noastră. Domnia sa a precizat că prin noul regulament, Comisia Europeană a dublat şi chiar triplat plafoanele ajutoarelor de stat, astfel că, de exemplu, în agricultură acesta a crescut pentru un proiect de la 100.000 euro la 270.000 euro, pe piscicultură de la 200.000 euro la 400.000 euro, iar pentru industria alimentară a ajuns la 1,8 milioane euro.

"Pe componenta agro a programului IMM Invest, am adăugat trei categorii de beneficiari şi am început cu fermierii. (...) Dacă se va epuiza plafonul pentru Agro IMM Invest, am dat şansa fermierilor să se înscrie şi pe IMM Invest, prin modificarea normelor de aplicare. La IMM Invest în perioada 23 aprilie - 14 iunie s-a consumat 20% din pafonul alocat pentru anul 2021. Pe lângă aceste scheme, mai avem din capitalurile proprii comenzi cu APIA şi AFIR. Capitalurile noastre proprii necesită plata de către beneficiari a unui comision de garantare care este de maximum 2,1%, dar dacă este contragarantat acesta poate ajunge până la 1,2%. La investiţiile pe AFIR garantăm 120% până la prima tragere. Pe lângă programele garantate în nume şi constat, mai avem convenţia expresă unde recent am acordat o garanţie de 2,5 milioane euro, adică 80% din afacere. De doi ani au crescut şi garanţiile în mână şi cont propriu şi garanţiile în administrare pentru proiectele de la AFIR şi chiar şi pe Programul Operaţional Regional. Din păcate, suntem doar o instituţie financiar-bancară limitată în acţiune la obiectivele trasate prin lege şi nu putem interveni peste Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, unde sunt schemele de ajutor de stat", a spus Dumitru Nancu.

Lipsa de predictibilitate din agricultură, o problemă în acordarea creditării bancare

Reprezentanţii sistemului bancar susţin că principala problemă cu care se confruntă în acordarea creditării firmelor din domeniul agricol este lipsa de predictibilitate în privinţa desfăşurării activităţii de către acestea.

"Pentru a oferi creditul, contează foarte mult implicarea celor care implementează proiectul, nu doar istoricul celor ce solicită finanţarea. Experienţa contează, garanţiile contează, dar nu sunt condiţii suficiente. Vrem să vedem că afacerea e viabilă, e profitabilă şi poate susţine plata datoriei într-un timp rezonabil. Un lucru care lipseşte în agricultură este predictibilitatea. Şi aici mă refer în primul rând la factorii naturali, cum ar fi seceta, unde la o investiţie pe termen lung, există probabilitate mare să ai doi sau trei ani mai slabi. (...) Noi facem business cu persoanele şi nu cu firmele din spatele acestora şi de aceea ne uităm şi la experienţa celor care solicită creditarea", a susţinut Bogdan Speteanu, Director Produse Corporate BCR.

El a arătat că preocuparea principală a băncilor este legată de sănătatea financiară a clienţilor, care au trecut printr-o perioadă dificilă şi de aceea, pe partea de Agro IMM Invest au contactat direct sau online clienţii activi şi eligibili.

"Un alt mod de a îi ajuta pe clienţi este digitalizarea pe care o încurajăm. De exemplu, toate verificările de eligibilitate din cadrul băncii noastre sunt făcute de un robot, fie că vorbim de IMM Invest sau Agro IMM Invest. Practic aceste verificări se fac automat. În curând, clienţii vor putea deschide conturi curente fără să mai vină la bancă şi vor putea să acceseze de la distanţă instrumentele financiare puse la dispoziţie. (...) Azi lansăm un ghid Agro IMM Invest pentru toţi clienţii, document care va fi găsit pe site, iar clienţii targhetaţi îl vor primi direct pentru a le facilita accesarea programului", a precizat Bogdan Speteanu.

Domnia sa a menţionat că se observă, din tragerile efectuate până acum pe programul IMM Invest şi Agro IMM Invest, că majoritatea sunt efectuate pentru capital de lucru (aproximativ 97% din proiectele finanţate pe IMM Invest), dar speră că anul acesta va exista o echilibrare a ponderii împrumuturilor acordate pentru capital de lucru cu cele pentru investiţii.

La rândul său, Sorin Ignat, director Agribusiness, Banca Transilvania, a susţinut că nu trebuie să existe îngrijorare pentru ponderea scăzută a investiţiilor din Agro IMM Invest, deoarece este singurul instrument financiar accesibil pentru fermieri, în acest moment, în ţara noastră.

"Programul a venit ca o soluţie pentru fermierii afectaţi de secetă (...) şi a fost o supapă de capitalizare sau recapitalizare a firmelor respective. Fără un astfel de program de capital de lucru pe termen mediu, băncile poate ar fi susţinut cu mai multă atenţie zona de agricultură. Proiectele de investiţii sunt mai lungi ca termen de implementare. Ce am finanţat noi sunt investiţii simple în echipamente de irigaţii sau necesare în fermă ori care completează investiţii în domeniul agro-alimentar. Aşteptăm ca odată cu prelungirea programului şi prin buna colaborare cu FNGCIMM să găsim cele mai bune căi de accesare a Agro IMM Invest în zona de investiţii", a spus Sorin Ignat.

El a mai arătat că este important ca proiectele finanţate să fie unele profitabile, iar solicitantul să nu se gândească doar la partea de garantare oferită de stat.

"Grantul există şi este acordat de stat, dar scopul trebuie să fie afacerea şi ce trebuie să facem pentru ca ea să fie profitabilă şi fără ajutoarele de stat. (...) Când ne uităm la proiect ca să fie bancabil, ne uităm şi la experienţa celui care îl implementează şi la posibilitatea de a produce profit din investiţia pe care o finanţează. Ne aşteptăm ca să vedem că pe termen mediu firma este capabilă să genereze profit pentru a rambursa creditul acordat", a precizat Sorin Ignat.

85.000 de hectare asigurate în 2020 contra secetei

Subprogramul Agro IMM Invest şi introducerea în PNDR a submăsurii 17.1 (Prime de asigurare a culturilor, a animalelor şi a plantelor) sunt lucruri benefice, dar pentru a avea rezultate ele trebuie corelate cu activităţile de informare cu privire la modalităţile de prevenire a riscurilor şi de conştientizare a acestora, susţine Dana Baciu, director IMM&Corporate Groupama.

"În ultimii ani, am despăgubit peste 337.000 tone agricole. Am asistat la o creştere semnificativă a fenomenelor meteo extreme, iar pagubele înregistrate sunt mai mari în sudul şi estul ţării, zone ce reprezintă peste 75% din suprafaţa arabilă a României. Peste 1,2 milioane de hectare din culturile de toamnă au fost afectate de secetă, adică peste 50% din suprafaţa cultivată cu aceste culturi, ceea ce înseamnă o pierdere de producţie de peste 40% la nivel naţional, pierdere care în sudul ţării ajunge chiar la 60%. Vorbim despre un efort imens pentru agricultori, dar şi pentru asigurători. Iar acest lucru se reflectă în suprafeţele asigurate care au crescut în ultimii ani. Astfel, dacă în perioada 2017- 2018 aveam în portofoliul nostru doar 12.000 de hectare asigurate, în 2018-2019 am crescut suprafaţele asigurate la 55.000 de hectare, pentru ca să ajungem în anul 2020 la 85.000 de hectare, cu o creştere semnificativă a solicitărilor pentru asigurarea culturilor de toamnă", a spus Dana Baciu.

Referitor la situaţia culturilor agricole, Marcel Ionescu, reprezentantul AgriCloud România a arătat că există tehnologii şi programe care monitorizează, prin satelit, toate procesele din agricultură şi oferă alerte timpurii pentru fermieri, ce asigură astfel o predictibilitate cu privire la producţiile agricole.

"Îl ajutăm pe fermier să îşi planifice, prin intermediul IOT (Internet of Things) profitabilitatea culturii şi îi arătăm ce poate să vadă. (...) Agricultura de precizie se poate face prin intermediul noilor tehnologii şi putem avea management pe centimetrul pătrat al suprafeţelor foarte mari. (...) Prin procesul gândit de noi, se văd alertele timpurii de vreme şi de boli şi putem fi proactivi. Ceea ce putem oferi este predictibilitatea, acurateţea datelor strânse fiind de 93-94%. Am stat foarte mult cu fermierii şi am modelat datele din sol, aer şi satelit, am realizat o radiografie a suprafeţelor agricole pe baza căreia oferim fermierilor un raport decizional, pentru ca ei să ştie ce au de făcut şi unde", a precizat Marcel Ionescu.

El a menţionat că ar fi necesar un astfel de proiect la nivel naţional, în colaborare cu Ministerul Agriculturii, instituţie care astfel va avea o radiografie corectă a agriculturii din ţara noastră cu toate subdomeniile ei, pe baza căreia va lua deciziile corecte.

"Toţi vorbim despre 12 milioane hectare de teren agricol pe care le avem în ţară, dar nimeni nu ştie câte lucrăm şi se dă cu presupusul", a punctat Marcel Ionescu.

Ovidiu Gheorghe, preşedinte ACDBR: "Agricultorii români suferă din cauza incapacităţii clare de comunicare dintre Ministerul Agriculturii şi Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene"

Reprezentanţii distribuitorilor de bunuri şi ai agricultorilor s-au arătat nemulţumiţi de modul în care membrii actualului guvern finanţează acest domeniu vital pentru economia naţională.

"Spre deosebire de alte state membre ale Uniunii Europene în care antreprenoriatul a fost sprijinit direct prin granturi pentru investiţii, în România punerea finanţării creditării este componenta de bază pe care guvernul a înţeles să o acorde IMM-urilor. Guvernul trebuie să ia act că produsul nu ajunge niciodată din firmă direct pe masa consumatorului final. Există un lanţ alimentar pe care din păcate Guvernul, pe anumite componente, nu are capacitatea profesională ca să îl înţeleagă. Cele opt depozite regionale pentru colectare şi sortare ale produselor alimentare nu se regăsesc în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, ceea ce e o dezamăgire mare pentru industria alimentară din România. Între ministerul agriculturii şi cel al fondurilor europene există o incapacitate clară de comunicare, din cauza căreia suferă direct agricultorii români. De aceea dezavuăm atitudinea inflexibilă a guvernului faţă de nevoile reale ale agriculturii", a spus Ovidiu Gheorghe, preşedinte al Asociaţiei Companiilor de Distribuţie de Bunuri din România (ACDBR).

El a arătat că până când Executivul va reveni la sentimente mai bune faţă de domeniul agricol, ACDBR va dezvolta împreună cu CNIPMMR proiectul "Făcut în ţara mea", care constă într-o campanie amplă şi simplă de comunicare, la nivel naţional, în vederea conştientizării populaţiei cu privire la necesitatea consumării produselor româneşti. "Pentru că Guvernul nu sprijină acest program, din păcate trebuie să ne bazăm pe noi înşine şi să arătăm Executivului că putem să facem lucruri împreună. «Făcut în ţara mea» uneşte şi mediul bancar, şi asigurările, şi cloudul, şi agricultura pentru că altfel va fi dificil să menţinem o balanţă comercială care să favorizeze România, iar aceasta va duce la o decapitalizare masivă a fermierilor", a precizat Ovidiu Gheorghe.

Referitor la situaţia fermierilor, aceştia sunt destul de îndatoraţi în urma pandemiei şi a secetei de anul trecut, a arătat Nicu Vasile, preşedinte al Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

"Noi avem o rată a profitabilităţii destul de mică. La fiecare kilogram de produs un fermier câştigă 0,28 euro, pe când colegii din Uniunea Europeană, care vând produsul finit câştigă 1,56 euro sau chiar 1,71 euro pe kilogram. Avem nevoie de investiţii pentru că noi exportăm produse ecologice, mai curate, dar importăm echivalentul a peste 1,2 milioane tone grâu în produse de panificaţie congelate. Investiţiile sunt foarte mari, bunurile trebuie asigurate, în condiţiile în care avem marje foarte mici ale profitabilităţii. De aceea, fermierii mici şi medii nu au avut curaj să mai facă împrumuturi, iar teama le-a fost accentuată şi de unii angajaţi din domeniul bancar care, în trecut, nu le-au transmis costurile totale ale creditelor luate. Astfel că foarte mulţi fermieri mici şi medii au ales în ultimul an să îşi vândă terenurile, la preţuri foarte mici, ca să nu mai aibă datorii către furnizori, în loc să ia credit de la bancă", a precizat Nicu Vasile.

Preşedintele LAPAR a concluzionat cu speranţa că membrii Guvernului vor înţelege necesitatea acordării de granturi pentru fermieri în locul garantării creditelor bancare şi vor acţiona în consecinţă.

Opinia Cititorului ( 2 )

  1. Nu i mai plangeti atat!cine a fost chibzuit s a dezvoltat.Altii au "investit" subventia in "gipuri' ultimul model si imobiliare ,pana sa vina seceta din 2020.C asa i in tenis!

    1. ASA ESTE !!! NICI EU NU AM VREO MILA DE EI !!! MAI NENE , AI PAMANTUL TAU , CAUTA SI AI GRIJE DE EL !!! SCARPINA-TE IN CAP , NU MAI DORMI NOPTILE , GANDESTE-TE CE FACI , IN FEL SI CHIP !!! E BUNUL TAU , NU AL ALTUIA !!! FACE PARTE DIN AVEREA TA !!! FA IMPRUMUT BANCAR , CA DOBANDA NU E MARE , CUMPARA-TI INSTALATIE DE IRIGAT , NU STIU , DAR FA CEVA !!! DACA ASTEPTI SA PLOUA DE SUS , SI AI UN AN SECETOS CA 2020 , CAND A PLOUAT DE 2 - 3 ORI , IN TOT ANUL , FLUIERI LA LUNA , SI SE TRANSFORMA PAMANTUL IN DESERT !!! PE URMA , TOT TU TIPI CA E SECETA , SI CA VREI DESPAGUBIRI !!! VORBESTE ATUNCI CU DOAMNE-DOAMNE , SA PLATEASCA ALA !!! PAI VEDETI !!! DE-AIA N-ARE URSUL COADA !!! NU STATI DEGEABA !!! FACETI CEVA , LUPTATI !!!

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
BTPay
Apanova
anahotels.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

03 Aug. 2021
Euro (EUR)Euro4.9183
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1388
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5775
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7564
Gram de aur (XAU)Gram de aur240.8930

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Allview
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro