ANA BUŞONIU, MINISTERUL FONDURILOR EUROPENE:"Cea mai bună incluziune socială este prin muncă"

George Marinescu
Ziarul BURSA #Politică /

"Cea mai bună incluziune socială este prin muncă"

Peste 740.000 de persoane cu dizabilităţi sunt condamnate la sărăcie  

În loc să se ocupe de incluziunea pe piaţa muncii a acestor persoane, autorităţile le plătesc sume derizorii cu titlu de pensie de handicap

În urmă cu un an, doar 4% dintre adulţii cu dizabilităţi din ţara noastră aveau un loc de muncă

Politicile publice cu pri­vire la reinserţia socială pe piaţa muncii a persoanelor cu dizabilităţi ar trebui îmbunătăţite a declarat, recent, Ana-Maria Bu­şo­niu, secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene. Cu prilejul unei conferinţe de presă pe care a susţinut-o la Madrid, la Ambasada Româ­niei în Spania, Ana-Maria Buşoniu a afirmat: "Consider că, în domeniul persoanelor cu dizabilităţi, la nivel de politici publice sunt elemente care pot fi îmbunătăţite. Ar trebui să avem în vedere programele de digitalizare şi componenta de accesibilizare pentru persoanele cu dizabilităţi. În acest moment, noi finanţăm prin Fondul Social European inclusiv acele prime pentru angajarea persoanelor cu dizabilităţi, dar trebuie să facem mai multe eforturi pentru a le atrage pe acestea pe piaţa muncii. Iar acest lucru înseamnă că trebuie să le acordăm echipamentele necesare pentru a îşi desfăşura activitatea, să le accesibilizăm locurile de muncă. Softurile pentru persoanele care au deficienţe de vedere sau alte dizabilităţi costă destul de mult şi va trebui să asigurăm finanţarea lor. De altfel, pe actualul exerciţiu bugetar european am identificat o parte dintre necesităţile cu care se confruntă aceste persoane, ne-am ocupat de consilierea lor, dar este necesar să cooptăm agenţii economici şi organizaţiile neguvernamentale în acest demers".

Secretarul de stat din cadrul Ministerului Fondurilor Europene susţine că angajaţii acestei instituţii nu se pot ocupa de reinserţia efectivă pe piaţa muncii a persoanelor cu dizabilităţi. O soluţie pentru rezolvarea acestei probleme este constituirea de echipe mixte alcătuite din angajaţii Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi (ANPD), ai Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi chiar ai Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, care să lucreze pentru găsirea soluţiilor optime privind reinserţia pe piaţa muncii precum şi accesibilizarea locurilor de muncă pentru cetăţenii aflaţi în respectivele situaţii. Secretarul de stat Ana Buşoniu propune ca echipele respective să invite, la şedinţele lor de lucru, reprezentanţii asociaţiilor şi fundaţiilor care au activităţi în domeniul protecţiei sociale, precum şi pe cei ai agenţilor economici.

Domnia sa arată: "Trebuie să schimbăm un pic mentalitatea conducerilor companiilor care se plâng de lipsa forţei de muncă. Administratorii acestora trebuie să înţeleagă că este nevoie de accesibilizarea locurilor de muncă. Poate că realizarea acestui obiectiv este un lucru costisitor sau greu realizabil de către unele companii, dar lucrurile respective aduc plusvaloare atât pentru agenţii economici respectivi cât şi pentru persoana angajată care beneficiază de formare profesională şi de un loc de muncă stabil.

Cea mai bună incluziune socială este incluziunea prin muncă".

Secretarul de stat pentru Fondurile Europene susţine că incluziunea pe piaţa muncii a persoanelor cu dizabilităţi, după modelul practicat în Spania şi pe care vi l-am prezentat în ediţia de vineri a ziarului nostru, va reduce considerabil cheltuielile de asistenţă socială suportate de la bugetul local de către primării.

Ana Maria Buşoniu a spus: "Spania cheltuieşte 1,3 milioane de euro pentru a asigura alimentele necesare pentru persoanele aflate la limita sărăciei. În ţara noastră se cheltuieşte aproximativ aceeaşi sumă, diferenţa fiind că populaţia Spaniei este de trei ori mai mare decât aceea a României. O inserţie socială pe piaţa muncii a persoanelor cu dizabilităţi ar putea avea efecte benefice şi cu privire la valoarea alocărilor bugetare privind com­baterea sărăciei".

Conform situaţiei prezentate de Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi, la sfârşitul lunii iunie 2019, în ţara noastră erau înregistraţi 748.748 de adulţi cu dizabilităţi care nu sunt instituţionalizaţi, la care se adaugă încă 17.668 de adulţi care beneficiază de protecţie instituţională acordată într-unul dintre aşezămintele publice.

Din totalul acestor persoane, în urma analizei efectuată pe baza datelor postate pe site-ul ANPD reiese că 315.475 de persoane adulte, cu dizabilităţi, ar putea fi încadrate într-un loc de muncă accesibilizat, adică 42% din cei 748.748.

Cu toate acestea, în urmă cu un an, numai 33.449 de adulţi cu dizabilităţi aveau un loc de muncă, adică doar 4% din totalul persoanelor cu handicap, deşi există o prevedere legală care stabileşte ca fiecare agent economic să aibă un număr minim de angajaţi de acest tip. Numai că, în cazul în care firma nu angajează persoane cu dizabilităţi, ea poate plăti lunar, către stat, echivalentul unui salariu minim pe economie.

Din această cauză, sute de mii de oameni sunt condamnaţi la sărăcie, deoarece pensia de handicap are un cuantum scăzut, autorităţile preferând în ultimii 30 de ani să plătească aceste sume derizorii în loc să accesibilizeze piaţa muncii pentru persoanele cu dizabilităţi.

În acest timp, într-o altă ţară europeană - Spania - zeci de mii de adulţi cu discapacitate funcţională lucrează în mai multe domenii de activitate, inclusiv în inovare tehnologică, sector în care realizează mai multe aplicaţii şi echipamente menite să accesibilizeze locurile de muncă pentru semenii lor. Iar toate aceste lucruri sunt realizate în ţara iberică prin contribuţia Loteriei spaniole, prin implicarea marilor companii şi prin finanţare europeană. La ei se poate, la noi, deocamdată, nu.

Opinia Cititorului ( 2 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

  1. In primul rand, 33445 din 740000 nu inseamna 0.04%, ci 4.52%. Apoi procentul persoanelor care au un loc de munca se calculeaza din randul celor care pot munci, deci 33445 din 315475 adica 10.6%. Acesta este procentul persoanelor cu dizabilitati care au un loc de munca. Si este intr-adevar foarte mic.

    Autoritatile ar face orice, inclusiv sa pretinda ca este de doar 0.04% doar ca sa cheltuiasca cateva zeci de milioane de euro fara niciun beneficiu pentru persoanele cu dizabilitati, cum ar fi pentru acele dispozitive Orcam, cu valoare zero in realitate, dar care costa fiecare aproximativ 5000 de euro. 

    Povestea este clasica. Statul roman atrage fonduri europene pentru dotarea catorva mii de persoane cu dizabilitati cu diverse dispozitive, sub pretextul ca acele dispozitive vor ajuta respectivele persoane sa gaseasca un loc de munca, doar ca la acest proiect pot participa doar anumite firme care indeplinesc conditiile birocratice impuse de stat. 

    In Romania exista cateva firme care vand produse care accesibilizeaza viata persoanelor cu dizabilitati, insa ele nu pot participa in proiect, fiindca in opinia statului roman corupt o masina de scris cu alfabetul Braille pentru nevazatori trebuie considerata medicament sau dispozitiv medical, si deci inregistrata la corupta Agentie Nationala a Medicamentului si Dispozitivelor Medicale, ceea ce implica timp si bani, plus ca firma care o inregistreaza trebuie sa aiba neaparat angajati un doctor, sau un farmacist, sau un jurist, desi acele firme nu au nevoie de asa ceva pentru a vinde o masina de scris. Asta in timp ce seful Agentiei Nationale a Medicamentului nu este nici el medic sau farmacist. 

    In consecinta, la proiect, in beneficiul nevazatorilor poate participa in principal o firma din Israel, nou aparuta, care nu a mai vandut pana acum absolut nimic pentru persoanele cu dizabilitati, care a produs o mini camera de luat vederi, de calitate slaba, trimisa deja spre testare mai multor nevazatori de catre aceasta firma, dar care bineinteles ca a fost deja inregistrata la Agentia Nationala a Medicamentului ca dispozitiv medical, inca dinainte ca guvernul sa initieze acest proiect de cheltuire a zeci de milioane de euro. Iar respectiva camera de luat vederi poate recunoaste fete umane, recunoaste textul scris si culorile, adica ceea ce pot face mai multe aplicatii pentru telefonul mobil, unele dintre ele gratuite, altele care costa sume infime, nu 5000 de euro ca acel dispozitiv. Doar ca toate acestea le sunt *absolut inutile* nevazatorilor pentru a avea un loc de munca. 

    In acest timp, in Ungaria mii de nevazatori au obtinut un cititor de ecran gratuit, cu o licenta care trebuie reinoita in fiecare an, dar care le este totusi foarte utila in munca, si care altfel i-ar fi costat mult, dar in niciun caz 5000 de euro. Cu 5000 de euro cat vrea guvernul roman corupt sa cumpere cate o mini-camera de luat vederi pentru un nevazator, acel nevazator isi poate cumpara un laptop cu tot cu un program cititor de ecran inclus si o imprimanta multifunctionala cu scanner, si un telefon iPhone de ultima generatie, si un baston alb cu bile de rezerva, si alte dispozitive si probabil ca tot nu ar costa 5000 de euro, si cu siguranta ele le-ar fi cu mult mai utile respectivelor persoane. 

    Doar ca mda, acestea nu sunt considerate de statul roman corupt ca fiind dispozitive medicale fiindca nu sunt inregistrate la Agentia Nationala a Medicamentului, condusa de Marius Daniel Șișu. 

    Am o banuiala ca vor avea de lucru in viitor si OLAF, si DNA, si daca se va infiinta suficient de curand, si noul parchet european...

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. Mulţumim pentru corectură. Am modificat procentul. În legătură cu ceea ce susţineţi în comentariu aveţi dreptate. Statul român face foarte puţin pentru persoanele cu dizabilităţi. Iar investiţiile preconizate se pare că sunt făcute pentru a beneficia de ele anumiţi oameni de afaceri din ţara noastră care sunt importatorii direcţi ai unor tehnologii accesibile persoanelor cu dizabilităţi.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

DTLAWYERS
Apanova
Business Card
BTPay
e-distribuţie
Cotnari
daccaworking.ro
parmafood
smart city industry awards 2019
Calendarul BURSA 2019

ENGLISH SECTION

more articles

Schlumberger
Legestart
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS