Anul 2023 este decisiv pentru consolidarea echilibrelor economice

Theodor Stolojan
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 27 februarie 2023

"Constructorii", pictură din 1950 de Fernand Leger

"Constructorii", pictură din 1950 de Fernand Leger

Theodor Stolojan

Bugetul României pe anul 2023 este construit pe o prognoză macroeconomică pozitivă la nivelul celor trei indicatori esenţiali - creşterea economică, inflaţia şi şomajul. Creşterea economică se menţine, deşi la ritmuri mai mici, respectiv 2,8%, comparativ cu 4,8% în anul 2022. Ritmul de creştere al produsului intern brut (PIB) al României va fi mai mare decât cel estimat, la sub 1% pentru economia Uniunii Europene (UE). Ca atare, anul 2023 va marca o nouă reducere a decalajului economic dintre UE şi România, măsurat prin PIB pe locuitor, la paritatea puterii de cumpărare. În anul 2021, acest indicator reprezenta 73% din media UE. Inflaţia va scădea la circa 7-8% la finele anului 2023, de la peste 16%, în decembrie 2022. Rata şomajului va fi în jurul a 5% sub nivelul din UE, cu excepţia şomajului la tineri, unde ne situăm peste rata şomajului din UE.

Desigur, reducerea cu peste 50% a procentului de inflaţie este evoluţia cea mai aşteptată la nivelul populaţiei. În etapa actuală, micşorarea inflaţiei este cea mai puternică cale de întărire a solidarităţii sociale, deoarece inflaţia acţionează ca un veritabil impozit pe puterea de cumpărare a oamenilor, în special a persoanelor vulnerabile, care alocă cea mai mare parte a veniturilor pentru cheltuielile de subzistenţă (hrană, locuinţă). Întrebarea legitimă este dacă diminuarea prognozată a inflaţiei va deveni şi realitate. Răspunsul nostru este afirmativ, având în vedere doi factori principali: (1) există o reducere şi o calmare a variaţiei preţurilor la energie pe pieţele externe, chiar dacă nivelul acestora nu a revenit la cel din anul 2019. De exemplu, în 17 februarie 2023, preţul gazelor naturale pe piaţa europeană era de 48 euro pe megawatt/oră (echivalentul a circa 85 de dolari barilul de petrol), comparativ cu 311 euro, nivelul maxim înregistrat pe 25 august 2022 (echivalentul a circa 500 dolari barilul de petrol). Nivelul istoric al acestui preţ era de 10-30 euro pe megawatt/oră. Desigur, nu excludem că pot apărea decizii impredictibile ale Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC), care acţionează ca un cartel pe pieţele externe ale ţiţeiului, ca evoluţii nefavorabile ale războiului din Ucraina etc., care să determine noi şocuri ale preţurilor energiei; (2) voinţa politică a Guvernului României şi determinarea Băncii Naţionale de a acţiona pentru reducerea inflaţiei.

Voinţa politică a Guvernului pentru reducerea inflaţiei este reflectată cel mai bine în decizia de a diminua deficitul bugetului consolidat la 4,4% din PIB în anul 2023, comparativ cu 5,7% în anul 2022. Realizarea acestei reduceri a deficitului bugetar este linia roşie a întregii execuţii bugetare pe anul 2023. Atingerea unui deficit de 4,4% este contribuţia majoră a politicii fiscale şi bugetare la scăderea presiunii inflaţioniste din economie, precum şi la atingerea ţintei de deficit bugetar pe anul 2024 de 3%, care să permită ieşirea României din procedura de deficit excesiv. România este singura ţară din UE aflată în această procedură de deficit excesiv, încă înainte de declanşarea pandemiei, impusă potrivit reglementărilor europene cu privire la Pactul de stabilitate şi creştere economică. În conformitate cu aceste reglementări, România este obligată să adopte măsurile necesare pentru reducerea deficitului bugetar. În anii 2022 şi 2023, UE a suspendat aplicarea prevederilor acestor reglementări cu privire la înregistrarea de deficite bugetare excesive.

Anul 2023 este decisiv nu numai pentru consolidarea echilibrelor economice, dar şi din punctul de vedere al absorbţiei fondurilor europene: România mai are de folosit circa 7,5 miliarde euro din exerciţiul financiar european 2014-2020; au fost convenite cu Comisia Europeană toate programele operaţionale pentru a începe utilizarea fondurilor europene alocate României în noul exerciţiu financiar european 2021-2027, de peste 50 miliarde euro; continuă absorbţia fondurilor europene din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, în sumă de circa 29 miliarde euro, fonduri nerambursabile şi împrumuturi la costuri mici. Această absorbţie este însă condiţionată de îndeplinirea reformelor pe care România s-a angajat să le realizeze şi care sunt necesare exact pentru redresarea şi întărirea rezilienţei economiei româneşti.

Iată de ce schimbarea de prim ministru, ca şi a unor poziţii de miniştri între PNL şi PSD, trebuie să fie lină şi rapidă, astfel încât activitatea Guvernului şi a ministerelor implicate în "rocadă" să nu fie afectată, punând în pericol atât reducerea inflaţiei, cât şi absorbţia fondurilor europene. Oricine a lucrat în administraţia publică centrală cunoaşte că o perioadă mai mare de tranziţie de la un ministru la altul conduce la o încetinire a activităţii.

În acest context, cea mai bună soluţie politică este ca reprezentanţii celor trei partide de coaliţie să coopereze pentru actualizarea programului de guvernare, adoptat de către Parlament la învestirea Guvernului Ciucă. Este total contraproductiv ca fiecare partid din coaliţie să elaboreze un nou program de guvernare, cu fel de fel de noi iniţiative de politici publice, după care aceste programe să fie supuse negocierilor în coaliţie, în condiţiile în care numai realizarea reformelor din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, prevăzute pentru anul 2023, necesită eforturi deosebite.

Există şi riscul ca Guvernul să scape de sub control presiunea inflaţionistă generată de creşterea veniturilor din sectorul public peste nivelul impus de către atingerea ţintei de deficit bugetar de 4,4% pe anul 2023. Este important să precizăm că şocul creşterii preţurilor la energie a provocat o realiniere a tuturor celorlalte preţuri relative din economie, inclusiv a preţului forţei de muncă. Dar creşterea veniturilor angajaţilor din sectorul public trebuie realizată strict în limita impusă de reducerea deficitului bugetar. Guvernul are datoria să stopeze tendinţa unor instituţii publice cu influenţe puternice în Parlament sau a unor grupuri sociale din sectoarele publice de a obţine majorări de venituri care să pună în pericol scăderea inflaţiei şi, mai mult, să declanşeze o spirală inflaţionistă, determinată, de această dată, de cauze interne de guvernanţă economică.

În perspectiva anului electoral 2024, cu patru rânduri de alegeri - pentru Parlamentul European, locale, parlamentare şi prezidenţiale - este necesar ca, în anul 2023, să fie prevenită deraierea execuţiei bugetare prin adoptarea de politici populiste. Deja unii lideri politici transmit semnale că depăşirea deficitului bugetar în anul 2023 nu ar fi o problemă. Din păcate ar fi o mare problemă, cu efecte negative atât pentru credibilitatea guvernării şi costul finanţării datoriei publice, cât şi pentru evoluţia deficitului comercial al balanţei de plăţi (în sensul măririi acestuia). La nivelul anului 2023, România are nevoie de o finanţare a datoriei publice de 160 miliarde lei (32 miliarde euro), din care 68 miliarde lei pentru deficitul bugetar din anul 2023 şi 92 miliarde lei pentru refinanţarea datoriei publice angajată în anii precedenţi care ajunge la scadenţă în 2023. România a cheltuit în anul 2022 aproape 6 miliarde euro numai pentru dobânzi la datoria publică. Propunerile de măsuri de reducere a impozitelor la unele produse pentru întreaga populaţie sunt total inechitabile şi depăşite în etapa actuală de calmare a inflaţiei. Corectă este politica de a susţine financiar, în continuare, numai persoanele vulnerabile prin politici publice centrate pe aceste persoane. La fel de neavenite sunt propunerile de plafonare a unor preţuri şi tarife pentru întreaga populaţie. De exemplu, în loc de plafonare a tarifelor la energia electrică, este mult mai productiv să fie stimulată fiecare gospodărie care doreşte să instaleze panouri fotovoltaice, mărindu-se fondurile europene destinate acestui scop.

În fine, ar fi bine să concentrăm mai mult alocarea fondurilor europene pe investiţii - în modernizarea infrastructurii în transporturile rutiere, aeriene, navale şi fluviale, în agricultură, educaţie, sănătate şi comunităţile locale, în domeniul folosirii resurselor naturale şi al tranziţiei la economia verde, în creşterea competitivităţii şi productivităţii, al tranziţiei la economia digitală - şi să reducem la maximum utilizarea fondurilor europene pentru cheltuieli curente, de consum.

Opinia Cititorului ( 7 )

  1. Care a fost motivul surprizei de crestere economica din 2022? Inflatia domnilor si doamnelor. De spaima inflatiei lumea si-a luat de toate: luam azi ca maine va fi mai scump , masina , case noi, amenajari, benzina, mancare toate se scumpeau zilnic si lumea a cumparat sa nu ramana pe dinafara(cu bani in mana care nu valoreaza nimic).

    Asta a fost marea crestere economica inclusiv pe credite cu dobanzi f mari. Daca vezi ca s-a scumpit masina ce o vroiai cu 2000 de euro si nici nu este pe stoc, 6 luni dureaza livrarea ce faci astepti pana se face plus 5000 sau o iei acum desi vroiai sa o iei la anul?  

    La fel ai de facut ceva la casa, si tu vezi ca materialele se scumpesc saptamanal, ce faci? pai iei totul sa fie luat, si lucrartile le executi dupa. Etc.

    Odata ce inflatia scade, consumul se va prabusi(se produce fenomenul invers, asteptam sa mai scada pretul, intre timp punem banii la banca sau in obligatiuni de stat). Si acea crestere de 2,8 prognozata s-ar putea sa fie -2%. 

    1. Chiar ieri am vazut un interviu cu Jamie Dimon moderator era Jim Cramer, cine-i stie pe acesti americani.

      Jamie Dimon , ceo JP Morgan Chase de vreo 20 de ani, zice:consumatorul american e ok, are bani consuma dar ceea ce ne asteapta in viitor e QIUTE SCARRY de speriat, desigur mereu sunt variatii plus minus, dar aceste variatii care vin sunt altceva. Aici a fost intrerupt de Cramer(nu speriem populatia cu zombie apocalipse). Dar a spus destul. Si cine crede ca nota de plata la banii gratis, cu dobanzi zero timp de 15 ani pompati in economie, si a datoriilor record ce s-au facut atat in sectorul privat cat si de stat, nu vine, si inca mai putem consuma pe datorie la fel de mult chiar mai mult indiferent de cresterile de dobanzi, cine cu alte cuvinte FIGHTS THE FED adica toti inclusiv guvernele uite ce dezmat e la consumul bugetar, si si privat, la dobanzi 8%-9%.

      Arata ca un fel balon cu aer megaplin tot mai suflam in el, in loc sa-ncercam sa dam drumul incet incet la aer ca nu cumva sa se sparga. 

      Rationamentul tau este corect daca Fed face ce zice. Dar daca nu face ce declara?

      Exista si teoria ca Fed doar spune ca lupta impotriva inflatiei si ca in realitate nu-si permite sa creasca prea mult dobanda. 

    Consolidarea echilibrelor economice fara scaderea deficitului bugetar, adica fara scaderea numarului bugetarilor? Sincer, ma asteptam la mai mult de la Stolojan, care pe langa experienta, are si varsta la care ar putea sa spuna lucrurilor pe nume.

    Si nimic despre cheltuielile imorale (pe romaneste MITA) cu diversele pensii si indemnizatii speciale.

    Anul 2023 este decisiv pentru consolidarea stabilitatii saraciei.

    Anul trecut Romania a platit 5 miliarde de euro numai dobanzi la creditele luate de guvernanti.

    Adica de vreo 5-6 ori mai mult decat mult disputata taxa de solidaritate Petrom & co.

    Si nu am vazut nici un plan de redresare, dimpotriva, mai multe credite.  

    1. Si pensiile speciale le-au rezolvat, zice Caciu ca a scazut ponderea lor in PIB, culmea ipocriziei !

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
danescu.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

17 Iul. 2024
Euro (EUR)Euro4.9681
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.5404
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.1141
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9215
Gram de aur (XAU)Gram de aur361.0678

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
letapebytourdefrance.com
roenergy.eu
rommedica.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb