Barometrul Bunăstării: Evoluţii în bunăstarea socială, dar vulnerabilităţi în sănătate şi educaţie

Alianţa pentru BunăStare (ABS) lansează astăzi prima ediţie a Barometrului Bunăstării. Acest raport, bazat pe date din surse oficiale, măsoară nivelul bunăstării în România printr-un indicator compus care integrează trei dimensiuni esenţiale: Educaţie, Sănătate şi Bunăstare socială, potrivit unui comunicat emis redacţiei. Barometrul este realizat de compania MIR Research şi reprezintă una dintre contribuţiile UNSAR la ABS.

Pentru anul 2024, România a obţinut un scor total de 6,91, pe o scală de la 0 la 10. Acest rezultat plasează România peste Bulgaria (6,69), dar sub celelalte state analizate din regiune: Cehia (7,84), Polonia (7,81), Slovacia (7,25) şi Ungaria (7,01).

„Barometrul confirmă că bunăstarea este un efort comun - nu doar al sistemului de sănătate, al educaţiei sau al politicilor sociale, ci al întregii societăţi. Rezultatele arată atât evoluţii încurajatoare, cât şi zone în care este nevoie de accelerarea reformelor, în special în sănătate şi educaţie. Industria de asigurări poate contribui, într-un mod decisiv, la creşterea bunăstării românilor - de la reducerea vulnerabilităţilor financiare la stimularea culturii prevenţiei. Prin acest proiect, Alianţa îşi asumă rolul de actor activ în dezvoltarea durabilă a societăţii româneşti”, a declarat Alexandru CIUNCAN, Preşedinte şi Director General UNSAR, organizaţia care a iniţiat platforma ABS.

Barometrul oferă, pentru prima dată, o imagine integrată asupra bunăstării populaţiei, construită pe metodologii internaţionale, completate cu indicatori specifici contextului românesc. Rezultatele sale reprezintă o bază solidă pentru formularea unor politici publice orientate spre rezilienţă, prevenţie şi creşterea calităţii vieţii.

Indicatorii folosiţi au fost selectaţi în funcţie de priorităţile de dezvoltare ale României şi de disponibilitatea datelor la nivel naţional şi european, astfel încât analiza să permită comparaţii relevante cu alte ţări din regiune. Metodologia este inspirată din modele utilizate la nivel internaţional, inclusiv în practica OCDE.

„Ne propunem să schimbăm mentalităţi, de la "mie nu mi se poate întâmpla' la 'sunt pregătit pentru orice'. Asta înseamnă, de fapt, să contribuim la o societate mai rezilientă, în care oamenii pot trăi mai bine”, a declarat Roxana BĂLUŢĂ, Specialist Asigurări de Viaţă şi Sănătate & Coordonator Programe UNSAR.

Radiografia bunăstării în România: puncte forte şi vulnerabilităţi

Raportul subliniază faptul că bunăstarea este un concept multidimensional, influenţat de factori precum educaţia, sănătatea fizică şi mintală, securitatea economică, relaţiile sociale şi sentimentul general de siguranţă. Evaluarea a fost realizată pe baza a 12 componente şi 16 indicatori, grupate pe cele trei dimensiuni. Scorul total de 6,91 reflectă media valorilor obţinute de fiecare dimensiune.

Principalele concluzii ale Barometrului:

*Sănătate - Dimensiunea sănătăţii înregistrează cele mai mari provocări, în special la nivelul prevenţiei, factorilor de risc şi sănătăţii mintale. România se află înaintea Ungariei, dar în urma Cehiei, Slovaciei, Poloniei şi Bulgariei.

* Educaţie - România continuă să se confrunte cu dificultăţi în ceea ce priveşte nivelul de studii, accesul la educaţie, competenţele digitale şi rata crescută a părăsirii timpurii a şcolii.

*Bunăstare socială - Aceasta este cea mai performantă dintre cele trei dimensiuni, datorită rezultatelor bune în ceea ce priveşte siguranţa fizică, coeziunea comunitară şi satisfacţia faţă de viaţă. România se poziţionează peste Bulgaria şi Ungaria, dar sub Polonia, Cehia şi Slovacia.

Rezultatele Barometrului confirmă tendinţele identificate în studiul de percepţie lansat anterior de Alianţa pentru BunăStare, motiv pentru care vom accelera anumite acţiuni specifice, căci bunăstarea nu se reduce la nivelul veniturilor, ci implică educaţie, autonomie, relaţii personale, încredere şi o stare generală de echilibru emoţional. Românii îşi regăsesc bunăstarea în familie. Există un apetit în creştere pentru prevenţie, informare şi independenţă în luarea deciziilor privind propria viaţă, dar barierele sistemice - de la accesul la servicii până la calitatea acestora - rămân semnificative.