CFO Conference 2025: Liderii financiari analizează adaptarea strategică în contextul economic incert

Lideri din departamentul financiar s-au reunit, pe 8 mai 2025, la Palas Congress Hall, unde a avut loc o nouă ediţie a proiectului "CFO Conference", potrivit unui comunicat emis redacţiei. Evenimentul organizat de BusinessMark a inclus sesiuni de prezentări şi un panel, ce au adus în discuţie strategiile pe care le poate folosi un director financiar, pentru a răspunde contextului actual, definit de incertitudine şi instabilitate.

Totodată, de pe agenda zilei nu au lipsit nici discuţiile privind perspectivele macroeconomice pentru 2025 şi cum reuşesc organizaţiile să îşi adapteze rapid strategia financiară pentru a răspunde schimbărilor geopolitice şi economice. În plus, au fost abordate aspecte privind noutăţile fiscale din acest an.

Cătălin Iftenie, Financial Controlling Manager, E.ON Energie Romania, a deschis prima sesiune a evenimentului, vorbind despre vânzarea cu plata în rate şi cum se vede din perspectiva vânzătorului.

"Astăzi poţi să cumperi în rate aproape orice, însă din perspectiva vânzătorului, putem identifica o serie de avantaje, precum: creşterea numărului de vânzări, creşterea cotei de piaţă, o piaţă ţintă mai mare, care include consumatorii cu venituri mai mici, posibilitatea practicării unei marje suplimentare, o politică de dividende plătite asociaţilor fără întreruperi, datorită unui rezultat contabil mai mare. Însă există şi dezavantaje, precum: decalajul mare între momentul cash-out-ului şi cash-in-ului, ceea ce poate pune presiune pe fluxul de numerar. Există, totodată, un risc de neplată crescut şi apare o complexitate ridicată în gestionarea contractelor. Totodată, vorbim despre utilizarea fondurilor proprii permanente sau din împrumuturi pentru activitatea curentă în defavoarea investiţiilor de dezvoltare", a explicat el.

În continuare, Ionuţ Măstăcăneanu, Partener Asociat, Consultanţă fiscală, KPMG Romania, a adus în discuţie interacţiunea dintre impozitul pe profit şi IMCA - abordări practice pentru calculul final aferent anului 2024.

"Ştim că există un proiect de modificare a normelor Codului Fiscal - exista încă de anul trecut, este scris de către specialişti. Ministrul Finanţelor de la acea vreme nu şi-a asumat decât o parte din norme. S-a încercat emiterea celorlalte clarificări. A existat o intenţie să fie emise acum, până în alegeri, însă nu s-a realizat. Este posibil să vină modificări după ce avem un nou ministru. Anul trecut am avut două Ordonanţe Trenuleţ, însă modificările impozitului pe profit nu au fost foarte mari.

Principala modificare care a impactat anul 2024 a presupus introducerea impozitului minim pe cifra de afaceri, care este un nou mecanism de colectare a impozitului pe profit la un nivel minim", a spus el.

Potrivit comunicatului, a urmat Dorina Marcu, Manager, Departamentul Impozit pe Venit şi Contribuţii Sociale, EY Romania, care a vorbit despre facilităţile fiscale în domeniul cercetării şi dezvoltării.

"În ultimii ani, aplicarea facilităţii a fost luată în considerare de mai mulţi contribuabili. În 2024, am avut în jur de 47 de contribuabili ce au depus cerere în vederea certificării de către Ministerul Cercetării şi Dezvoltării, pentru a putea aplica facilităţile fiscale. Există potenţial şi în alte domenii, nu neapărat în IT, domeniul medical, ci aceste cercetări se pot lua în vedere şi pentru agricultură şi tehnologia alimentară - noi metode de cultivare, tehnologii de irigaţie, produse alimentare inovatoare; industria textilă şi a modei, prin materiale noi, sustenabile şi tehnologii de producţie avansate, industria jocurilor video şi a divertismentului, sustenabilitate şi industria cosmetică şi a produselor de îngrijire personală. Pe partea de impozit pe profit, avem o deducere suplimentară de 50% a cheltuielilor suportate pentru activităţile de cercetare-dezvoltare. Avem, totodată, o amortizare accelerată, iar cheltuielile eligibile sunt: amortizare, cheltuieli cu personalul, întreţinerea şi reparaţii, exploatare (servicii, consumabile, materii prime, etc); regie (direct: chirie locaţie, utilităţi,

consumabile; prin cheie de alocare: serv. IT, contabilitate)."

Conform sursei, un alt subiect a fost dedicat auditului intern. Astfel, Grigore Constantinescu, Internal Audit Partner, NOA, a precizat: "Este foarte important să-ţi cunoşti business-ul, să ştii unde vrei să ajungi. De aceea, auditul intern este o activitate independentă şi obiectivă, care te poate ajuta să îţi îmbunătăţeşti procedurile şi procesele, aducând, astfel, plus valoare. Prima linie de apărare a unei organizaţii este managementul operaţional. A doua este reprezentată de zona de control financiar, risk management şi compliance, iar a treia constă în auditul intern. Ca orice funcţie pe care o avem în cadrul unei companii, avem principii după care noi, auditorii interni, ne ghidăm activitatea, cum ar fi: integritate, independenţă, confidenţialitate, obiectivitate şi competenţă. Procesul de audit intern are trei etape principale, prima fiind cea de stabilire şi evaluare a riscurilor potenţiale, a doua este derularea misiunilor, iar cea de-a treia este urmărirea implementării recomandărilor de audit intern. Nu poţi aduce plus valoare companiei decât dacă, după o misiune de audit intern, este urmărită implementarea recomandărilor de audit intern. Având această abordare reuşim să schimbăm paradigma şi nu mai vedem auditul intern ca pe o funcţie de control, ci ca pe o funcţie care ajută organizaţia să evolueze."

Victoria Dobre, Senior Tax Manager, Deloitte România, care a adus în discuţie provocările ce au apărut la implementarea SAF-T, RO e-Factura şi RO e-Transport. "Din experienţa mea, implementarea SAF-T a fost un proiect provocator. După ce s-a reuşit o acţiune, problema a fost calitatea datelor. SAF-T mută inspecţia fiscală post-factum la o analiză a datelor la un click distanţă.

Astăzi, majoritatea contribuabililor au reuşit să ajungă la un nivel acceptabil de transmitere a datelor către autorităţi. Similar, RO e-Factura are acelaşi scop: să reuşească să colecteze cât mai mult TVA la bugetul de stat. Acesta a fost implementat gradual. Marea provocare la acest sistem de implementare al RO e-Factura este corectitudinea datelor pe care le trimitem către autorităţi, pentru că, în momentul în care trimitem o factură şi realizăm că datele transmise sunt eronate, corecţia se face tot în sistem. Cu cât astfel de informaţii sunt transmise mai des, cu atât se poate ridica un semn de întrebare în ochii autorităţilor. RO e-Transport este fratele mai mic al RO e-Factura. Aici se raportează livrările intracomunitare, achiziţiile intracomunitare, exporturile-importurile şi livrările cu risc ridicat. Marea provocare a fost relaţia cu departamentul de logistică", a spus ea.

Marius Maier, Partener, Director General, CMC GRUP RISK ADVISOR, a adus în discuţie strategiile pentru gestionarea riscurilor. "La nivel de risc, realitatea este cea din teren. Întrebarea este dacă avem un management de risc sau un risc în zona de management. Noi gestionăm nişte realităţi şi, dacă se întâmplă evenimente nefericite, spunem că am avut un risc. Conduc detaşat riscurile cibernetice. Partea de pierderi de profit, schimbările climatice, riscurile politice şi derapajele macroeconomice reprezintă elemente de risc. Este extrem de important să facem paşi şi în zona de prevenţie, iar companiile ar trebui să fie pregătite pentru situaţii de criză. Managementul de risc, ca aspect integrat în procesele operaţionale, ar trebui să ajute companiile să fie robuste, să fie pregătite şi, în cele din urmă, să crească", a spus el.

Conform comunicatului, ultima parte a conferinţei a fost un panel moderat de Daniel Drăgan, Managing Partner,

BusinessMark, la care au participat: Emanuel Gutan (Ecolab), Mircea Varga (Teilor Holding, Safetech Innovations, Perla Harghitei, Apemin Tuşnad), Delia Lăzărean (Grup Arcadia Spitale şi Centre medicale) şi Ovidiu Bucătaru.

Invitaţii au adus în discuţie provocările cu care organizaţiile s-au confruntat post-pandemie şi după războiul din Ucraina, fiind de acord că o trăsătură cheie a organizaţiilor trebuie să fie abilitatea de a răspunde rapid provocărilor.

În acest context, Emanuel Gutan, Country Manager, CEE South (RO, MD, BG, SRB), Ecolab, Finance Manager, CEE Central & South (AT, CZ, SK, HU, SI, HR, RO, MD, BG, SRB), Ecolab, a precizat: "Anul 2024 a fost finalul unei perioade de achiziţii şi fuziuni începute în 2019. În prezent, Ecolab acoperă toată regiunea CEE printr-o singură entitate şi cu sucursale în toate ţările în care avem business. Din punct de vedere extern, 2024 a fost un an de creştere în majoritatea sectoarelor în care activăm, cu o singură excepţie - zona siderurgică, care se confruntă cu un impact semnificativ. Noi nu privim o ţară specific pentru a investi, ci ne uităm la nivel regional. Drept urmare, direcţiile noastre de investiţii sunt

puţin diferite. Pe de o parte, ne uităm la ce se întâmplă intern: digitalizare, consolidarea proceselor de business, astfel încât avem trei centre mari din care coordonăm procesele financiar-contabile.

Mergem foarte mult pe inteligenţa artificială - discutăm de sute de mii de facturi care se procesează zilnic. Dacă am face asta la modul clasic, cineva să le emită dintr-un ERP, am avea nevoie de câteva mii de oameni. A doua direcţie este cea de customer facing: investim în a dezvolta produse noi, dar am schimbat şi modul de abordare a pieţei. Ne dorim să educăm consumatorul final în a achiziţiona o soluţie tehnică în loc de a achiziţiona un produs."

La rândul său, Mircea Varga, Chairman of the Board, Teilor Holding, Independent Board Member, Safetech Innovations, Perla Harghitei & Tusnad, a intervenit precizând: "2024, pentru companiile pe care le reprezint, a avut un rezultat peste 2023. Bugetarea pentru 2025 este cel puţin ambiţioasă, iar primele patru luni arată că această creştere se confirmă. Mergem înainte cu curaj. Este un context care ne dă anumite temeri, dar nu trebuie să ne panicăm. Foarte multă lume vorbeşte despre criză, însă eu cred că vorbim, de fapt, despre turbulenţe cărora trebuie să le facem faţă. Salariul mediu a crescut de la 72 euro în 1994 la 1.065 euro anul trecut - de 14.8 ori. Avem o creştere cel puţin semnificativă şi când vine vorba de numărul proprietarilor de locuinşe, care au crescut în ultimii 30 de ani cu 25 de procente. Dacă în 1994 un român avea nevoie de 33 de ani să cumpere o locuinţă de

55mp, astăzi avem nevoie de 8.5 ani. Uitaţi-vă cât potenţial există în România. Suntem, într-adevăr, într-un context economic fragmentat. Însă unde sunt probleme există şi oportunităţi. Există nişte turbulenţe acum date de tarifarea implementată de Trump, însă lucrurile se vor aşeza uşor. Avem şi o provocare internă, legată de alegerile care urmează şi care, din păcate, poate aduce o turbulenţă extraordinară în mediul economic românesc. Sper să nu se întâmple."

Potrivit sursei, rolul directorilor financiari, în acest context dinamic, a evoluat, au mai fost de acord invitaţii la panel.

"Rolul CFO-ului a evoluat foarte mult în ultima perioadă. Rolul meu a depăşit de mult graniţele unei funcţii financiare tradiţionale - coordonez şi departamentul de achiziţii şi pe cel de contabilitate şi vânzări corporate. Ele sunt foarte diferite, însă m-au ajutat să înţeleg mai bine business-ul, de ce medicii, în chirurgie, cer anumite materiale, de exemplu, de ce nu pot standardiza nişte costuri, aşa cum am învăţat în toate cursurile de analiză financiară. În medicină, lucrurile stau diferit - medicii încearcă să adapteze soluţiile lor pentru fiecare pacient în parte. Am mers cu acest aspect spre partea de achiziţii, pentru a eficientiza cât mai mult procesul. M-a ajutat, de asemenea, să merg la clienţi şi să văd care este nevoia din piaţă, respectând, în paralel, strategia de business. Zona medicală este foarte complexă, evoluează foarte mult. Sunt riscuri zi de zi. A trebuit să mediem diverse aspecte care au intervenit. De asemenea, lucrez îndeaproape cu CEO-ul companiei şi particip la toate deciziile strategice de dezvoltare", a spus Delia Lăzărean, CFO, Arcadia - Spitale şi Centre Medicale, în acest context.

"Încerc să menţin o notă pozitivă, având în vedere că, în ultimii 5 ani, agricultura românească a rămas o Cenuşăreasă. Tot domeniul este afectat de un factor limitativ - apa. Pentru fermierul român, având în vedere că România este un exportator de cereale şi oleaginoase, ce se întâmplă în ultimele zile cu moneda euro reprezintă o oportunitate. În România există 3 milioane de ferme. În 2024, am văzut un interes foarte mare în ceea ce înseamnă zona de digitalizare (...) Dacă vorbim de ferme de subzistenţă, avem şi un grad de pregătire în domeniu foarte redus: aproximativ 10% din cei care practică agricultura au studii de bază în domeniu, comparativ cu restul Europei, unde există un procent de peste 40%. Imaginaţi-vă care este nivelul de educaţie financiară. Avem 20% din populaţie angajată în acest domeniu", a spus la rândul său, Ovidiu Bucătaru, Expert Financiar Agribusiness.

Evenimentele din cadrul "CFO Conference" vor aduce împreună lideri financiari pentru discuţii, schimb de idei şi studii de caz. După ediţia din Iaşi proiectul va continua şi în Cluj-Napoca (2 iunie 2025), Oradea (22 octombrie 2025) şi Timişoara (11 noiembrie 2025).