Economia europeană şi mai ales cea românească depind într-o pondere foarte mare de finanţarea din partea sectorului bancar, spune Mihai Precup, secretar de Stat la Cancelaria Primului Ministru, menţionând: "Dacă comparăm cu ceea ce se întâmplă în Statele Unite ale Americii, unde majoritatea companiilor se finanţează prin emisiuni de obligaţiuni, observăm că în Europa, şi mai ales în România, companiile aleg în continuare sectorul bancar pentru a-şi dezvolta afacerile. Asta înseamnă că, dacă avem un sector bancar sănătos, vom avea oportunitatea să trimitem mai mulţi bani în economie; un sector bancar care să ajute companiile ce ajung în situaţii dificile să le finanţeze, să treacă peste aceste situaţii. Dar, provocările sunt multe. În primul rând, vedem companiile din piaţă că reclamă un grad ridicat de reglementare, atât la nivel european, cât şi în România, cu privire la sectorul bancar. Totodată, există dificultatea sectorului bancar în a atrage resursă umană constant. Nu în ultimul rând, aş menţiona companiile cu fonduri proprii negative. Peste 30% din companiile de la nivel naţional au fonduri proprii negative, iar acestea din start nu sunt eligibile pentru a fi finanţate de sectorul bancar. De aceea, poate, la nivel naţional ne confruntăm cu un grad scăzut al intermedierii bancare".
Mihai Precup aminteşte şi de cele două bănci sistemice de stat din ţara noastră, Exim Bank şi CEC Bank, care "pot să joace un rol extrem de important în momente dificile", susţinând companiile româneşti.
• "Operaţionalizarea Băncii de Investiţii şi Dezvoltare - un element extrem de important"
Operaţionalizarea Băncii de Investiţii şi Dezvoltare este un element extrem de important pentru a o conecta cu instituţiile financiare internaţionale, afirmă Mihai Precup, precizând: "Fie că vorbim de IFC, de Banca Europeană de Investiţii sau de Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare, cred că Banca de Investiţii şi Dezvoltare trebuie să fie un liant între realităţile economiei naţionale şi resursele financiare din partea instituţiilor financiare. La nivel de guvern, mereu au fost provocări în a atrage, în a implementa instrumentele financiare şi resursele alocate din partea instituţiilor financiare internaţionale. Avem undeva la 6 miliarde de euro bani aprobaţi din partea tuturor instituţiilor financiare şi aproape 50% din aceşti bani au fost distribuiţi înspre economia reală, urmând să pregătim proiecte suplimentare pentru a fi atrasă şi diferenţa. Cred că banca de dezvoltare şi sectorul bancar pot să joace un rol important alături de guvern pentru a atrage aceşti bani înspre economia reală. De asemenea, un element foarte important pentru Banca de Dezvoltare este să creeze expertiză, să creeze instrumente financiare şi un know-how special, pentru că trebuie să finanţeze domenii de activitate pe care sectorul bancar tradiţional nu le finanţează. De aceea, rolul Băncii de Dezvoltare este cheie în a dezvolta know-how pentru finanţarea instrumentelor financiare".
Concluzionând, domnia sa afirmă că guvernul, doar împreună cu sectorul financiar-bancar, cu băncile de stat, cu banca de dezvoltare, cu instrumentele financiare promovate de Executiv, mai ales pe partea de garanţii, pot găsi cele mai bune soluţii pentru susţinerea dezvoltării companiilor româneşti.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 28.05.2025, 11:53)
Scazute cheltuielile bugetare(deflationist), in paralel, scazute dobanzile(inflationist), dc fac asta bine ai si finantare ieftina la economie, si scadere deficite, si stabilizare preturi.
Poate trebuie un AI sau ceva ca sa faci asta bine, dar e posibil.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 28.05.2025, 21:08)
asta a plecat de la amepip ca ratam jalon pnrr?