CONFERINŢA "ENERGIA ÎN PRIZĂ" Istvan-Lorant Antal, Senat: "E nevoie de un moment T0 în sistemul energetic naţional”

Sistemul energetic naţional se confruntă cu multe probleme, unele cauzate chiar de mecanismul de plafonare-compensare, mai precis din cauza datoriilor pe care statul le are faţă de furnizorii şi distribuitorii de energie, dar este necesar să intervină un moment T0 (zero) pentru ca lucrurile să se aşeze pe făgaşul normal, a afirmat Istvan-Lorant Antal, preşedintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică şi resurse minerale din cadrul Senatului României.

Domnia sa a precizat: "În ceea ce înseamnă preţul plafonării, eu cred că plafonarea a fost o decizie corectă, asumată de guvernul respectiv, deoarece eram în momentul în preţul la energie ajunsese la 1000 euro per Megawatt oră, eram în criză energetică şi aveam în regiune câteva state unde inflaţia sărise de 30%. La vremea respectivă, decizia de plafonare a avut doua impacte majore. Primul constă în faptul că am reuşit să plafonăm preţurile pentru consumatori şi al doilea este impactul asupra inflaţiei. Banca Naţională a României a prezentat în anul 2024 o analiză foarte clară din care reţine că, dacă nu ar fi intervenit plafonarea preţurilor la energie, nu se putea controla inflaţia din ţara noastră. Este o altă discuţie faptul că între timp s-a menţinut această plafonare pentru toată lumea, adică atât pentru consumatorii vulnerabili, cât şi pentru cei care îşi puteau permite preţurile din piaţa de energie. Ştim cifrele, miliardele de lei care nu s-au plătit către furnizori şi distribuitori. Ştim că aceste sume trebuiau plătite din acel fond de tranziţie energetică în care banii erau viraţi de către producătorii din energie, iar sumele respective trebuie utilizate doar pentru compensare. În tot acest timp, la nivelul Parlamentului am încercat să corectăm nenumăratele ordonanţe de urgenţă pe energie care veneau de la guvern, şi ne-am asumat intervenţiile legislative, chiar dacă uneori am o simţit o presiune politică asupra noastră. O altă chestie extrem de importantă este aceea privind distribuitorii. Eu înţeleg că nici distribuitorii şi nici furnizorii nu sunt case de binefacere, că firmele din energie trebuie să facă profit, să plătească taxele şi impozitele, dobânzile bancare şi să amortizeze investiţiile. Dar consider că e nevoie de un moment T0 (zero). Dacă vrem să vedem cum va arăta viitorul, nu vom putea să facem acest lucru privind în trecut. (...) Distribuitorii au cea mai mare provocare, pentru că trebuie să rezolve problemele nerezolvate din trecut, să dea răspunsuri pentru necesităţile din prezent şi să creioneze viitorul, ceea ce costa foarte mulţi bani”.

Preşedintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică şi resurse minerale din Senat a acuzat şi faptul că guvernul nu a fost în stare să intervină la timp în cazul centralei de la Iernut, că decidenţii de la Palatul Victoria au stat şi s-au gândit 18 luni, perioadă în care au amânat finalizarea proiectului, în loc să rezolve printr-un act normativ o lacună din partea Parlamentului privind legea achiziţiilor publice.

"Dacă funcţiona mai devreme centrala de la Iernut, era un paradis. Dar iacătă, nu a funcţionat. Dar era o situaţie. Pentru că, dacă erau cei 430 MWh de la Iernut, în zona Transilvaniei nu am mai fi avut nicio problemă cu dezechilibrele. Dar nu funcţionează”.

• "Oglinda fiecărei economii se vede din consumul de energie”

Istvan-Lorant Antal s-a declarat nemulţumit de faptul că în acest moment consumul de gaze naturale în ţara noastră este sub 50% din ceea ce extrag cele două companii din domeniu, fapt care în opinia domniei sale ilustrează că avem o economie în scădere.

Istvan-Lorant Antal a spus: "E de râsul lumii că în România, cu două companii producătoare de gaze naturale, doar sub 50% din gazele extrase ajung la populaţie. Înseamnă că în ultimii 100 de ani nimeni nu a fost interesat să vadă ce se întâmplă. (...) Acum doi ani am făcut harta energetică a României - energymap.ro, pe care nicio instituţie din ţara asta nu a fost în stare să o facă defalcat cu consumul de energie, pe fiecare judeţ. Am obţinut datele în peste un an şi avem această hartă, unde apare numărul prosumatorilor, consumatorilor casnici şi noncasnici pe energie electrică şi gaze naturale. Ce am constatat din datele respective? Judeţul Tulcea şi judeţul Galaţi au scăderi mari de consum de gaze - respectiv 91% şi 60%, judeţul Mureş are o scădere de 50%, consumul de energie electrică a scăzut la nivelul Bucureştiului cu 10-15%. La Bucureşti s-a spus că au apărut multe locuinţe noi, smart sau eficiente energetic, dar să fim serioşi! Hai să analizăm un pic. Eu cred că politicul împreună cu economicul trebuie să aibă un dialog serios, deoarece cea mai reală oglindă a economiei e consumul de energie. Unde se consumă energie e industrie şi există viaţă, unde nu se consumă energie, aia e. Adică, dacă tot facem comparaţii şi tot vorbim despre cifre să ne uităm că România consumă 10 miliarde metri cubi de gaze naturale, Ungaria consumă 9,5-10 miliarde metri cubi. Vorbim despre o ţărişoară care este jumătate faţă de cât este România. La energia electrică la fel: România consumă 54 Terrawaţi-oră (TWh), Ungaria - 50 TWh. Germania consumă peste 600 TWh. Asta arată definiţia: oglinda fiecărei economii se vede din consumul de energie. Şi la noi, din păcate, este o scădere a consumului. Şi pe lângă toate acestea vin celelalte: probleme de distribuţie, la preţul plafonat, şi aşa mai departe. Cred că este important să realizăm toate problemele, să nu ne mai raportăm la trecut şi să vedem cum putem să mergem înainte în viitor. Iar referitor la decizii, la nivel de Executiv şi aşa mai departe, e nevoie de o forţă comună”.

Preşedintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică şi resurse minerale din Senat a mai spus că actorii din energie trebuie să se uite şi la trendurile din regiune şi a oferit două exemple. Primul constă în decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în cazul Austria versus Comisia Europeană în care magistraţii au decis că gazele naturale şi energia nucleară continuă să facă parte din mixul energetic al UE şi investiţiile în astfel de capacităţi pot fi finanţate, iar al doilea se referă la acordul recent dintre SUA şi Marea Britaniei privind investiţiile în centralele nucleare ce folosesc tehnologia SMR. Prin prisma celor două exemple, Istvan-Lorant Antal consideră că la nivelul UE există din nou interes pentru energia electrică în bandă, ceea ce favorizează investiţiile în acest domeniu din ţara noastră, ba chiar ar putea să ducă la intrarea pe piaţa energetică din România a unor mari companii din energie.