Criza alimentară: Foametea se amplifică

• Situaţia globală

Conflictele armate din diverse regiuni ale lumii, schimbările climatice accentuate, dar şi disputele economice dintre ţări au condus, de-a lungul anilor, la creşteri de preţuri în sectorul alimentar, la restricţii ale comerţului dintre state şi, în consecinţă, la criză alimentară în multe zone de pe glob.

Conform Global Report on Food Crises (GRFC) 2025, aproximativ 295,3 milioane de persoane din 53 de ţări şi teritorii, reprezentând 22,6% din populaţia analizată, s-au confruntat cu niveluri ridicate de insecuritate alimentară acută, în 2024. Acesta reprezintă cel mai mare număr de oameni şi de regiuni cu probleme alimentare înregistrat în istoria de nouă ani a raportului. Analizând evoluţia prevalenţei, se observă că proporţia persoanelor cu niveluri ridicate de insecuritate alimentară acută aproape s-a dublat, în perioada 2016-2024.

Pentru prima dată, GRFC raportează despre „crizele nutriţionale” şi despre „problemele legate de nutriţie” în ţările/teritoriile cu crize alimentare. Anul trecut, din 53 de ţări/teritorii cu crize alimentare şi date care îndeplineau cerinţele tehnice ale GRFC, 26 au avut o criză nutriţională, iar patru au prezentat probleme nutriţionale. Sudanul, Palestina (Fâşia Gaza), Yemenul şi Mali s-au confruntat cu cele mai severe crize nutriţionale.

• Factori declanşatori ai crizei

Principalele cauze ale crizei alimentare în 20 de ţări şi teritorii, afectând 139,8 milioane de persoane, sunt conflictele şi insecuritatea, conform GRFC.

✓ Schimbările climatice:

Secetele, inundaţiile şi alte fenomene meteorologice extreme au afectat recoltele şi au redus disponibilitatea alimentelor în multe zone ale lumii. Fenomenul El Niño, care încălzeşte mările şi oceanele în permanenţă, frecvenţa şi intensitatea lui începând să crească în ultimii ani, a afectat negativ producţia agricolă în diverse regiuni, contribuind la scăderea recoltelor şi la creşterea preţurilor. Combinaţia fenomenelor El Niño şi La Niña (care înseamnă o răcorire neobişnuită a suprafeţei Oceanului Pacific ecuatorial, opus fenomenului El Niño) a distrus recoltele de soia din America Latină, fermierii ruşi şi ucraineni se confruntă între ei, iar Indonezia a interzis exportul de ulei de palmier către Europa. Aceste evenimente au condus la creşterea preţurilor şi la perturbarea lanţurilor de aprovizionare.

✓ Conflictele geopolitice

Războaiele şi instabilitatea politică au perturbat producţia şi distribuţia alimentelor în multe dintre aceste regiuni. Un exemplu este războiul din Ucraina, care a perturbat exporturile de cereale, afectând aprovizionarea multor ţări dependente de aceste resurse. Numeroase state, în special din Africa şi din Orientul Mijlociu, depind de exporturile ucrainene, Ucraina fiind al cincilea exportator de grâu la nivel mondial.

✓ Restricţiile comerciale

Alt factor care stă la baza crizei alimentare este reprezentat de restricţiile comerciale. Indonezia a interzis exportul de ulei de palmier către Europa, iar alte ţări au impus restricţii similare, afectând disponibilitatea unor produse esenţiale.

✓ Criza economică

Inflaţia şi deprecierea monedelor locale au redus puterea de cumpărare a populaţiei, unde simplul acces la hrană a devenit o problemă zilnică.

✓ Reducerea ajutorului umanitar

Scăderea finanţării pentru programele de asistenţă a limitat capacitatea organizaţiilor de a răspunde eficient crizelor alimentare.

✓ Creşterea preţurilor alimentelor

Una dintre cauzele problemelor din domeniul alimentar este creşterea preţurilor alimentelor din ultima vreme. În ultimul an, au fost înregistrate creşteri de preţ de peste 160% la cacao, timp în care şi cafeaua s-a scumpit cu mai mult de 100%, din cauza precipitaţiilor anormale şi a temperaturilor ridicate în regiunile producătoare. Se preconizează că aceste condiţii meteorologice extreme vor persista, influenţând în continuare securitatea alimentară şi lanţurile de aprovizionare, conform The Guardian.

De asemenea, preţul uleiului de floarea-soarelui a crescut cu circa 60%, din cauza secetei severe, care a afectat producţiile din Bulgaria şi Ucraina. Alte alimente care au înregistrat creşteri semnificative de preţ faţă de anul trecut includ sucul de portocale şi untul, ambele scumpindu-se cu peste 30%, iar carnea de vită - cu mai mult de 25%.

Experţii în lanţul de aprovizionare avertizează că, pe parcursul anului 2025, instabilitatea preţurilor alimentare va fi accentuată de schimbările climatice. Un studiu realizat de Inverto confirmă temerile privind impactul crizei climatice asupra securităţii alimentare. Cercetările arată că mai multe produse de bază au înregistrat majorări semnificative de preţ, corelate direct cu fenomene meteorologice extreme.

Citeşte Scrisoare către cititorii care nu mai cred că o criză vine singură

Culturile sunt extrem de vulnerabile la fenomenele meteorologice extreme, iar în viitor ne putem aştepta la perturbări continue în producţia agricolă globală şi în lanţurile de aprovizionare, ceea ce va accentua riscurile privind securitatea alimentară.

✓ Tehnologia agricolă

Deşi poate optimiza producţia, dependenţa de inteligenţa artificială, de senzorii satelitari, de sistemele automatizate şi de predicţiile algoritmice creează o fragilitate sistemică. O pană de curent, un atac cibernetic sau o decuplare geopolitică de infrastructuri-cheie pot bloca complet funcţionarea lanţurilor agricole în fermele mari. Această dimensiune tehnologică a vulnerabilităţii alimentare este adesea ignorată, dar ea va deveni tot mai importantă în anii care urmează.

Factorii care contribuie la malnutriţia acută sunt complecşi, incluzând probleme structurale de lungă durată şi situaţii de urgenţă bruşte, mai arată raportul publicat pe site-ul Comisiei Europene (CE). În acest context, alimentaţia inadecvată, condiţiile de sănătate precare şi accesul limitat la îngrijire şi la servicii au alimentat crizele nutriţionale.

• Energia regenerabilă muşcă din hrana noastră

Porumbul este cultivat în foarte multe regiuni ca materie primă pentru producţia de biogaz, inclusiv în zone importante din Europa, pentru atingerea obiectivelor privind energia din resurse regenerabile. Astfel, o parte însemnată din cantitatea de porumb care ar putea merge în alimentaţie este folosită în procesul de producţie a etanolului, denumit fermentaţie alcoolică şi care presupune transformarea amidonului din porumb în zaharuri simple. Acestea sunt fermentate, ulterior, de drojdii pentru producerea etanolului şi a dioxidului de carbon. Etanolul rezultat este separat prin distilare şi poate fi folosit drept biocombustibil.

În anul 2021, aproximativ 13% (160 de milioane de tone) din întreaga recoltă globală de porumb a fost utilizată pentru producţia de etanol, conform surselor de presă, care arată că, în sezonul 2023-2024, în SUA, aproximativ 140 de milioane de tone de porumb, adică în jur de 37% din producţie, au fost utilizate pentru obţinerea bioetanolului. Dintr-o tonă de porumb se obţin 4000-5000 de litri de bioetanol.

• Zonele cele mai afectate de foamete

Criza alimentară globală din 2025 afectează profund mai multe regiuni ale lumii, unde milioane de oameni se confruntă cu foamete severă, malnutriţie şi lipsa accesului la alimente de bază. Anul trecut, 26 de ţări/teritorii cu crize alimentare au fost identificate ca având crize nutriţionale. Sudanul, Yemenul, Mali şi Palestina (Fâşia Gaza) s-au confruntat cu cele mai severe crize nutriţionale, cu foamete detectată în Sudan, zone din Yemen şi Mali clasificate în stare extrem de critică şi un risc de foamete în Fâşia Gaza.

În cele 26 de ţări/teritorii cu crize nutriţionale, 37,7 milioane de copii au fost identificaţi cu malnutriţie acută. Majoritatea se aflau în primele zece ţări cu cele mai mari crize alimentare. În acelaşi timp, 10,9 milioane de femei însărcinate şi care alăptează au malnutriţie acută, o treime dintre acestea aflându-se în Republica Democrată Congo, în timp ce Etiopia, Sudanul, Afganistanul şi Sudanul de Sud aveau fiecare peste 1 milion.

◄ Gaza - declarată cel mai înfometat loc de pe Pământ

Organizaţia Naţiunilor Unite a declarat Gaza drept singura regiune din lume unde 100% din populaţie se confruntă cu risc de foamete, făcând-o „cel mai înfometat loc de pe Pământ”. Această situaţie alarmantă reflectă impactul cumulativ al conflictului prelungit, blocadei şi colapsului infrastructurii locale. Într-un scenariu de operaţiuni militare prelungite şi la scară largă şi blocadă umanitară şi comercială continuă, malnutriţia acută va depăşi pragurile de foamete în perioada mai-septembrie 2025.

◄ Foamete confirmată în nordul Sudanului

Sudanul de Sud se confruntă cu una dintre cele mai mari crize alimentare, cu milioane de persoane în pragul foametei. Conflictul prelungit şi condiţiile climatice extreme au perturbat grav sistemele alimentare, ducând la foamete confirmată în tabăra Zamzam, din nordul ţării. Organizaţia Mondială a Alimentaţiei estimează că milioane de oameni sunt în pragul foametei. Malnutriţia acută în rândul copiilor mici a crescut brusc după începerea conflictului, în aprilie 2023. Până la sfârşitul anului 2024 - la 20 de luni de la începerea conflictului devastator - Sudanul se confruntase cu una dintre cele mai severe crize alimentare din istoria GRFC şi IPC, cu o sărăcie generalizată şi cu o creştere majoră a malnutriţiei acute. Ţara se confruntă cu cea mai gravă criză de strămutare internă din lume, cu o producţie alimentară internă grav perturbată, un colaps economic şi restricţii profunde privind accesul umanitar.

Citeşte O radiografie a transformării globale; de ce crizele nu mai pot fi tratate izolat

◄Conflictul intern şi violenţele bandelor au împiedicat transportul şi distribuţia alimentelor în Haiti

În 2024, Haiti a declarat oficial stare de foamete, cu peste 5.636 de persoane înfometate şi 5,4 milioane de civili - aproape jumătate din populaţie - suferind de „niveluri de criză” ale insecurităţii alimentare. Conflictul intern şi violenţele bandelor au împiedicat transportul şi distribuţia alimentelor, potrivit datelor din mediul online.

◄ Rate alarmante de malnutriţie în rândul copiilor somalezi

Somalia se confruntă cu o criză umanitară severă, cu rate alarmante de malnutriţie în rândul copiilor. Reducerea ajutorului umanitar care venea prin USAID a condus la închiderea centrelor de nutriţie, punând în pericol vieţile a mii de copii, arată AP News.

Salvaţi Copiii, cel mai mare furnizor non-guvernamental de servicii de sănătate şi nutriţie pentru copiii din Somalia, a declarat că vieţile a zeci de mii de copii sunt în pericol, în contextul în care a anunţat închiderea a peste 120 de centre de nutriţie pe care nu le mai poate finanţa. Reducerea ajutorului financiar înseamnă că se aşteaptă ca numărul copiilor care suferă de malnutriţie severă să crească cu 11%, conform sursei citate. Somalia se confruntă de mult timp cu insecuritate alimentară, din cauza şocurilor climatice precum seceta. Însă, atât grupurile de ajutor, cât şi somalezii se tem acum de o catastrofă.

În acelaşi timp, presa străină a dezvăluit, recent, că Administraţia Donald Trump urmează să ardă tone de alimente destinate copiilor malnutriţi din Afganistan şi Pakistan.

◄ Yemen - două treimi din populaţie au nevoie de asistenţă umanitară şi servicii de protecţie

Malnutriţia acută a atins niveluri extrem de critice în patru districte din zonele controlate de Guvernul Yemenului. În zonele nordice aflate sub autorităţi de facto, evaluările din septembrie 2024 au constatat niveluri critice în opt din cele 11 guvernorate. Yemenul continuă, astfel, să se confrunte cu o criză umanitară severă, cu două treimi din populaţie - aproximativ 21,6 milioane de oameni - având nevoie de asistenţă umanitară şi servicii de protecţie, potrivit informaţiilor publice. Războiul prelungit, colapsul economic şi dezastrele naturale recurente au contribuit la această situaţie.

◄Burundi, Chad, Madagascar - clasificate cu niveluri alarmante de foamete

Conform Indicelui Global al Foametei 2024, Burundi, Chad şi Madagascar sunt ţări clasificate cu niveluri „alarmante” de foamete, indicând suferinţă umană extinsă, subnutriţie şi malnutriţie.

◄ Insecuritate alimentară severă în Congo

Analiza IPC pentru perioada iulie-decembrie 2024 indică o insecuritate alimentară severă care afectează 25,6 milioane de persoane din Republica Democrată Congo. Dintre acestea, 3,1 milioane se confruntă cu condiţii de Urgenţă, în special în provinciile afectate de conflict precum Nord Kivu, Ituri şi Sud Kivu.

◄Tabăra strămutată din Gao în Mali - în stare extrem de critică

Tabăra de persoane strămutate intern în Mali, din Gao (regiunea Menaka), a fost clasificată în stare extrem de critică, din iunie până în octombrie 2024, din cauza calităţii şi cantităţii slabe a alimentelor, a nivelurilor ridicate de boli infantile şi a alăptării suboptime - agravate de o scădere accentuată a asistenţei umanitare acordate taberei.

• Europa nu este imună

Cu toate că Europa beneficiază de un nivel de siguranţă alimentară printre cele mai înalte la nivel global, recentele provocări subliniază vulnerabilităţile sistemului său alimentar.

De la evenimente climatice distructive până la creşterea costurilor îngrăşămintelor şi energiei, o serie de factori ce derivă din crizele globale ameninţă securitatea alimentară a continentului. Criza alimentară din 2025 este un fenomen global complex, cu impact semnificativ în Europa şi România, arată Raportul global privind crizele alimentare, ediţia 2025. Aceasta este alimentată de o combinaţie de factori precum schimbările climatice, conflictele geopolitice şi perturbările lanţurilor de aprovizionare. Europa, care este un continent cunoscut pentru siguranţa alimentară ridicată, se confruntă acum cu o mare provocare.

✓ Ucraina - perspective incerte în zona agricolă

Factori majori care pot declanşa o criză alimentară globală sunt războiul din Ucraina, fenomenele meteorologice extreme şi protestele fermierilor. Toate acestea contribuie la creşterea incertitudinilor privind securitatea alimentară şi transmit un semnal de alarmă.

Aproximativ cinci milioane de persoane din Ucraina s-au confruntat cu niveluri ridicate de insecuritate alimentară acută, anul trecut. În timp ce daunele directe au crescut în toate sectoarele, în 2024, sectorul energetic a continuat să fie deosebit de grav afectat, ceea ce a crescut dependenţa de importurile de energie şi a condus la creşterea costurilor de producţie, inclusiv în sectorul agricol. Economia ucraineană a înregistrat o oarecare creştere pozitivă în 2024, dar lipsa oportunităţilor de angajare şi veniturile scăzute au contribuit la insecuritatea alimentară acută. Creşterea costurilor energiei, transportului şi producţiei alimentare a continuat să ducă la majorarea preţurilor, inclusiv la alimente, erodând puterea de cumpărare, conform surselor citate. Multe persoane au rămas strămutate în Ucraina, iar noi strămutări au continuat să aibă loc pe măsură ce linia frontului s-a mutat. Populaţiile strămutate sunt deosebit de vulnerabile la perturbarea mijloacelor de trai, lipsa veniturilor şi insecuritatea alimentară acută.

Anul trecut, aproximativ 4,8 milioane de hectare de teren agricol din Ucraina au fost abandonate, producţia agricolă fiind redusă substanţial, din cauza creşterii terenurilor abandonate şi a scăderii suprafeţelor cultivate din 2023, precum şi a condiţiilor de secetă. Recolta de cereale din 2025 a Ucrainei ar putea scădea cu 10%, până la aproximativ 51 milioane de tone, comparativ cu cea de 56,7 milioane de tone din 2024, conform celor mai pesimiste estimări făcute de ministerul ucrainean al Agriculturii, Vitaliy Koval, citat de Reuters.

Ucraina este un important producător mondial de cereale şi oleaginoase, însă recolta depinde de condiţiile meteo favorabile din lunile de toamnă şi primăvară, când se fac lucrări de însămânţare. De asemenea, riscurile militare create de invazia rusească în derulare scad producţia vegetală, pentru că fermierii sunt speriaţi sau nu sunt în măsură să planteze şi să strângă culturile agricole. Porţiuni semnificative din teritoriul Ucrainei au fost cucerite sau sunt minate.

În ocazia prezentării primelor previziuni detaliate pentru anul 2025, Koval a spus că Ucraina ar putea recolta aproximativ 26 milioane de tone de porumb, 4,5 milioane tone de orz, 1,6 milioane de tone de cereale cu boabe mici, 11,5 milioane de tone de seminţe de floarea soarelui şi 11 milioane de tone de sfeclă de zahăr. În ceea ce priveşte grâul, oficialul a estimat că recolta ar putea să se situeze undeva între 20 şi 22 de milioane de tone, iar cifra finală va depinde de evoluţia vremii şi de factori ce ţin de război.

Ministrul ucrainean al Agriculturii a mai spus că recolta de oleaginoase din 2025 ar putea scădea până la aproximativ 20,16 milioane de tone, de la 21,18 milioane de tone în 2024, printre altele şi din cauza scăderii producţiei de rapiţă cu 600.000 de tone.

Analiştii de la ASAP Agri au estimat că exporturile de grâu ale Ucrainei ar urma să scadă, în sezonul 2025/2026, din cauza unor posibile modificări la politica de import a UE, a perspectivelor incerte privind recolta din acest an şi a unor perspective mai bune referitoare la recoltele din ţările importatoare din UE.

• România - între rezilienţă şi presiuni

România, fiind unul dintre cei mai mari producători agricoli din Uniunea Europeană, pare mai puţin vulnerabilă la penurii alimentare, deşi efectele crizei globale se resimt în creşterea preţurilor din piaţa noastră. Criza alimentară provocată de războiul din Ucraina îngrijorează întreaga lume, iar România are şi ea de suferit, conform analiştilor din domeniu. Predicţiile pentru 2025 indică scumpiri ale alimentelor (ce vin oricum într-un context inflaţionist, preconizat să se accentueze pe fondul creşterilor de preţ din sectorul energetic), încetinirea consumului şi posibile creşteri de taxe, ceea ce va afecta puterea de cumpărare a populaţiei.

• Măsuri şi soluţii propuse

Uniunea Europeană şi statele membre au început să ia măsuri pentru a aborda criza alimentară. Printre acestea se numără:

- Simulări şi planuri de contingenţă - au fost organizate exerciţii pentru a testa reacţiile la diverse scenarii de criză alimentară, identificând vulnerabilităţile şi posibilele soluţii;

- Coordonarea acţiunilor - ţările UE îşi coordonează eforturile pentru a ajuta cetăţenii, în special pe cei mai vulnerabili, să aibă acces la alimente nutritive la preţuri accesibile;

- Investiţii în agricultura durabilă - se promovează practici agricole sustenabile şi se investeşte în infrastructura agricolă pentru a creşte rezilienţa sistemelor alimentare.

- Creşterea finanţării pentru ajutor umanitar - organizaţiile internaţionale solicită fonduri suplimentare pentru a răspunde nevoilor urgente ale populaţiilor afectate;

- Consolidarea infrastructurii - îmbunătăţirea infrastructurii de transport şi stocare a alimentelor poate facilita distribuţia eficientă a acestora în zonele afectate;

- Promovarea păcii şi stabilităţii - rezolvarea conflictelor şi promovarea stabilităţii politice sunt esenţiale pentru restabilirea sistemelor alimentare funcţionale.

• Simulări: haosul anticipat

Simulările realizate la Bruxelles de oficiali UE şi experţi în 2024 au anticipat exact ce se întâmplă acum: recolte slabe, scumpiri în lanţ, reduceri ale exporturilor, panică alimentară, revolte sociale. În scenariile simulate, fragilitatea sistemelor alimentare duce la instabilitate politică, atacuri asupra supermarketurilor şi o reorientare rapidă a politicilor publice.

• Eşecul sistemic şi polarizarea consumului

Un aspect esenţial care nu poate fi ignorat este polarizarea accelerată a consumului: elitele din state dezvoltate au acces la hrană bio-locală, artizanală, sustenabilă, în timp ce majoritatea populaţiei planetei consumă alimente ultra-procesate, ieftine, cu valoare nutritivă scăzută. Această fractură între „alimente pentru sănătate” şi „alimente pentru supravieţuire” prefigurează o lume din ce în ce mai divizată.

Citeşte Criza financiară: Supraîndatorarea creşte neîncetat, din 2007

• Concluzii

Criza alimentară nu mai poate fi tratată ca o urgenţă punctuală. Ea este expresia unei disfuncţii globale sistemice, în care economia, politica, tehnologia, clima şi inegalitatea se intersectează periculos. Răspunsul nu poate fi decât sistemic: investiţii în rezilienţă agricolă, regândirea lanţurilor de aprovizionare, politici de combatere a risipei şi reglementarea marilor actori din agrobusiness.

Lumea spre care ne îndreptăm nu va mai cunoaşte abundenţa ca normă. Vom asista la o reconfigurare a paradigmei alimentare globale, iar capacitatea statelor de a asigura hrană sigură şi accesibilă va deveni unul dintre indicatorii-cheie ai stabilităţii sociale şi politice.