Deficit bugetar de peste 1%, scandal în piaţa asigurărilor, Oltenia se cutremură

George Marinescu
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 11 aprilie 2023

Deficit bugetar de peste 1%, scandal în piaţa asigurărilor, Oltenia se cutremură

Creşterea numărului virozelor respiratorii, problemele din energie, seismele fizice şi financiare au reprezentat punctele de atracţie ale primului trimestru financiar al anului curent în ţara noastră. 2023 a debutat cu 443.000 de infecţii respiratorii în luna ianuarie, a continuat cu accidentul tragic de la Mina Jilţ Sud, cu zguduirea seismică a Turciei şi Olteniei în luna februarie, pentru ca luna martie să ne aducă un nou cutremur în piaţa asigurărilor, după ce Autoritatea de Supraveghere Financiară a ridicat autorizaţia de funcţionare a companiei Euroins şi a dispus intrarea în insolvenţă a firmei respective.

La toată această situaţie de coşmar s-a adăugat politica de împrumuturi la dobânzi ridicate continuată de Ministerul Finanţelor, dar şi un deficit bugetar de 1,07% din PIB, după primele două luni ale anului 2023, ceea ce reprezintă o creştere considerabilă a deficitului comparativ cu februarie 2022, când deficitul a fost de numai 0,75% din PIB, la finalul primelor două luni.

Singura rază de speranţă sau stabilitate în acest context tumultuos a reprezentat-o Banca Naţională a României, care, deşi la începutul anului a decis majorarea la 7% a ratei dobânzii de referinţă, la următoarele două şedinţe ale Consiliului de Administraţie a menţinut-o la acelaşi nivel, deşi inflaţia a continuat să dea dureri de cap Guvernului, companiilor şi cetăţenilor. Mai mult, BNR a redus la 7% prognoza de inflaţie pentru finalului anului 2023, în condiţiile în care în noiembrie 2022 aceeaşi instituţie prevedea o rată de inflaţie de 11,2% pentru finalul anului 2023.

Mai consemnăm că în 24 februarie s-a împlinit un an de la declanşarea de către Federaţia Rusă a războiului din Ucraina, în urma căruia prin ţara noastră au trecut peste 3,6 milioane refugiaţi din calea conflictului, din care peste 111.000 au rămas în România. Dintre aceştia, potrivit datelor Ministerului Muncii, 7.561 de persoane au fost angajate în firmele româneşti.

Sub spectrul răcelii

Prima lună a primului an după pandemia de Covid a scos la iveală slăbirea sistemului imunitar al cetăţenilor, care a fost nevoit să se confrunte cu infecţiile respiratorii specifice sezonului rece. Astfel, pe parcursul lunii ianuarie, săptămânal au fost înregistrate peste 100.000 de raportări de viroze respiratorii, gripă şi pneumonii şi, din păcate, s-au înregistrat şi decese. Situaţia arată că în prima săptămână a anului 2023, numărul total de cazuri de infecţii respiratorii a fost de 102.884, pentru ca în a doua săptămână să fie raportate 139.255 de cazuri de viroză respiratorie, gripă şi pneumonie, cu 35,4% mai mult decât în primele şapte zile din noul an. Variaţia în plus faţă de media calculată de 79.359 de cazuri din aceleaşi săptămâni din cinci sezoane prepandemice (2015-2019) a fost de 75,5%.

În perioada 16-22 ianuarie au fost raportate 103.210 cazuri de infecţii respiratorii (o scădere cu 25,9% faţă de prima jumătate a lunii), iar în ultima săptămână a lunii ianuarie (intervalul 23-29 ianuarie măsurat de INSP) au fost înregistrate 98.011 cazuri.

Situaţia dramatică înregistrată la jumătatea lunii ianuarie l-a determinat pe Alexandru Rafila, ministrul Sănătăţii, să emită o instrucţiune prin care a instituit stare de alertă epidemică, recomandând cetăţenilor să poarte măştile de protecţie în mijloacele de transport în comun, în spaţiile închise şi în zonele aglomerate pentru a reduce răspândirea virozelor. Ministrul Sănătăţii a precizat că nu declară epidemie de gripă, deoarece acest lucru ar impune restricţii asemănătoare din timpul pandemiei Covid, cu carantinare şi izolare, cu reducerea sau suspendarea unor activităţi economice, fapt care nu este indicat în actuala situaţie macroeconomică de la nivel naţional, regional, european şi global.

Se pare că Alexandru Rafila, ministrul Sănătăţii a avut dreptate, pentru că situaţia s-a calmat la mijlocul lunii februarie, iar la începutul primei luni de primăvară nu au mai existat motive de îngrijorare pentru factorii decidenţi.

În domeniul sănătăţii, mai amintim că, în luna februarie, Guvernul a aprobat lista celor 27 de unităţi medicale sau spitale publice care vor fi construite, renovate şi dotate prin finanţare parţială prin PNRR. Se vor face investiţii în clădiri noi, reabilitări de clădiri, secţii şi pavilioane, aparţinând unor unităţi sanitare din 17 judeţe, inclusiv municipiul Bucureşti. Investiţiile au în vedere, pe lângă infrastructura fizică, dotarea cu echipamente medicale şi inclusiv o componentă importantă de digitalizare, respectiv chiar prin realizarea unui flux informaţional în fiecare unitate sanitară, printr-o foaie de observaţie electronică pentru 6.000 de paturi, iar echipamentele medicale ce vor fi achiziţionate noi vor deservi 6.540 de paturi. Pentru realizarea acestor obiective, ţara noastră are alocaţi în PNRR 2,1 miliarde euro, bani ce trebuie cheltuiţi până la finalul anului 2026, când toate investiţiile trebuie finalizate.

OMV Petrom - rebelă în faţa taxei pe solidaritate

Deşi anul 2023 a început calm în domeniul energiei, mai ales că în decembrie 2022 clasa politică finalizase toate actele normative necesare implementării plafonării şi compensării preţurilor la electricitate şi termie până la 31 martie 2025, două evenimente importante au marcat acest sector de activitate în primul trimestru al noului an.

Primul a fost tragedia petrecută la cariera minieră Jilţ Sud - care aparţine Complexului Energetic Oltenia, unde în 17 ianuarie un camion care transporta 25 de muncitori s-a răsturnat şi, în urma accidentului, au decedat trei oameni şi au fost răniţi 13. În urma tragicului eveniment care a încălcat toate regulile prevăzute de legislaţia muncii privind protecţia şi siguranţa angajaţilor, premierul Nicolae Ciucă a solicitat în două şedinţe consecutive de guvern - în 18 şi 26 ianuarie - ministrului Energiei şi ministrului Muncii să ia toate măsurile care se impun pentru evitarea pe viitor a unor astfel de tragedii. Prima măsură luată a fost demiterea directorului sucursalei miniere, adică cel care răspunde de toate exploatările miniere din Complexul Energetic Oltenia, a directorului carierelor unităţii miniere Jilţ, adică cele două cariere Jilţ Sud unde s-a întâmplat accidentul şi Jilţ Nord, precum şi a şefului carierei Jilţ Sud. Ulterior au fost înlăturaţi din funcţii şi directorul general şi directorul general adjunct al Complexului Energetic Oltenia.

Al doilea eveniment a fost scandalul iscat încă din ianuarie 2023 de anunţul reprezentanţilor OMV Petrom privitor la refuzul de a achita taxa de solidaritate. Mai mult, în cursul lunii februarie, alte două companii s-au raliat demersului OMV, atacând în instanţă decizia Executivului. OMV Petrom a anunţat că nu se încadrează în prevederile OUG 185/2022 prin care extra-profiturile producătorilor de ţiţei, gaze şi rafinăriilor vor fi taxate cu 60% şi că nu va plăti această taxă de solidaritate, deşi anul trecut a obţinut un profit net de 10,3 miliarde lei, în creştere cu 260% faţă de 2021, când câştigase doar 2,86 miliarde de lei.

Reprezentanţii OMV Petrom au transmis că nu trebuie să plătească taxă de solidaritate în România, însă dacă Fiscul va ajunge la o concluzie diferită, atunci compania o va achita. Decidenţii politici, pornind de la Klaus Iohannis şi trecând pe la premierul Nicolae Ciucă, ministrul finanţelor Adrian Câciu şi Marcel Ciolacu-preşedintele Camerei Deputaţilor au afirmat că OMV Petrom va achita la finalul lunii iunie taxa de solidaritate. Mai mult, ANAF a efectuat un control la OMV Petrom care a stabilit în 30 martie 2023 că respectiva companie datorează la bugetul de stat 581 milioane lei, din cauză că respectiva companie a calculat greşit contribuţia datorată la Fondul de Tranziţie Energetică, achitând o valoarea eronată, mult mai mică.

În afară de acest control, mai arătăm că la finalul lunii martie, Parlamentul a modificat legea de implementare a directivei europene privind taxa de solidaritate în aşa fel încât noul act normativ îi obligă pe cei de la OMV Petrom să achite această taxă la finalul lunii iunie 2023.

Potrivit lui Adrian Câciu, ministrul finanţelor, veniturile pe care statul le estimează din taxa de solidaritate se ridică la "3,9 miliarde lei, în total", în timp ce din supraimpozitare s-au strâns 15 miliarde.

Carduri pentru energie, bani pentru închiderea minelor

Tot în domeniul energiei, Guvernul a aprobat un act normativ prin care 2,5 milioane carduri de energie au fost distribuite, prin intermediul Poştei Române, către consumatorii vulnerabili, în cursul lunii februarie şi lunii martie. Programul este gestionat de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi constă în susţinerea consumatorilor vulnerabili cu 1.400 lei pentru plata facturilor la utilităţi.

Beneficiarii de sprijin pot utiliza ajutorul pentru plata facturilor la energie prin următoarele modalităţi:

a) Direct la factorii poştali, care sunt dotaţi cu cititoare optice pentru ca beneficiarii să poată efectua plata direct de la domiciliu;

b) La orice oficiu poştal din mediul urban sau la oficiul poştal în raza căruia îşi are domiciliul beneficiarul, în mediul rural;

c) Online.

Ajutorul se acordă în două tranşe, a câte 700 lei fiecare şi poate fi utilizat pentru plata următoarelor servicii/produse: electricitate, gaz, energie termică în sistem centralizat de termoficare, butelie, lemn de foc, păcură, peleţi şi alte materiale de încălzire.

În luna martie, Guvernul a aprobat mai multe acte normnative pentru a îndeplini ţintele trecute în PNRR cu privire la reforma energetică. Astfel, în şedinţa din 22 martie, Executviul a decis acordarea unui ajutor de stat de 27,242 milioane lei, în anul 2023, pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive din cadrul Societăţii Complexul Energetic Hunedoara-S.A., aflată în insolvenţă. Guvernul a mai acordat un ajutor de stat, sub formă de grant pentru restructurare, în valoare de 449 milioane lei, Complexului Energetic Oltenia, în scopul finanţării cheltuielilor cu certificatele de emisii de gaze cu efect de seră, pentru anul 2023. Până la şedinţa respectivă pentru achiziţionarea acestor certificate, CE Oltenia a primit de-a lungul ultimilor trei ani 776,4 milioane euro.

Membrii Cabinetului Ciucă au abrogat HG 1573/2022 privind aprobarea amânării închiderii unor capacităţi energetice cu funcţionare pe lignit şi a exploatărilor miniere aferente acestora. Abrogarea a fost dispusă în urma modificării în luna februarie a OUG nr.108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic, prin care s-a decis trecerea în conservare a 660 Megawaţi de capacităţi de producere a energiei electrice pe bază de lignit, pe o perioadă de 3 ani, sau scoaterea din exploatare, începând cu luna iunie 2023, în vederea clarificării unor angajamente asumate de România în cadrul PNRR ce ţin de reforma pieţei energetice.

Mai menţionăm că, în 16 martie, a fost făcut un pas important pentru exploatarea gazelor de la Marea Neagră, în perimetrul Neptun Deep. Este vorba despre semnarea acordului de parteneriat între Transgaz, OMV-Petrom şi Romgaz pentru dezvoltarea gazoductului Tuzla-Podişor şi pentru decizia finală de investiţii estimată la 4 miliarde de euro, aşteptată în vara acestui an. Acordul are în vedere construirea unei conducte de transport gaze naturale pe direcţia Tuzla-Podişor, cu o lungime de peste 300 de kilometri. Estimată la 500 de milioane de euro, această investiţie va face posibil ca în nodul tehnologic de la Podişor, gazele din Marea Neagră să intre în sistemul naţional de transport şi să ajungă astfel la operatorii economici şi la gospodăriile din localităţile racordate la sistem.

Un alt beneficiu al acestui proiect este legătura pe care o va face între sursele noi de gaze naturale din Coridorul Transbalcanic şi Coridorul Vertical din care face parte şi conducta BRUA.

Seism în Oltenia, tsunami în piaţa asigurărilor

Februarie 2023 va rămâne în istorie drept luna seismelor care au provocat o adevărată tragedie în Turcia şi în Siria şi care au readus în actualitate zona de risc existentă în ţara noastră, în Oltenia, mai precis în judeţul Gorj, la câţiva kilometri de Târgu Jiu.

Seismul din 6 februarie cu magnitudinea de 7,8 pe scara Richter a fost urmat după câteva ore de altul de 7,6 grade, iar cele două cutremure au cauzat în sudul Turciei şi nordul Siriei decesul a peste 50.000 de oameni, din care peste 44.000 numai în Turcia. Guvernul Ciucă a oferit sprijin material şi financiar celor două state şi a trimis echipe din partea Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă care să caute printre ruine victimele tragediei.

La numai o săptămână de la acest eveniment, zona Olteniei avea să fie scuturată zdravăn de două cutremure - unul de 5,3 grade şi altul de 5,7 grade pe scara Richter -, care au determinat autorităţile centrale să vireze 51,47 milioane lei pentru mai multe autorităţi locale în vederea consolidării unor clădiri şi a instituţiilor de învăţământ cu grad ridicat de prăbuşire în cazul producerii unui seism, dar şi să iniţieze mai multe acte normative pentru pregătirea populaţie în caz de cutremur şi pentru consolidarea clădirilor publice şi clădirilor rezidenţiale.

Mişcarea pământului în zona Olteniei a fost urmată de un adevărat tsunami în piaţa asigurărilor. În 17 martie, ASF anunţa decizia privind retragerea autorizaţei de funcţionare a societăţii Euroins România, în urma constatării indiciilor stării de insolvenţă a companiei. Potrivit ASF, compania de asigurări nu deţinea capitalul de solvabilitate (SCR) necesar, în valoare de 2,19 miliarde lei, şi nici fondurile pentru acoperirea MCR, în cuantum de 1,75 miliarde lei. Prin decizia luată ASF a stabilit depunerea unei cereri pentru deschiderea procedurii de faliment a Euroins şi a numit Fondul de Garantare a Asiguraţilor (FGA) ca administrator interimar al societăţii, cu sarcina de a asigura administrarea şi conducerea activităţii asigurătorului şi adoptarea măsurilor necesare pentru conservarea patrimoniului.

În urma scandalului declanşat de insolvenţa Euroins, 2,76 milioane de poliţe RCA active emise de compania respectivă prezintă risc ridicat de onorare la plată. Scandalul a stârnit reacţia clasei politice, parlamentarii opoziţiei solicitând demiterea întregii conduceri a ASF. De altfel, întreaga echipă de conducere a fost nevoită, în 20 martie, să ofere explicaţii în faţa membrilor Comisiei Economice, Industrii şi Servicii din Senat. Nicu Marcu, preşedintele ASF, a dat vina pe unele lacune legislative şi pe cooperarea slabă a Consiliului Concurenţei, în timp ce Cristian Roşu - vicepreşedintele ASF pentru piaţa asigurărilor - a spus că falimentul Euroins este ceva ce se întâmplă oricând în activitatea unei companii, mai devreme sau mai târziu, că acest eveniment face parte din regulile economiei de piaţă. Pentru declaraţiile de mai sus, opoziţia parlamentară - USR şi AUR - au solicitat demiterea întregii conduceri a ASF, instituţie care a gestionat în ultimii şapte ani falimentele Carpatica, Astra Asigurări, City Insurance şi Euroins.

În speţa Euroins a mai fost audiat de aceeaşi comisie şi Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Constiliului Concurenţei, audiere în cadrul căreia senatorul social-democrat Daniel Zamfir i-a solicitat demisia.

În urma audierilor din Parlament a reieşit că statul va fi obligat să onoreze cereri de despăgubire în cazul Euroins în valoare totală cuprinsă între 250 milioane euro şi 350 milioane euro, despăgubiri care vor fi plătite de Fondul de Garantare a Asiguraţilor. Despăgubirile ar fi însă mult mai mari, între 440 milioane şi 500 milioane euro, potrivit raportului de audit întocmit de EIOPA.

Pentru a proteja asiguraţii, ASF a iniţiat un proiect de act normativ privind plafonarea preţurilor RCA la nivelul din 28 februarie 2023, act normativ aprobat de Guvern la începutul lunii aprilie.

7% - rata dobânzii de referinţă în primul trimestru al anului

În prima jumătate a lunii ianuarie Banca Naţională a României a majorat rata dobânzii de politică monetară. Astfel, în 10 ianuarie, Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an, de la 6,75%pe an, începând cu data de 11 ianuarie 2023, majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an, de la 7,75% pe an, şi creşterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6%, de la 5,75% pe an, începând cu data de 11 ianuarie 2023.

Membrii Consiliului au considerat măsura necesară deoarece au luat în considerare rata anuală a inflaţiei care a ajuns, în noiembrie 2022, la 16,76%, depăşind previziunile, după ce în octombrie a scăzut la 15,32%, de la 15,88% în septembrie, precum şi majorarea preţurilor alimentelor.

În ceea ce priveşte evoluţiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor informaţii şi evaluări, rata anuală a inflaţiei va scădea probabil în trimestrul întâi al acesui an şi a reamintit că prognoza publicată în Raportul asupra inflaţiei din noiembrie 2022, având ca prezumţie sistarea schemelor de plafonare în luna septembrie 2023, anticipa o descreştere graduală a ratei anuale a inflaţiei până în semestrul I 2024, dar mai accentuată ulterior, implicând un nivel de 11,2% al acesteia în decembrie 2023.

Rata dobânzii de referinţă a fost menţinută la 7% de membrii Consiliului de Administraţie al BNR în şedinţa din 9 februarie, pentru ca în 15 februarie Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, să anunţe că prognoza privind inflaţia pentru finalul anului 2023 a fost revizuită la 7% şi că se estimează o inflaţie de 4,2% pentru sfâritul lui 2024.

Tot în cursul lunii februarie, BNR a prezentat şi situaţia privind anul trecut cu privire la contul curent al balanţei de plăţi care a înregistrat un deficit de 26,57 miliarde euro, cu 9,18 miliarde euro mai mare decât cel din anul 2021. BNR a a mai precizat că în perioada ianuarie - decembrie 2022, datoria externă totală a crescut cu 6,13 miliarde euro.

Mai amintim că, în 23 martie, BNR anunţa că soldul creditului neguvernamental acordat de instituţiile de credit a crescut în luna februarie 2023 cu 0,5% faţă de ianuarie 2023 (-0,5 la sută în termeni reali). Creditul în lei, cu o pondere de 68,3% în volumul total al creditului neguvernamental, s-a diminuat cu 0,3%, iar creditul în valută exprimat în lei, cu o pondere de 31,7% în totalul creditului neguvernamental, a crescut cu 2,4% (evoluţie similară în cazul exprimării indicatorului în euro).

Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2022, creditul neguvernamental a înregistrat o creştere de 10,6%, pe seama majorării cu 4,3% a componentei în lei şi cu 27,4% a componentei în valută exprimată în lei.

Execuţie bugetară negativă pe primele două luni ale anului 2023

În ciuda faptului că execuţia bugetară pentru anul trecut, anunţată în 30 ianuarie 2023 de Ministerul Finanţelor arăta un deficit bugetar de doar 5,68%(81,01 miliarde lei) din PIB, în scădere cu 1,05% faţă de 2021, primele două luni ale anului curent s-au soldat cu un deficit bugetar de 1,07% din PIB, respectiv 17,04 miliarde lei, mai mare decât deficitul bugetar de 0,75% din PIB înregistrat în primele două luni ale anului 2022.

Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor la finalul lunii martie, deficitul pe primele două luni din 2023 a fost cauzat în principal de creşterea volumului de investiţii cu 85,8% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale casnici şi noncasnici în valoare de 1,6 miliarde lei, volumului mai mare de decontări de bunuri şi servicii pentru medicamente, încetinirii ritmului de încasări ale veniturilor, precum şi de influenţele implementării etapei a doua a Programului Sprijin pentru România.

Noi şefi în Justiţie

Primele trei luni ale anului ne-au adus o nouă componenţă a Consiliului Superior al Magistraturii, dar şi noi şefi la DNA şi Parchetul General. În 5 ianuarie a avut loc şedinţa de constituire a Consiliului Superior al Magistraturii, care îşi va exercita atribuţiile pentru un mandat de şase ani. Cu acest prilej, Daniel Grădinaru (judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie) a fost ales preşedinte al CSM pentru anul 2023, el fiind asistat din funcţia de vicepreşedinte de Daniel Constantin Horodniceanu, procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, dintre care 9 judecători şi 5 procurori, aleşi în adunările generale ale judecătorilor şi procurorilor, 2 reprezentanţi ai societăţii civile aleşi de Senat şi 3 membri de drept, respectiv preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ministrul justiţiei şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

După interviurile susţinute în luna februarie la Ministerul Justiţiei şi la începutul lunii martie la Consiliul Superior al Magistraturii şi după emiterea decretelor prezidenţiale necesare, Alex Florin Florenţa a devenit Procuror General al României şi Marius Ionuţ Voineag a fost numit procuror-şef al DNA. Deşi odată cu cei doi au fost audiaţi şi candidaţii pentru şefia DIICOT, procedura pentru numirea şefului acestei structuri de Parchet a fost reluată la sfârşitul lunii martie, conform unei decizii a Consiliului Superior al Magistraturii.

Joe Biden ne-a trimis un nou ambasador

Noul ambasador al SUA în România, Kathleen Ann Kavalec, şi-a prezentat, în 14 februarie, scrisorile de acreditare preşedintelui Klaus Iohannis. Cu acest prilej, preşedintele Iohannis a apreciat dinamica pozitivă actuală a relaţiilor bilaterale şi a reiterat obiectivul ţării noastre de a dezvolta şi aprofunda Parteneriatul Strategic dintre România şi Statele Unite ale Americii, pe toate dimensiunile sale, cu accent pe domeniile securitate, energie, comerţ şi investiţii. În cadrul discuţiilor, Klaus Iohannis a reiterat interesul comun pentru înregistrarea de progrese concrete în ceea ce priveşte accederea României în programul Visa Waiver. Ambasadoarea Kathleen Ann Kavalec a apreciat soliditatea Parteneriatului Strategic bilateral şi a confirmat obiectivul de a lucra cu autorităţile române pentru consolidarea acestuia. A doua zi, noul ambasador american în ţara noastră s-a întâlnit şi cu premierul Nicolae Ciucă. Cei doi au trecut în revistă proiectele economice privind investiţiile în grupurile 3 şi 4 de la Centrala Nucleară de la Cernavodă şi cele privind Reactoarele Modulare Mici - SMR, care sunt de primă importanţă pentru ambele părţi, contribuind la consolidarea securităţii energetice în regiune. Printre temele discutate s-a mai aflat şi situaţia trupelor americane staţionate în ţara noastră şi parteneriatul lor cu forţele române pentru descurajarea oricărei agresiuni pe Flancul Estic al NATO.

ION, consilierul premierului Nicolae Ciucă

În prima zi a lunii martie, premierul Nicolae Ciucă a prezentat la începutul şedinţei de guvern primul consilier guvernamental care foloseşte inteligenţa artificială. Platforma/chatbot-ul numit ION este un proiect de inteligenţă artificială în domeniul guvernamental, care apropie pe cetăţeni de stat, care facilitează vocea românilor la nivel guvernamental şi care facilitează politici publice mai bune pentru români. ION este în faza de învăţare în care preia dorinţele cetăţenilor şi problemele cu care se confruntă, după care le va procesa, le va sintetiza şi va produce rapoarte care vor informa deciziile şi politicile publice ale Guvernului.

Opinia Cititorului ( 10 )

  1. Rata inflatiei nu scade. Uite ca suntem in aprilie si e tot 15%. De cand auzim minciuna BNR cu rata inflatiei va scadea? Si daca intram in recesiune, tot nu va scadea rata inflatiei. De ce pt ca BNR si guvernul plin de gauri bugetare, inclusiv dobanzi mari la datoriile vechi, cand va vedea ca-i scad incasarile la buget din cauza de scadere PIB, nu-si va scadea cheltuielile, dimpotriva, in februarie 2023 au intrat in masa monetara 10 mld lei, de unde? Pun pariu ca de la BNR(care n-are bani, dar "face rost"). Macar FED ul are obligatia de a anunta publicul de aceste pompari de bani FAKE in economie. De ce spun fake pt ca sunt printati la infinit si cand te uiti la o bancnota de 100 de lei(cu care nu mai iei mai nimic), ce vezi o foaie de plastic colorata pe care o tiparesc smecherii la infinit. Ca noi n-avem voie. Decat sa le platim taxe ca sa primim inapoi o bataie de joc.

    1. deci a venit un domn de la bnr la emisiunea aia feel the markets si l-a intrebat moderatorul ce facem ca e tot 15% asta asa generica fiindca daca e sa ma iei pe mine care mananc doar somon am 80% inflatie, dar trecand peste asta, foar senin domnul de la bnr zice ca usor usor ne indreptam spre 2-3% iar in viitorul apropiat adica la finalul anului vom avea deja single digit. ALO, nu vedeti ca toate cresterile de dobanzi ale fed nu starpesc inflatia? e o altfel de inflatie, nu e d-aia de care stiti voi

      Aceasta este metoda "optima" de distrugere si a ceea ce a ramas. Cu o dobanda sub rata inflatiei , BNR reuseste , la comanda bine-nteles , sa tranteasca atat economiile(fimra plus pf), cat si pana la urma intreg sitemul bancar facnd tandari economia ...care oricum , numai nesustenabila nu era . Acesta este calea spre marea resetare a lui Klaus S SI SATANISTILOR DIN JURUL SAU . Se face prin intermediul bancilor centrale la comnada BRI.

      Adevar graiesti. Proletarii trebuie sa munceasca pana mor pentru niste hartii colorate care nu mai valoreaza nimic de la o zi la alta si sa produca niste plozi pe care eventual sa ii trimita pe front pentru a le apara scaunele celor catarati conjunctural pe ele.

      Stiu foarte bine escrocii despre ce este vorba. Nu e nici o altfel de inflatie. E o inflatie cauzata de cresterea excesiva a masei monetare pentru finantarea pandemiei, razboiului, revolutiei energetice si imbogatirea celor care profita de pe urma lor.

      Este extrem de improbabil ca hiperinflatia sa nu continue in conditiile in care Europa a trecut doar de cateva luni la o economie de razboi. 

    Ciclul Inflatiei:

    Distractiva (inca ne aflam in aceasta categorie ca vreti sau ca nu vreti) 

    Dezolanta (vorbim dupa alegerile din 2024 si poate dupa finalul anului 2025) 

    Panicanta (vorbim dupa 2026-2027 sau chiar 2028) 

    Atentie "inflatia" se propaga chiar si cand cad pe capete firme mici si spatii comerciale goale cu duiumul; aceeasi masa monetara sau chiar cu surplus daca este recirculata in economia interna si nu "exportata" duce la socuri procentuale de hiperintlatie la raft; pentru ca putem avea cazuri de aparitie oamenii / copii cerere pe o categorie de bunuri si disparitie din alta categorie -este o debalansare. 

    Oricum REAL ROMANIA PE TREND NU ARE INFLATIE IN RAPORT CU PUTEREA VENITURILOR: 

    Se da exemplu real si rapid de vizualizare: 

    La data... sa zicem 2000 cate venituri necesare economisire pentru 1 termopan... la data 2023 cate venituri necesare...? Cate kg de cartofi 1 termopan in 2000 cate astazi? Cate bunuri si servicii putea cumpara (cat si ce categorii / clase) un venit mediu net? 

    Pe lungul ciclurilor unor generatii intalnim asa: la data x venit net ca total in cos consum cumpara 1 2 bunuri, la data y cumpara 1 2 3 4 bunuri, la data z cumpara 1 2 3 4 5 6 7 8 bunuri; la data a cumpara 2345678; la data b cumpara 45678 la data b cumpara 1278 ... si tot asa... pana se ajunge iar la cosul de baza al generatiei ADICA LA COSUL MINIM DE SUPRAVIETUIRE demonstrat ISTORIC SI ISTORIC dupa fiecare prabusire de regim / tara /economie unde la data q cosul va cumpata iar 1 2 bunuri = asta inseamna inflatia reala in raport cu puterea veniturilor = de asta ii este frica real bancilor centrale si guvernelor! 

    Eu vad ca Romanii au castigat putere mare in cos consum; asa ca sa nu planga ca nu avem inca "inflatia generatiilor"! 

    Este inflatie data de disparitie capacitati vechi si bunuri vechi + panica consum ca nu exista ziua de maine. 

    Trendul de dobanda BNR ARATA CLAR IN FATA RISC DE DEFLATIE NU DE INFLATIE! 

    Chiar si IMOBILIARE IN GRAME AUR ARATA SOCURI DE DEFLATIE! 

    IMOBILIARELE ASTAZI SUNT CAZUTE IN GRAME AUR FAT DE INFLATIA din 2005; 

    Cand cosul de cumparaturi se intoarece iar la 1 2 produse pe ciclul sa stiti ca aia e inflatia! 

    Cant o sa isi permita oamenii doar morcovi + cartofi + ceapa aia e inflatia in raport cu venitul net; sau cand o sa se faca cheta sau "vecine da si mie o ceapa ca am uitat sa iau" - mai tine minte cineva asta? Sau "vechie ai sa imi dai si mie mixerul"?.. si multe alte comportamente sociale ce trageau la "unire sociala in saracie"... nu ca astazi "individualitate si aere de avutie". 

    Astazi de orgoliu - individualitate -prostie - invidie - avutie ... nu se mai bate la usa vecinului, nu mai socializeaza om cu om in scara blocului... Nuuuu astazi e cu avutie. 

    Vedem "maine" cum o sa fie... astept cozile la "catedrala" in disperare dupa "pomeni si coliva" . 

    s c cret 

    s c cret 

    1. Da, nuuu oamenii isi pun mult mai putine produse in cos. Pai inflatia la mancare cred ca s-a apropiat de 100% la majoritatea produselor de baza, pana si la cartofi, ceapa, morcovi, Lapte , unt oua, carne toate -su duble fata de 2021. Hartie igienica, detergenti, la fel duble.

      Eu vad ca oamenii isi pun mai putin in cos decat inainte. Normal ca ramai blocat cand mergi la magazin si vezi iar s-au scumpit frate, si poate mai tai din lista.  

      oamenii nu urmares pibul nominal si nu cer marir / proteste nominale de salarii in raport cu pibul nominal in sus ce arata clar profituri colosale in conturile unor institutii si baieti destetepti fara a se prinde saracimea. Saracimea se prinde cand vine din urma indexul de scumpire productie si baietii destepti ies pe tusa si asteapta sa cada iar economia ca sa intre iar in deflatie. Si uite asa se regleaza iar pierderile si cu index de scumprire industrial in sus si somaz bomba in sus = angajam fraieri iar pe venituri reale mici su cu putere de cumparare in cos consum la data n de 1 2 3 bunuri daca au noroc.

      Populatia romaniei trebuie sa iasa in strada si sa protesteze in an de alegeri!!! Cel putin sa ridice NOMINALUL daca nu REALUL REAL! 

      S c cret 

      "Realul Real" in contexul ridicare salarii la nivelul: " la data etc un cos consum cumpara 1 2 3 4 5 6 7 8 bunuri!"

      Nu venit real (in raport cu inflatia declarata). 

      s c cret 

    Doar politica monetara fara politica fiscala in acelasi sens, nu are mare efect. Plus ca, sa fim seriosi, cit de independent e BNR ?

    Deci gaura bugetara va fi acoperita din imprumuturi, care vor cintari din ce in ce mai greu in anii urmatori, si din inflatie. 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
danescu.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

23 Iul. 2024
Euro (EUR)Euro4.9729
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.5749
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.1357
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9082
Gram de aur (XAU)Gram de aur354.1460

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
roenergy.eu
rommedica.ro
aiiro.ro
oaer.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb