Abonament gratuit
Videoconferinţa “Afaceri în agricultură”Videoconferinţa “Afaceri în agricultură”
PREŢUL SĂNĂTĂŢII

Dinamica deficitului comercial arată că redresarea în "V" este o misiune imposibilă

Călin Rechea
Ziarul BURSA #Internaţional /


Călin Rechea

Au trecut doar câteva zile de când Standard & Poor's a anunţat menţinerea ratingului ţării noastre în ultima categorie investiţională, însă datele publicate de atunci arată că acest calificativ a intrat deja pe o traiectorie divergentă faţă de realitatea economică.

Cele mai recente, referitoare la comerţul exterior, arată o cădere masivă a exporturilor, până la cel mai redus nivel lunar din ultimii 10 ani, pe fondul unei scăderi puternice a importurilor (vezi graficul 1).

În aceste condiţii, deficitul comercial lunar din aprilie 2020 a crescut cu o rată anuală de 17,2%, până la 1,633 miliarde de euro, iar deficitul din primele patru luni ale anului curent a cres­cut cu o rată anuală de 19%, până la 6,09 miliarde de euro.

După cum se arată în comunicatul de presă de la INS, cele mai importante ponderi în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de maşinile şi echipamentele de transport (46,6% la export, respectiv 35,2% la import) şi alte produse manufacturate (30,6% la export, 29,6% la import).

În aceste condiţii, se poate aprecia că economia noastră are o structură deficitară, prin concentrarea în anumite segmente industriale, care nu permite redresarea rapidă în absenţa unei creşteri accelerate a exporturilor.

Din păcate, măsurile de relaxare şi repornire a activităţii pe plan intern vor avea mai mult un efect de stimulare a importurilor, mai ales dacă luăm în considerare şi deficitul semnificativ de la nivelul comerţului exterior cu produse agricole şi alimentare.

În raportul Standard & Poor's prin care se justifică menţinerea ratingului ţării noastre la BBB- se arată că deficitul de cont curent va creşte până la 4,8% din PIB în 2020, de la 4,6% în anul precedent, în condiţiile unei creşteri a deficitului comercial până la 8,2% din PIB, de la 7,8%.

Următorii doi ani vor înregistra o reducere a deficitului de cont curent până la 4,4%, dar pe fondul creşterii deficitului comercial până la 8,4% şi 8,6% din PIB, conform aşteptărilor agenţiei de rating.

Reducerea deficitului de cont curent ar trebui să fie determinată de "revenirea solidă a exporturilor în 2021", după cum se mai arată în raport, unde se subliniază că "deficitul de cont curent ridicat şi deteriorarea condiţiilor de finanţare pot exercita presiuni asupra monedei naţionale".

Lipsa unei baze realiste pentru "optimismul" agenţie de rating este ilustrată şi de aşteptările nerealiste privind evoluţia deficitului bugetar. Acesta ar trebui să revină la 4% din PIB în 2021 şi la 3% în următorii doi ani, după o creştere până la 8% în 2020, de la 4,3% din PIB în 2019.

În literatura de specialitate se arată că dacă deficitele fiscale nu sunt compensate de creşterea economisirii private în raport cu investiţiile private, atunci deficitul bugetar va conduce la deficite comerciale tot mai mari.

Pe fondul aşa-numitelor politici economice aplicate acum de autorităţile fiscale şi monetare, nu există niciun motiv să credem că vor apărea condiţiile necesare pentru intrarea deficitului fiscal şi de cont curent pe o traiectorie sustenabilă. Singura opţiune rămasă pentru corectarea acestor dezechilibre, brutală într-adevăr, este transformarea Băncii Naţionale în consiliu monetar, cu rolul unic de a menţine o cotaţie fixă a monedei naţionale faţă de o monedă de referinţă.

Dinamica şi structura deficitului comercial, pe fondul limitării severe a opţiunilor de finanţare a deficitului de cont curent, arată că redresarea în "V" a economiei noastre este o misiune imposibilă.

De unde ar putea să revină cererea pentru exporturi? Teoretic din UE, cel mai mare partener comercial al ţării nostre, cu o pondere de 71,9% din total exporturi şi 73% din total importuri.

Însă optimismul este foarte redus privind dinamica redresării economice din zona euro, conform ultimului sondaj de la Sentix. Aşteptările investitorilor arată că doar 50% din cădere recentă poate fi recuperată în următoarele 12 luni, în ciuda tuturor măsurilor de stimulare fiscală şi monetară. În cazul Germaniei se estimează un grad de recuperare de 64% în acelaşi interval de timp.

Cum arată acum situaţia schimburilor comerciale dintre Germania şi România? Conform ultimelor date oficiale de la Biroul Federal de Statistică (Destatis), exporturile Germaniei către ţara noastră au scăzut cu o rată anuală 36,2% în aprilie 2020, până la 849,4 milioane de euro, în timp ce importurile au scăzut cu o rată anuală de 52,2%, până la 650,3 milioane de euro (vezi graficul 2).

În aceste condiţii, deficitul comercial bilateral lunar a înregistrat o creştere anuală explozivă, de 85,5%, până la circa 200 de milioane de euro, de la circa 28,9 milioane în aprilie 2019.

Pentru cea mai mare economie a zonei euro luna aprilie 2020 a însemnat o cădere istorică a exporturilor, cu o rată anuală de 31,1%, cea mai mare din ultimii 70 de ani, pe fondul unei scăderi anuale de 21,6% a importurilor (vezi graficul 3).

Un declin anual mai mare al importurilor Germaniei, de 23,6%, a fost înregistrat în iulie 2009.

Excedentul comercial al Germaniei din aprilie 2020, de 3,5 miliarde de euro, a fost cel mai redus din decembrie 2000, în condiţiile în care exporturile către ţările din UE au scăzut cu o rată anuală de 34,8%, iar importurile cu o rată anuală de 30,1%.

Exporturile Germaniei către ţările UE care nu fac parte din zona euro au scăzut cu o rată anuală de 29,9% în aprilie 2020, iar importurile au scăzut cu o rată anuală de 32,9%.

Scăderi masive s-au înregistrat şi pentru schimburile comerciale ale Germaniei cu alţi parteneri importanţi ai ţării noastre, cum sunt Italia şi Franţa.

În cazul relaţiei bilaterale a Germaniei cu Franţa, exporturile au scăzut cu o rată anuală de 48,3%, iar în cazul Italiei declinul a fost de 40,1%, conform datelor de la Destatis, în timp ce exporturile către SUA au scăzut cu o rată anuală de 35,8%.

Toate aceste elemente arată că există o probabilitate extrem de ridicată pentru întârzieri semnificative ale redresării exporturilor ţării noastre, cu efecte deosebit de negative asupra leului.

Presiunile de depreciere asupra monedei naţionale pot depăşi foarte uşor aşteptările agenţiei de rating şi se pot situa dincolo de capacitatea de intervenţie pe piaţă a BNR, chiar şi pe fondul semnării acordului repo de 4,5 miliarde de euro cu Banca Centrală Europeană.

Reacţia în lanţ nici măcar nu mai are nevoie de catalizatori.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

PREŢUL SĂNĂTĂŢII

Videoconferinţa FONDURI EUROPENE
DTLAWYERS
BTPay
ADAMA

Curs valutar BNR

30 Oct. 2020
Euro (EUR)Euro4.8743
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1768
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5595
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.4111
Gram de aur (XAU)Gram de aur251.6793

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

syngenta
Cotaţii Emitenţi BVBCotaţii fonduri mutuale
14 Noiembrie - Noaptea Muzeelor
Legal Accelerators
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatservicii curatenie