DUMITRU CHISĂLIŢĂ, PREŞEDINTELE ASOCIAŢIEI ENERGIA INTELIGENTĂ:"Statul a avut o contribuţie majoră la creşterea preţurilor gazelor naturale"

M.G.
Ziarul BURSA #Miscellanea #Energie / 15 februarie

"Statul a avut o contribuţie majoră la creşterea preţurilor gazelor naturale"

"Speculaţiile traderilor pot fi împiedicate în primul şi primul rând prin afişarea marjei comerciale, în fiecare lună, pe factura transmisă consumatorilor", spune preşedintele AEI

Autorităţile publice, prin intervenţiile lor şi prin diversele acte normative implementate în ultimii doi ani, au avut o contribuţie majoră la creşterea preţurilor gazelor naturale, a afirmat, ieri, Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), într-o conferinţă de presă. Acesta a mai arătat că, pe lângă intervenţiile statului şi elementele internaţionale care au influenţat preţurile gazelor naturale, o altă contribuţie a venit din comportamentul furnizorilor care au ales să marcheze profituri prin revânzarea cantităţilor de gaze achiziţionate pentru clienţii consumatori casnici şi apoi să urmărească marcarea de noi profituri din măsurile de compensare aplicate de stat. Chisăliţă a mai vorbit şi despre re-reglementarea pieţei de energie electrică şi gaze naturale, despre care consideră că "nu se poate face pentru că nu mai există cantităţi libere de contract".

Chisăliţă a precizat: "Vedem tot mai multe personaje care vin pe la televizor şi îşi exprimă planurile măreţe de rezolvare a situaţiei (preţurilor mari ale produselor energetice). Pe concret, preţul mediu al gazelor marfă din România - conform datelor ANRE până la luna noiembrie 2021 (...) şi estimărilor noastre - a urmat din iunie 2020 un uşor trend descendent până în luna octombrie 2020, după care urmează această creştere a preţurilor până la momentul decembrie 2021, când avem de-a face cu o corecţie datorită plafonării şi compensării. Altfel curba preţurilor ar fi fost mai sus. (...) Statul, prin diverse acte normative şi diverse măsuri a intervenit direct sau indirect în piaţă şi a avut o contribuţie majoră asupra preţurilor la gaze. Principala intervenţie a fost GRP-ul (gas release programme - n.r.) care a fost dat în iunie 2020 şi care şi-a văzut prima influenţă atunci când practic au trebuit să se încheie contractele, în octombrie 2020, şi când practic a existat o diferenţă falsă între cerere şi ofertă şi a fost momentul în care preţul gazelor a început să crească. Vedem că la fiecare nouă contractare masivă - în România sunt 2 momente în care se contractează gaze naturale pentru consumatorii finali, în luna octombrie şi aprilie - preţul din păcate a continuat să crească. De asemenea, exportul masiv care s-a făcut în special în anul 2020 şi importul ulterior pentru a compensa... S-au exportat circa 0,9 miliarde de metri cubi şi s-au importat în acelaşi an 1,1 miliarde metri cubi, diferenţa între exporturile şi importurile făcute fiind de 12%. De asemenea a existat în toată această perioadă o întârziere foarte mare în ceea ce înseamnă publicarea preţurilor medii, aspect care din punctul meu de vedere s-a dorit să fie ţinut discret, necontrolat tocmai pentru a exista posibilitatea să se întâmple ceea ce s-a întâmplat. De asemenea, alt moment important a fost momentul în care s-a plafonat preţul gazelor naturale, (...) iar în decurs de o săptămână practic ofertele de pe comparatorul ANRE s-au dublat în piaţă".

Specialistul a explicat că a existat şi un moment de panică al furnizorilor care s-a manifestat începând cu august 2021, moment în care orice cantitate de gaze de pe piaţă era cumpărată imediat.

"Statul a avut o contribuţie majoră la creşterea preţurilor gazelor naturale"

Totodată, potrivit lui Dumitru Chisăliţă, majorarea continuă a preţurilor după revânzarea cantităţile contractate anterior a reprezentat justificarea furnizorilor pentru majorarea preţurilor la clienţi.

"Trebuie să remarcăm momentul de inflexiune creat de ceea ce s-a întâmplat pe piaţa internaţională. Acesta s-a întâmplat în vara anului trecut: preţurile au început să crească din iulie 2021 şi s-au accentuat către noiembrie, după aceea panta determinată de evoluţia internaţională a scăzut pentru că în România au scăzut foarte mult preţul gazelor de import începând cu luna noiembrie 2021. De asemenea a existat şi un element denumit panica furnizorilor care s-a manifestat începând cu august 2021 când practic orice apărea pe piaţă era foarte rapid vândut, aspect care a determinat o creştere rapidă a preţului gazelor naturale, plus specula furnizorilor. (...) Au existat furnizori care în momentul în care s-a auzit informaţia - sau chiar înainte - că va exista această plafonare... Furnizori care au avut de exemplu 100.000 de MWh pe an pentru portofoliul de clienţi, care şi-au achiziţionat aceste gaze naturale, mă refer la acei furnizori cu portofoliu fix, care din aprilie şi-au achiziţionat gazele pe 1 an de zile cu un preţ mediu lunar de achiziţie conform ANRE de 73,61 lei, iar în situaţia în care îşi puneau un 2% ţinând seama de toate taxele şi tarifele preţul de vânzare ar fi trebuit să fie undeva în zona de 132 de lei per MW. Ar fi fost un profit estimat de circa 22.580 de lei. Luând în considerare că preţul a crescut aşa cum am văzut consider că orice furnizor ar fi avut tendinţa să-şi crească preţul şi probabil că şi-ar fi mărit preţul cam cu 30%. Acest 30% l-am luat plecând de la preţul cu care au mărit gazul natural principalii furnizori de gaze de pe piaţa pentru consumatorii casnici. (...) În momentul în care s-a auzit de plafonare unii furnizori au vândut o parte din gazele pe care le-au avut, unii chiar jumătate şi au marcat un profit foarte frumos. Au fost gaze care s-au vândut cu 300-400 de lei, chiar 500 de lei. În acelaşi timp acei furnizori au rămas fără gaze naturale, care au trebuit apoi să fie achiziţionate la preţuri mari din piaţă în special în luna octombrie 2021. Au fost preţuri în piaţă atunci de 550 de lei per MW. Acest element le-a dat justificarea furnizorilor să crească preţul la clienţii finali, ei practic câştigând pe de o parte din faptul că au rămas pe un termen lung cu preţ mult mai mare decât ar fi avut în situaţia în care n-ar fi existat plafonarea, dar în acelaşi timp şi-au mărit foarte mult şi portofoliul de preţ mediu, respectiv şi-au mărit foarte mult baza pe care o să o solicite de la stat, returnarea unor sume mai mari de bani de la stat. Dacă ar fi rămas la acest 30% nu ar fi primit nimic pentru că era sub nivelul de plafonare, astfel prin vânzarea unei părţi din gazele pe care le-au avut au justificat şi justifică în momentul de faţă primirea de bani de la stat. (...) După apariţia celei de-a doua metodă de plafonare/compensare, aplicabilă de la 1 februarie, din calculele noastre a rezultat o scădere de circa 11% a preţului", a explicat Chisăliţă.

"Statul a avut o contribuţie majoră la creşterea preţurilor gazelor naturale"

Preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentp a solicitat să se facă şi la gaze naturale, aşa cum este la energie electrică, distincţie între activităţile de furnizare en detail şi trading. Potrivit acestuia, speculaţiile traderilor pot fi împiedicate în primul rând prin afişarea marjei comerciale, în fiecare lună, pe factura transmisă consumatorilor.

"Activitatea se poate separa, pentru că şi una şi alta este activitate licenţiată. ANRE licenţiază acele societăţi comerciale care doresc să desfăşoare anumite activităţi. (...) Nu (este normal) să fie aceiaşi licenţă pentru acelaşi furnizor, să meargă să cumpere gaze naturale pentru clienţii casnici, la nişte preţuri poate bune la un moment dat, şi apoi să se gândească după câteva luni să ia acele gaze şi să le fructifice ca şi trader şi apoi să fie nevoit să cumpere alte gaze din piaţă, marcând nişte profituri care sunt anormale. Dacă fac o licenţă pentru o societate pe furnizare şi o altă licenţă pe o societate pe trading înseamnă că nu o să ajung niciodată în situaţia asta de a mă folosi de nişte gaze achiziţionate ca furnizor pentru en detail pentru a le fructifica ca trader. (...) Speculaţiile traderilor pot fi împiedicate în primul şi primul rând prin afişarea marjei comerciale (în fiecare lună, pe factură). Este o modalitate foarte simplă. Dacă spune că are între 0% şi 10% şi ulterior vinde în luna respectivă cu un profit mai mare, orice eventuale controale - sau se pot obliga să afişeze marjele procentuale de profit - pot să identifice că el nu şi-a respectat promisiunea făcută în raport cu consumatorii. (...) Este nevoie de o abordare mult mai dinamică a organelor noastre de control. Organele noastre de control sunt reactive: fie vine cineva la televizor şi le zice să meargă să controleze, fie sunt sesizate şi merg la control. Dar există posibilitatea ca aceste organe de control să fie proactive. (...) La noi, din păcate, deşi ştim că sunt furnizori în piaţa de gaze şi energie care au comportament abuziv, nu se întâmplă nimic. Orice furnizor care este lăsat să desfăşoare activităţi speculative nu face decât să atragă şi alţi furnizori şi aşa ne stricăm şi ne-am stricat piaţa în ultimii 3 ani de zile din cauza unor furnizori care au intrat pe piaţa de energie şi gaze naturale doar în scop speculativ, neavând niciun interes să rămână pe termen lung în această piaţă", a mai afirmat Chisăliţă.

Acesta a arătat că românii nu plătesc cele mai scumpe gaze din UE.

Chisăliţă: "Nu se poate face o reglementare de la 1 aprilie a pieţei de gaze şi electricitate, pentru că nu mai există cantităţi libere de contract, nu prea mai ai ce reglementa. Anularea contractelor ar fi complicată şi periculoasă"

Potrivit lui Dumitru Chisăliţă, o reîntoarcere la piaţa reglementată de energie şi gaze este foarte complicată şi periculoasă, pentru că ar însemna anularea contractelor care sunt acum în derulare, plata unor penalităţi către Uniunea Europeană, îngheţarea investiţiilor şi creşterea importurilor.

"Nu se poate face o reglementare de la 1 aprilie a pieţei de gaze şi electricitate pentru că nu mai există cantităţi libere de contract, ca atare nu prea mai ai ce reglementa. Ai putea să forţezi lucrurile să anulezi nişte contracte, ceea ce este foarte complicat şi foarte periculos", a explicat Chisăliţă.

În acelaşi timp, potrivit acestuia, o reglementare ar putea determina o serie de efecte negative în lanţ, precum declanşarea unor infringementuri din partea Comisiei Europene în urma cărora România va plăti penalităţi, precum şi îngheţarea investiţiilor.

"Reglementarea pieţei va determina creşterea importurilor de gaze, pe fondul depletării zăcămintelor existente şi al creşterii consumului care se aşteaptă în România şi ca urmare a scăderii investiţiilor care se vor face în România. Totodată, preţuri mici la gazul intern înseamnă exporturi mari de gaze naturale. Dacă am vrea să interzicem exporturile am ajunge la un alt infringement, la alte probleme. În plus, proiectele de eficienţă energetică nu vor mai fi rentabile, pentru că nimeni nu va mai fi interesat să-şi eficientizeze consumul şi să-şi diminueze costurile cu energia", a mai spus Chisăliţă.

"Statul a avut o contribuţie majoră la creşterea preţurilor gazelor naturale"

În acest context, Asociaţia Energia Inteligentă propune câteva măsuri urgente de reducere a preţurilor: reglementarea pentru 12 luni a marjei de profit lunare la nivelul furnizorilor şi producătorilor de energie, ceea ce va reduce preţurile de achiziţie şi vânzare gaze naturale, atât pentru contractele în derulare, cât şi pentru contractele noi încheiate; eliminarea pentru 12 luni a TVA şi a accizelor, ceea ce va reduce preţurile de vânzare gaze naturale, atât pentru contractele în derulare, cât şi pentru contractele noi încheiate; suspendarea Gas Release Program şi regândirea acestuia sub forma unor Best Practice, obligatorii a fi realizate la nivelul fiecărui producător pentru a creşte lichiditatea pieţei româneşti - va elimina un fals deficit de gaze în piaţă şi va contribui la reducerea preţurilor de achiziţie.

În plus, aria de aplicare a legii consumatorilor vulnerabili ar trebui să crească, astfel încât mai multe persoane să fie protejate. De asemenea, este nevoie de controale la furnizori pentru a preveni şi depista măsurile abuzive din piaţă pe care unii dintre aceştia le practică în raport cu consumatorii.

În paralel, trebuie luate măsuri de asigurare a funcţionării pieţei de energie: impunerea unui nou model de impozitare progresist al supraprofiturilor furnizorilor şi producătorilor, dar cu scopul unic de a reduce nivelul preţului şi nu de a colecta bani la bugetul de stat, precum şi impunerea obligativităţii de indicare pe facturi a marjei comerciale practicate de furnizori în contracte.

"Statul a avut o contribuţie majoră la creşterea preţurilor gazelor naturale"

AEI mai propune, de asemenea, aplicarea modelului pentru aplatizarea vârfurilor de cost din perioadele de iarnă cu transferul costurilor în perioada caldă. ANRE şi operatorii bursieri ar trebui totodată să publice rapoarte săptămânale şi lunare, publicate până cel mai târziu a treia zi din săptămâna următoare şi a cincea zi din luna următoare privind preţurile medii săptămânale/lunare pentru diversele tipuri de produse din energie. Totodată, este nevoie de măsuri de stimulare a reducerii pierderilor de energie şi creşterii eficienţei energetice la operatori şi consumatori, dar şi de separarea activităţii de trading de cea de furnizare, sub aspectul acţionariatului, contabilităţii şi managementului.

Chisăliţă: "Dacă am fi avut gazele din Marea Neagră, conform planului din 2018, în 2021 am fi avut un excedent de până în 1 miliard de metri cubi"

Specialistul a mai declarat că dacă am fi avut gazele din Marea Neagră, conform planului din 2018, în 2021 am fi avut un excedent de până în 1 miliard de metri cubi de gaze naturale.

Chisăliţă a precizat: "Dacă am fi avut gazele din Marea Neagră: conform planului care exista în 2018, în 2021, faţă de consumul anual pe care l-a avut România, am fi avut excedent de până 1 miliard de metri cubi. 1 miliard de metri cubi la un preţ de 200 de dolari ar fi fost 2 miliarde de dolari care ar fi intrat în România. În acelaşi timp, o astfel de supraofertă nu ar fi adus în primul şi primul rând importurile. Neaducând importurile nu am fi avut această curbă de creştere care s-a întâmplat undeva în lunile august-septembrie-octombrie ca urmare a influenţelor internaţionale. Nu am fi avut panica furnizorilor pe această zonă, nu am fi avut exportul şi importul de gaze din anul 2020. Nu am fi avut o serie din aceste elemente de influenţă a preţului şi asta înseamnă că trendul nu ar fi fost la fel de mare. Ar fi existat o creştere a preţului, dar cu siguranţă probabil această creştere ar fi mers pe un alt trend".

Totodată, Chisăliţă a declarat că problema din piaţă nu este legată de lipsa mai multor producători de gaze, ci de derapajele care există în România.

"În România toată lumea spune că nu există piaţă, pentru că avem numai doi producători. Dar dacă ne uităm în jumătate din ţările europene nu există niciun producător. Problema nu este legată de producători, ci de a bloca derapajele care există şi care în România au fost imense, mai ales în ultimii doi ani de zile. Odată cu această corecţie o să vedem că lucrurile se pot îndrepta. (...) Preţul din piaţa reglementată, în ultimii 20 de ani, între 1999 şi 2020, a fost mereu mai mare decât preţul din piaţa liberă. Asta spune foarte mult şi din păcate, aşa cum plafonarea în România a fost dorită de furnizori, şi reglementarea în România este dorită mai mult de unii furnizori decât de consumatori. Sunt aruncate în spaţiul public nişte clişee care arată foarte bine şi conduc la un istoric care nu este neapărat bine-cunoscut, dar în fapt cei care în general beneficiază din reglementare şi din haos sunt furnizorii", a afirmat preşedintele AEI.

Opinia Cititorului ( 1 )

  1. CÂȚva BĂIEȚI DEȘTEPȚI DIN STAT - care urmăresc pleașcă - AU ÎNFIINȚAT STRUȚO- CĂMILA : 90 % COMUNISTĂ + 10% CAPITALISTĂ. NU SE VEDE FĂRĂ OCHELARI CUANTICI MĂRIMEA PLEȘTII.

Pe scurt

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Conferinţa “Energia 2022”
Apanova
BTPay
Electromagnetica
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

06 Oct. 2022
Euro (EUR)Euro4.9366
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.9920
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.0780
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6319
Gram de aur (XAU)Gram de aur275.3180

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

solarenergy-expo.ro
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
thediplomat.ro
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro