EDIŢIE SPECIALĂ DEDICATĂ ZILEI NAŢIONALE A ROMÂNIEI - ÎNTÂI DECEMBRIE1 Decembrie al celorlalţi

Cătălin Avramescu
Ziarul BURSA #Editorial / 01 decembrie 2020

Cătălin Avramescu

Ziua de 1 Decembrie a devenit sărbătoare naţională la 1 August 1990. Este bine să ne amintim acest lucru. Regimul autoritar al lui Ion Iliescu tocmai ce dezlănţuise prăpădul pe străzile Capitalei, aducând minerii care au devastat Universitatea şi sediile partidelor istorice.

Alegerea zilei de 1 Decembrie a fost, pentru activiştii FSN, tot un prilej de a se răfui cu suporterii democraţiei. Într-un articol publicat în 2006, istoricul Zoe Petre aminteşte că dezbaterile cu privire care au dus la această decizie s-au lăsat cu scandal în noul Parlament, cel ales în "Duminica Orbului". Opoziţia a susţinut atunci proclamarea zilei de 16 Decembrie, când a izbucnit revolta de la Timi­şoara, sau 22 Decembrie, când a căzut regimul lui Ceauşescu. Problema era că feseniştii erau deranjaţi de caracterul anti-comunist al "evenimentelor" de la Timişoara sau Bucureşti. La prima festivitate publică, de la Alba Iulia, feseniştii l-au huiduit pe Corneliu Coposu.

Într-un alt articol, din 2008, alt istoric, Florin Ţurcanu, aminteşte că istoriografia comunistă a lucrat, din greu, la conturarea imaginii zilei de 1 Decembrie. Era situată convenabil în calendar pentru a substitui sărbătorirea zilei de 7 Noiembrie, când, aşa cum susţinuseră până atunci, avusese loc "Marea Revoluţie din Octombrie". În imagologia oficială a regimului Ceauşescu, ziua de 1 Decembrie mai avea şi alt rol: acela de a reduce la tăcere discuţiile despre 11 Noiembrie, Ziua Armistiţiului. A rezultat un 1 Decembrie curios, în care Primul Război Mondial nu avea decât o semnificaţie marginală.

Dar oricât s-ar strădui apostolii neo-ceauşismului, Primul Război Mondial este creuzetul Unirii din 1918. Unul dintre momentele importante în discuţia noastră a fost ziua de 8 Ianuarie 1918, când preşedintele Wilson a rostit, în Congres, celebrul discurs al celor "14 puncte", cu privire la condiţiile păcii.

Este momentul, aşadar, să vedem cum arată 1 Decembrie şi din pers­pectiva altora. Tot pe 1 Decembrie a fost proclamat şi Regatul Iugoslaviei. Acesta pusese ochii pe Banat. Trupele sârbeşti au ocupat Timişoara, impunând un regim brutal. Acesta s-a sfârşit prin intervenţia generalului Berthelot şi sosirea trupelor franceze, în ianuarie 1919. La scurtă vreme după aceea Banatul va fi împărţit între Regatul României şi Regatul Iugoslaviei, cel din urmă anexând circa o treime din teritoriul ţinutului. Circa 80.000 de români au rămas în partea sârbească şi circa 50.000 de sârbi şi croaţi în partea românească.

În Decembrie 1918 au avut loc şi alte două "adunări naţionale", ca răs­puns la adunarea de la Alba-Iulia. Pe 15 Decembrie, germanii din Transilvania şi Banat au aprobat, la Mediaş, ideea unirii cu România. Pe 22 Decembrie însă, o adunare a maghiarilor organizată a Cluj, a susţinut loialitatea faţă de Ungaria.

1 Decembrie 1918 este ziua când Islanda a devenit independentă de Danemarca. Ţara a rămas însă legată de Danemarca într-o "uniune personală", regele danez fiind proclamat şi rege al Islandei. Insula din Atlantic va juca apoi un rol important în cel de-Al Doilea Război Mondial, ca bază de operaţiuni anti-submarine pentru anglo-americani.

La 1 Decembrie 1918 a început şi ocupaţia regiunii Rinului de către Aliaţi. Franţa a susţinut, cu fermitate, această măsură, pentru a-şi garanta securitatea împotriva unui eventual atac din direcţia Germaniei. Unul dintre rezultate, însă, a fost că regimul de ocupaţie a devenit o ţintă favorită a naţionaliştilor germani. Propaganda naţional-socialistă, în special, a lansat tema "Ruşinii negre" (Die schwarze Schande), acuzând trupele coloniale franceze de masacre şi violuri. Pentru că memoria istorică este scurtă, trebuie amintit că unul dintre cei mai vizibili suporteri ai discursului despre atrocităţile soldaţilor negri din Rhineland a fost Edmund Morel, un politician britanic de Stânga, membru al partidului Laburist.

În întreaga lume, 1918 a stat sub semnul "gripei spaniole". Primul semn al pandemiei a fost detectat în Martie. Dezastrul începe însă din Noiembrie, când celebrările publice masive ale Armistiţiului şi agitaţia politică au dus la infectări în masă. În scurtă vreme, începe circul şi în România. Opoziţia socialistă şi conservatoare acuză fraude şi refuză să participe în alegeri, apar fake-news despre cum boala poate fi tratată cu ţuică, toţi se plâng de lipsa medicamentelor şi de gunoaiele din Bucureşti. Vi se pare cunoscut?..

Sfârşitul lui 1918 a fost şi anul în care femeile (peste 30 de ani) au votat pentru prima dată în Marea Britanie. Şi prima dată când o femeie a fost aleasă în Parlamentul din Westminster. Înainte ca din tribuna feministă să se audă strigăte de bucurie, să spunem că respectiva (Constance Markievicz) a fost aleasă pe o platformă separatistă, a naţionaliştilor irlandezi. Femeia avea principii, pe care le transmitea suratelor sale: "Îmbracă-te cu fustă scurtă, bocanci, lasă-ţi bijuteriile în bancă şi cumpără un revolver!".

DIN ACEEAŞI SECŢIUNE

Editorial

Citeşte toate articolele din Editorial

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

BTPay

Curs valutar BNR

19 Ian. 2021
Euro (EUR)Euro4.8742
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0186
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5297
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.4736
Gram de aur (XAU)Gram de aur238.3750

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

The Diplomat-Bucharest Awards Gala 2021
Video

ENGLISH SECTION

more articles

Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro