Eurasia visează la autonomie financiară, dar rămâne captivă intereselor naţionale

Summitul Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai (SCO), care s-a desfăşurat în Kârgâzstan, nu a adus consensul dorit de Vladimir Putin - preşedintele Federaţiei Ruse şi de Aleksander Lukaşenko - preşedintele Belarus, pentru transformarea Băncii de Dezvoltare a SCO într-o instituţie funcţională. Deşi decizia politică privind înfiinţarea băncii fusese luată la summitul anterior care s-a desfăşurat la Tianjin (China) în 1 septembrie 2025, la evenimentul de ieri liderii celor zece state membre ale organizaţiei nu s-au înţeles cu privire la mecanismele necesare operaţionalizării acestei instituţii financiare internaţionale, dar au stabilit că negocierile asupra elementelor esenţiale vor continua.

Vladimir Putin a susţinut explicit opreaţionalizarea Băncii de Dezvoltare SCO şi a spus că aceasta ar trebui să fie cât mai independentă de sistemele financiare ale statelor care utilizează instrumentele economice pentru presiune politică. El a adăugat un număr foarte important: în tranzacţiile Rusiei cu statele SCO, peste 98% dintre decontări sunt deja realizate în monede naţionale. Mai mult, potrivit liderului de la Kremlin, comerţul Rusiei cu statele SCO a depăşit 400 miliarde dolari în 2025. Potrivit datelor prezentate la summit, valoarea schimburilor comerciale de anul trecut dintre cele zece state s-a ridicat la 1000 miliarde dolari.

Alexander Lukaşenko a cerut, la rândul său, accelerarea constituirii Băncii de Dezvoltare SCO şi creşterea ponderii monedelor naţionale în tranzacţiile dintre membri, legând explicit banca de „suveranitatea financiară” a spaţiului SCO.

Kassym-Jomart Tokayev, preşedintele Kazahstanului s-a oferit ca ţara sa să găzduiască sediul viitoarei Bănci de Dezvoltare SCO, dacă membrii ajung la consens. El a propus ca banca să finanţeze în primul rând infrastructură, tehnologie şi proiecte industriale.

Blocajul în operaţionalizarea Băncii de Dezvoltare SCO nu înseamnă că proiectul va fi abandonat, ci dimpotrivă. În mai 2026, miniştrii de finanţe şi guvernatorii băncilor centrale din statele SCO au constatat progrese în consultările privind banca şi au convenit continuarea lucrărilor pentru dezvoltarea infrastructurii financiare a organizaţiei. Discuţiile au vizat inclusiv extinderea folosirii monedelor naţionale în decontările reciproce. La sfârşitul lui iunie, a patra rundă de consultări privind Banca de Dezvoltare, organizată la Shenzhen sub copreşedinţia Chinei şi Kârgâzstanului, a reunit delegaţi din 28 de ţări şi Secretariatul SCO. Negociatorii au continuat discuţiile asupra elementelor-cheie ale băncii şi asupra planului de lucru pentru etapele următoare, confirmând implicit că instituţia există încă mai degrabă ca proiect politic decât ca realitate financiară.

• Foaie de parcurs pe trei ani pentru operaţionalizarea Băncii de Dezvoltare

Kârgâzstanul a dezvăluit încă din primăvară cât de complicat este procesul. A fost creat un secretariat temporar şi o foaie de parcurs pe trei ani, iar oficialii de la Bişkek estimau că negocierile vor continua aproximativ doi ani. La acel moment se discuta mandatul, structura de conducere şi procedurile operaţionale, fără să fi fost stabilită nici măcar dimensiunea capitalului autorizat.

Tocmai aici se vede diferenţa dintre retorica geopolitică şi dificultatea construcţiei instituţionale. O bancă multilaterală nu înseamnă doar un sediu şi un capital iniţial. Statele trebuie să se înţeleagă asupra contribuţiilor la capital, ponderii voturilor, dreptului de veto, conducerii, criteriilor de acordare a creditelor, monedelor utilizate, ratingului instituţiei şi, inevitabil, asupra raportului dintre China - gigantul economic al organizaţiei - şi ceilalţi membri. În interiorul SCO se află economii şi regimuri monetare radical diferite, de la China şi India până la Rusia, Iran, Belarus, Pakistan şi republicile central-asiatice. Să construieşti o instituţie financiară comună pentru toate acestea este incomparabil mai dificil decât adoptarea unei declaraţii politice despre multipolaritate.

Miza explică însă insistenţa Moscovei şi Minskului. Pentru Rusia şi Belarus, confruntate cu sancţiuni occidentale şi restricţii asupra accesului la infrastructurile financiare internaţionale, dezvoltarea unor mecanisme financiare alternative nu este o chestiune teoretică, ci una strategică. Pentru China, o asemenea instituţie ar putea completa arsenalul deja existent - Asian Infrastructure Investment Bank, New Development Bank a BRICS, Belt and Road Initiative şi sistemul chinez de plăţi transfrontaliere CIPS - fără ca Beijingul să fie obligat să transforme yuanul într-o monedă complet convertibilă.

Pentru statele mai mici din Asia Centrală, ecuaţia este diferită. Ele văd în bancă o posibilă sursă de finanţare pentru infrastructură, energie, transport şi proiecte transfrontaliere, dar trebuie simultan să evite transformarea instituţiei într-un instrument dominat exclusiv de Beijing sau Moscova. Kârgâzstanul a explicat explicit că viitoarea bancă ar putea finanţa proiecte transnaţionale de mare amploare şi infrastructură în condiţii mai avantajoase.

Numai că autorităţile de la Beijing construiesc deja, bilateral, infrastructura financiară care poate alimenta acest sistem, iar acest fapt a reieşit dintre întâlnirea lliderilor chinezi şi din Kârgâzstan, care a avut loc în cadrul summitului SCO.

Astfel, potrivit presei din China, din Kârgâzstan şi din Azerbaidjan, Xi Jinping şi Sadyr Japarov au convenit sprijinirea băncilor kârgâze eligibile pentru conectarea la CIPS - Cross-Border Interbank Payment System al Chinei - şi extinderea utilizării monedelor locale în comerţul şi investiţiile bilaterale. K-News confirmă şi semnarea unui acord privind deservirea participanţilor la sistemul transfrontalier de plăţi interbancare pentru coridoarele comerciale eurasiatice. Aceasta nu înseamnă că SCO a creat un sistem financiar alternativ complet la dolar. Ar fi exagerat să spunem asta. Dar piesele instituţionale încep să fie aşezate.

Procesul este însă real, atât timp cît părţile au discutat elementele-cheie ale viitoarei instituţii şi au decis continuarea negocierilor.

• Conflictul din Ucraina, omis din declaraţia finală a summitului

Tot ieri, liderii celor zece state membre ale Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai - China, Rusia, India, Iran, Pakistan, Kazahstan, Kârgâzstan, Belarus, Tadjikistan şi Uzbekistan - au adoptat Declaraţia finală a summitului, document politic care stabileşte poziţiile comune ale organizaţiei privind ordinea internaţională, securitatea, conflictele regionale şi cooperarea economică.

Textul documentului publicat integral de agenţia TASS arată că sistemul internaţional traversează transformări geopolitice, economice şi tehnologice majore, pe fondul conflictelor, problemelor energetice şi alimentare, instabilităţii pieţelor şi schimbărilor climatice. De aceea, statele SCO susţin formarea unei ordini internaţionale multipolare şi reformarea sistemului de guvernanţă globală astfel încât statele să participe în condiţii mai echitabile la procesul internaţional de decizie.

Organizaţia îşi reafirmă sprijinul pentru Carta ONU, suveranitatea şi integritatea teritorială a statelor, neintervenţia în afacerile interne şi soluţionarea politică şi diplomatică a conflictelor. SCO se defineşte în continuare ca organizaţie care nu reprezintă un bloc politico-militar şi nu este îndreptată împotriva altor state.

Unul dintre cele mai importante elemente ale Declaraţiei este absenţa războiului din Ucraina. Conflictul nu este menţionat în documentul final, deşi Vladimir Putin şi Narendra Modi au discutat problema în timpul summitului, iar premierul indian a pledat pentru încetarea războiului şi pentru o soluţie de pace. Absenţa Ucrainei indică lipsa unei poziţii comune a celor zece membri asupra conflictului.

Iranul este, în schimb, menţionat explicit. Statele SCO îşi exprimă îngrijorarea faţă de situaţia din Orientul Mijlociu şi din jurul Iranului şi susţin suveranitatea şi integritatea teritorială a statului iranian. SCO susţine soluţionarea politică şi diplomatică a crizei iraniene şi respinge utilizarea forţei în relaţiile internaţionale în afara cadrului prevăzut de dreptul internaţional.

Declaraţia conţine şi o poziţie economică importantă: statele SCO se opun măsurilor economice coercitive unilaterale considerate incompatibile cu Carta ONU, dreptul internaţional şi regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului. Poziţia priveşte direct Rusia, Iranul şi Belarusul, aflate sub sancţiuni occidentale extinse, dar are relevanţă şi pentru China, confruntată cu restricţii comerciale şi tehnologice impuse în special de Statele Unite.

Statele membre susţin reformarea sistemului global de guvernanţă economică şi menţinerea unui sistem comercial multilateral deschis, transparent, echitabil, incluziv şi nediscriminatoriu. Declaraţia susţine accesul echitabil la pieţe şi menţinerea tratamentului special şi diferenţiat acordat ţărilor în curs de dezvoltare. SCO îşi reafirmă Strategia de dezvoltare economică până în 2030 şi urmăreşte creşterea comerţului dintre statele membre, reducerea dezechilibrelor comerciale şi consolidarea lanţurilor regionale de producţie şi aprovizionare.

Organizaţia susţine dezvoltarea cooperării financiare şi economice şi reducerea vulnerabilităţilor generate de măsurile economice unilaterale. Acest obiectiv se suprapune peste extinderea utilizării monedelor naţionale în comerţul dintre unele state membre şi dezvoltarea unor infrastructuri financiare alternative.

• India se opune realizării proiectului Belt and Road Initiative

Potrivit documentului citat, Belarus, Iran, Kazahstan, Kârgâzstan, Pakistan, Rusia, Tadjikistan şi Uzbekistan îşi reafirmă sprijinul pentru Belt and Road Initiative şi pentru conectarea acesteia cu alte proiecte economice regionale, inclusiv Uniunea Economică Eurasiatică. După cum se poate observa, India nu figurează printre statele care susţin Belt and Road Initiative. Poziţia confirmă refuzul New Delhi de a legitima proiectul strategic chinez, deşi India continuă să participe la SCO şi să susţină dezvoltarea conectivităţii eurasiatice prin alte proiecte.

Declaraţia adoptată ieri acordă o importanţă majoră infrastructurii de transport şi dezvoltării coridoarelor comerciale dintre statele membre. SCO urmăreşte îmbunătăţirea conectivităţii, a infrastructurii logistice şi a rutelor comerciale eurasiatice. Această orientare este completată de Planul de acţiune pentru dezvoltarea porturilor şi centrelor logistice ale statelor SCO pentru perioada 2026-2030, adoptat separat la summit.

Proiectele relevante pentru această strategie includ Belt and Road Initiative, calea ferată China-Kârgâzstan-Uzbekistan, International North-South Transport Corridor, rutele transcaspice şi infrastructura care leagă China şi Asia Centrală de Pakistan şi Oceanul Indian. Pentru China, aceste coridoare diversifică rutele comerciale către Asia Centrală, Orientul Mijlociu şi Europa. Pentru Rusia şi Iran, dezvoltarea rutelor terestre oferă alternative comerciale importante în condiţiile sancţiunilor occidentale. Pentru statele Asiei Centrale, coridoarele pot genera investiţii, venituri din tranzit şi acces la mai multe pieţe.

Energia reprezintă un alt domeniu important al cooperării. Declaraţia menţionează securitatea energetică, iar summitul a adoptat separat două documente privind eficienţa energetică şi cooperarea dintre sistemele energetice ale statelor membre. SCO reuneşte mari producători de petrol şi gaze - Rusia, Iran şi Kazahstan - şi doi dintre cei mai mari consumatori mondiali de energie, China şi India.

Organizaţia acordă atenţie şi securităţii alimentare şi stabilităţii lanţurilor de aprovizionare, considerate componente ale securităţii economice.

În domeniul tehnologic, Declaraţia identifică transformarea digitală şi dezvoltarea tehnologică printre factorii majori care modifică economia mondială. Separat, summitul a adoptat documente privind inteligenţa artificială, centrele regionale de date şi capacităţile de calcul.

Statele membre au aprobat şi cooperarea în domeniul securităţii informaţionale. Planul SCO pentru securitatea internaţională a informaţiei acoperă perioada 2026-2028.

Declaraţia acordă un rol important luptei împotriva terorismului, separatismului, extremismului, criminalităţii transfrontaliere şi traficului de droguri. Summitul a aprobat separat crearea şi funcţionarea unor structuri SCO pentru combaterea ameninţărilor de securitate şi a traficului de droguri.

În esenţă, textul documentului semnat ieri de liderii celor zece state membre ale SCO arată că ei doresc ca regiunea Eurasiei să aibă autonomie economică, financiară, energetică, tehnologică şi logistică mai mare, bazată pe dezvoltarea comerţului regional, infrastructurii proprii şi cooperării dintre state care nu au însă o politică externă comună şi nici aceleaşi interese strategice.