Forvis Mazars a lansat studiul CEE Strategic resilience in banking: outlook 2025

Forvis Mazars a lansat studiul CEE Strategic resilience in banking: outlook 2025, o analiză amplă care evidenţiază modul în care băncile din Europa Centrală şi de Est (ECE) au combinat profitabilitatea, capitalizarea solidă şi digitalizarea accelerată pentru a deveni actori-cheie în peisajul financiar european, conform unui comunicat de presă remis redacţiei, din partea Forvis Mazars in Romania.

Potrivit comunicatului, sunt acoperite şase pieţe-cheie, anume Croaţia, Cehia, Ungaria, Polonia, România şi Slovacia, iar studiul oferă o imagine de ansamblu asupra evoluţiei sectorului, bazată pe date, analize de reglementare şi tendinţe în transformarea digitală.

Între 2021 şi 2024, este transmis în comunicat, activele totale ale sectorului bancar din aceste economii au crescut cu 18%, ajungând la aproape 1,2 miliarde de euro. Marja netă a dobânzii a fost, mai este precizat în sursa citată, în medie, de 3,2% la nivel regional, iar ratele de adecvare a capitalului s-au menţinut constant peste 20%, cu mult peste pragurile stabilite de Uniunea Europeană.

România a înregistrat cea mai ridicată rată de adecvare a capitalului din regiune, de 24,9%, urmată îndeaproape de Croaţia şi Polonia, confirmând nivelul solid al rezervelor de capital ale instituţiilor din Europa Centrală şi de Est, a mai transmis Forviz Mazars.

Răzvan Butucaru, Partener, Financial Services & Advisory Leader la Forvis Mazars în ţara noastră, a menţionat în comunicat că: „Sectorul bancar din România se află în 2025 într-una dintre cele mai solide poziţii financiare din Europa Centrală şi de Est, susţinută de o rată de adecvare a capitalului de aproape 25% şi de un nivel al creditelor neperformante de aproximativ 2,5%. În acelaşi timp, gradul de penetrare a creditului la nivelul gospodăriilor rămâne structural scăzut, situându-se la 15,2% din PIB, ceea ce evidenţiază un potenţial semnificativ de creştere nevalorificat. Această soliditate este completată de o creştere de 34% a depozitelor populaţiei în perioada decembrie 2021 - martie 2025, subliniind nivelul relativ ridicat de lichiditate din sistem. Prioritatea strategică a băncilor din România este de a direcţiona această lichiditate către creditare şi investiţii sustenabile, accelerând totodată digitalizarea şi consolidând managementul riscurilor şi guvernanţa, în conformitate cu aşteptările de reglementare ale Uniunii Europene.”

Raportul din partea Forvis Mazars evidenţiază, de asemenea, modul în care regiunea ECE a traversat unul dintre cele mai dificile episoade inflaţioniste din ultimele decenii. După ce preţurile au atins niveluri de două cifre, situate între 10,7% şi 15,3% în 2022, băncile centrale au fost nevoite să înăsprească semnificativ politicile monetare pe parcursul anului 2023. Un an mai târziu, măsurile coordonate au condus la scăderea inflaţiei până la o medie de 3,9%, marcând o revenire rapidă către stabilitate. Această fază de dezinflaţie a redefinit strategiile de politică monetară la nivel regional şi a consolidat capacitatea sectorului de a se adapta în condiţii de presiune, mai este relatat în comunicat.

În pofida volatilităţii economice, a continuat să fie relatat în sursa amintită, băncile din ECE au rămas printre cele mai reziliente din Europa. Raportul evidenţiază o creştere puternică a depozitelor - de 41% în Polonia şi 34% în România - precum şi îmbunătăţiri semnificative ale eficienţei operaţionale şi ale calităţii activelor. Nivelul creditelor neperformante a scăzut sub 3% în aproape toate pieţele, Croaţia reducându-şi rata de la 7,3% la 2,4%, iar România de la 5% la 2,5%, ceea ce confirmă soliditatea financiară a sectorului şi eficienţa managementului riscurilor. Raportul atribuie aceste rezultate unei supravegheri prudenţiale solide, existenţei unor rezerve de capital conservatoare şi dezvoltării unei culturi de reglementare tot mai sofisticate la nivel regional. În ansamblu, aceşti factori au permis băncilor să gestioneze şocurile inflaţioniste de după pandemie şi incertitudinile globale, menţinând totodată traiectorii de creştere sustenabile, conform informaţiilor din comunicat.

Malgorzata Pek, Partener & Financial Services Leader la Forvis Mazars în Europa Centrală şi de Est, a explicat în comunicat că: „Sectorul bancar din ECE a evoluat de la o poveste a convergenţei la una a leadershipului. Susţinute de o profitabilitate solidă, o supraveghere prudenţială riguroasă şi un accent clar pe transformarea digitală şi de reglementare, băncile din regiunea noastră demonstrează că rezilienţa strategică nu este doar un concept, ci un avantaj competitiv măsurabil.”

Raportul din partea Forvis Mazars alocă o secţiune importantă transformării digitale care remodelează industria bancară din ECE. Adoptarea inteligenţei artificiale, a platformelor no-code şi a soluţiilor de tip cloud hibrid a devenit un pilon al strategiilor operaţionale, instituţiile de top investind tot mai mult în automatizare şi inovaţie bazată pe date.

Eric Cloutier, Group Head of Banking Regulations & Head of the Global Financial Services Regulatory Centre la Forvis Mazars, a afirmat în comunicat că : „Intrăm într-o eră în care presiunile de reglementare şi supraveghere vor modela competitivitatea băncilor de la o regiune la alta. Fragmentarea globală în domenii precum inteligenţa artificială, finanţele digitale şi riscurile asociate terţilor va avea implicaţii majore asupra transformării digitale. Băncile care anticipează aceste schimbări şi se adaptează din timp vor deveni lideri. Acest lucru presupune dezvoltarea transparenţei, a rezilienţei şi a unei guvernanţe solide a inteligenţei artificiale, rămânând totodată aliniate la reglementările europene şi consolidându-şi capabilităţile tehnologice şi de management al riscurilor.”

Dincolo de transformarea digitală, studiul din partea Forvis Mazars evidenţiază modul în care securitizarea evoluează de la o simplă cerinţă de conformitate la un motor important al extinderii activităţii. În perioada 2020-2024, emisiunile anuale legate de securitizare din Europa au crescut cu aproape 26%, ajungând la 244,9 miliarde de euro. Băncile din ECE au participat tot mai activ la această evoluţie, prin tranzacţii derulate în Polonia, Cehia, Slovacia şi Bulgaria.

Privind spre viitor, raportul din partea sursei citate evidenţiază noi priorităţi de supraveghere care vor influenţa modul în care băncile îşi planifică activitatea şi răspund la riscuri. În 2026, Banca Centrală Europeană va introduce un test de stres axat pe riscurile geopolitice - de la tensiuni comerciale la sancţiuni şi şocuri valutare - solicitând băncilor să îşi elaboreze propriile scenarii, în loc să urmeze şabloane prestabilite. În acelaşi timp, riscul climatic devine o componentă concretă a cadrului de reglementare, nu doar un obiectiv de politică pe termen lung. Principiile ESG sunt acum integrate în modul de gestionare a capitalului, a raportării şi a riscurilor. Pentru băncile din ECE, multe dintre acestea încă expuse industriilor cu amprentă ridicată de carbon, următoarea provocare este clară: consolidarea rezilienţei climatice, menţinând în acelaşi timp profitabilitatea şi o perspectivă orientată spre viitor, mai relatează comunicatul de presă.

Potrivit concluziilor raportului din partea Forvis Mazars, băncile din ECE au evoluat de la un model axat pe stabilitate la unul de inovare strategică. Capacitatea lor de a transforma presiunile de reglementare în motoare de creştere şi tehnologia într-un vector al rezilienţei stabileşte noi standarde la nivel european. Raportul mai arată că, în pofida faptului că incertitudinile geopolitice şi divergenţele de reglementare la nivel global vor continua să pună la încercare sistemul financiar european, băncile din ECE sunt bine poziţionate pentru a-şi asuma un rol de lider, printr-o combinaţie de prudenţă financiară, agilitate strategică şi inovaţie digitală.